Tudor Mardei/NewsMaker

Maia Sandu, despre modificările la Codul electoral, care interzic unor membri ai echipei lui Șor să candideze la alegeri: „Trebuie să fim duri”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a comentat ultima decizie a Curții Constituționale a Moldovei (CCM) prin care a dat undă verde echipei lui Șor să participe la alegeri, precum și modificările operate de Parlament ulterior prin care au fost introduse restricții pentru unii membri ai fostului partid politic. Șefa statului susține că guvernarea trebuie să acționeze dur, pentru a-și apăra democrația și statalitatea, or, potrivit ei, „nu poți să joci șah când Rusia vine cu mănușa de box peste tine”.

„Nu vreau să mă dau cu părerea în raport cu decizia CCM, dar cred că am dreptul, în calitate de cetățean, să formulez o întrebare. Întrebarea mea este la ce s-a referit decizia CCM atunci când a declarat Partidul „ȘOR” în afara legii și cum această decizie poate să protejeze democrația în Republica Moldova? Înțeleg argumentul de pedeapsă individuală, dar la modul practic asta ar fi însemnat că pentru fiecare persoană implicată în finanțarea ilegală a Partidului „ȘOR” și în desfășurarea activităților criminale a acestei grupări, (…) instanța de judecată trebuia să dea o decizie pe fiecare persoană în parte. (…) Asta s-ar fi terminat în zece ani, în cel mai bun caz, pornind de la experiența pe care o avem noi în Republica Moldova. Știm cum funcționează instanțele de judecată. Am văzut că pentru furtul miliardului au trebuit zece ani ca să avem un condamnat, măcar unul. Și atunci mă întreb, în zece ani ce se întâmpla cu democrația noastră care este sub asalt? Astăzi este sub asalt din partea Federației Ruse, care folosește aceste grupări criminale și care prin aceste persoane interpuse încearcă să deturneze procesul democratic. Întrebarea mea către cei care au votat această decizie este cum ne protejăm procesul democratic ținând cont de realitățile din Moldova și cum funcționează instituțiile, pentru că, repet, peste 10 ani avea să fie prea târziu să o mai facem. (…) Nu poți să joci șah când Rusia vine cu mănușa de box peste tine. Trebuie să fim duri, să ne apărăm democrația și statalitatea”, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

În ceea ce privește scrutinul din 5 noiembrie, președinta susține că autoritățile depun toate eforturile pentru a organiza alegeri libere și corecte. „Am încercat să îmbunătățim legislația electorală așa încât să avem condiții cât mai bune pentru un proces democratic autentic, dar am vorbit despre asta și aici, acasă, și la întâlnirile cu partenerii noștri, despre pericolul banilor rusești, bani ilegali care sunt aduși în țară pe diferite căi. Respectiv, acești bani denaturează procesele democratice, pentru că unii alegători se lasă cumpărați, unii candidați folosesc acești bani în mod ilicit pentru ca să determine oamenii să ia o decizie sau alta”, a menționat Maia Sandu.

Președinta recunoaște că, din păcate, instituțiile statului nu reușesc de fiecare dată să identifice canalele prin care banii rusești sunt virați în Moldova, pentru a proteja țara de imixtiunea externă. O problemă o constituie și modul în care instanțele. „Avem și problema justiției, care nu mereu este rapidă, corectă sau respectă legea ca să-i sancționeze pe cei care folosesc bani ilegali în campanie. Aceste alegeri vor arăta cât de mult pot dăuna banii rusești, banii acestor grupări criminale, unor alegeri pe care ni le dorim libere și corecte”.

***

Amintim că președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat în dimineața zilei de 4 octombrie că Parlamentul va opera noi modificări la Codul Electoral, care să pună în acord cadrul normativ cu considerentele Curții Constituționale. Inițiativa a venit după ce, în ajun, pe 3 octombrie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional Articolul 16 alin.(2) lit.(e) din Codul electoral – propus și votat anterior de PAS în Parlament, prin care se interzicea echipei ex-Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional, de a participa la alegeri.

Acum, Codul electoral a fost completat cu prevederi în baza cărora persoanele nu pot fi admise în calitate de concurent la alegeri. Printre acestea sunt persoanele „bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument la declararea neconstituțională a partidului politic” sau care „au realizat nemijlocit acțiuni are au constituit argumente reținute în hotărârea Curții Constituționale de declarare neconstituțională a partidului politic”.

Proiectul de lege a fost votat în prima și în a doua lectură în aceeași zi în care a fost propus – pe 4 octombrie. Pentru și-au dat votul 58 de deputați PAS. Opoziția, formată din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și deputații din fostul partid „ȘOR”, au boicotat ședința.

În aceeași zi, pe 4 octombrie, președinta Sandu a promulgat modificările la Codul Electoral, propuse și votate de PAS.

***

Precizăm că Republica Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Resursele statului, folosite în perioada electorală? Promo-LEX semnalează abuzuri admise de PAS

Deși campania electorală oficială pentru alegerile parlamentare începe abia pe 29 august, activitățile de promovare cu tentă electorală au demarat mult mai devreme, arată un raport al Misiunii de Observare Promo-LEX. Organizația a identificat cel puțin 40 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, majoritatea vizând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Promo-LEX a semnalat în raport 30 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative de PAS, implicând angajați publici în timpul orelor de muncă și autorități locale implicate în activități cu tentă electorală. „Miniștrii-candidați PAS au promovat partidul prin deplasări oficiale în teritoriu, afectând echitatea procesului electoral și separarea între partid și stat”, susține organizația.

Observatorii au documentat cel puțin 40 de situații de acest fel, dintre care 30 implică PAS, prin folosirea angajaților publici în timpul orelor de muncă și prin implicarea autorităților locale în activități cu tentă electorală. Promo-LEX atrage atenția că miniștrii-candidați ai PAS au folosit deplasările oficiale în teritoriu pentru a promova partidul, afectând astfel echitatea procesului electoral și principiul separării dintre stat și formațiuni politice.

În raport se menționează, de asemenea, că în perioada monitorizată au fost identificate cel puțin 2.339 de activități de promovare electorală prematură, cele mai multe fiind organizate de Blocul Electoral Patriotic și PAS.

„Situația descrisă sugerează că cheltuielile reale pentru promovare electorală vor depăși semnificativ sumele care urmează a fi declarate de concurenții electorali în următoarele 30 de zile de campanie”, subliniază organizația.

Promo-LEX a semnalat și cazuri de potențială corupere a alegătorilor: două vizând PPDA și câte unul pentru Blocul Electoral Patriotic, Blocul Politic Victorie și PSDE. Totodată, observatorii au raportat implicarea „părților terțe” în campanii de promovare sau denigrare, fără reglementări clare privind cheltuielile.

În ceea ce privește finanțarea campaniei, doar trei dintre cei 21 de candidați independenți și-au constituit grupuri de inițiativă, iar doar Andrei Năstase și-a desemnat trezorier. Acesta a depășit plafonul legal de cheltuieli și a fost obligat să transfere la bugetul de stat 115.577 lei, dintre care o bună parte au fost pentru activitatea de voluntariat a membrilor grupului de inițiativă.

Raportul atrage atenția și asupra fenomenului discursului de ură. În perioada 21 iulie – 19 august au fost documentate 233 de cazuri de discurs de ură, 162 în context electoral, vizând politicieni, femei și persoane LGBT, pe criterii politice, profesionale sau de orientare sexuală, fenomen mai grav decât în 2021.

Discursurile au fost propagate de Igor Dodon, Victoria Furtună și Vasile Costiuc, incluzând instigare la violență, discriminare și amenințări directe, precizează organizația.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: