ru.euronews.com

Maia Sandu, despre plecarea lui Andrei Spînu: „Respect decizia și îi mulțumesc pentru toată contribuția”

Președinta Maia Sandu a comentat retragerea lui Andrei Spînu din Guvern și din Partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate. Sandu a declarat că respectă decizia lui Spînu, totodată i-a mulțumit „pentru toată contribuția lui – pornind de la schimbările pe care le-a inițiat în sectorul energetic și faptul că Republica Moldova a scăpat de șantaj”. 

În timpul unor declarații de presă din data de 11 noiembrie, Sandu a fost solicitată să comenteze plecarea lui Spînu din Guvern și din PAS. Totodată a fost întrebată dacă mai urmează remanieri în guvern și dacă printre eventualele plecări se regăsesc miniștrii de la Justiție și Interne.

„Respect decizia domnului Andrei Spînu și îi mulțumesc pentru toată contribuția lui – pornind de la schimbările pe care le-a inițiat în sectorul energetic și faptul că Republica Moldova a scăpat de șantajul energetic. Vorbim despre proiecte importante în special Satul European, dar și multe programe și proiecte care au rezultat în segmente importante de drumuri reparate, reabilitate sau construite de la zero. Sunt lucruri importante pe care le apreciem. Cât ține de guvern, decizia este a domnului prim-ministru. El va anunța dacă face modificări și care sunt acestea”, a comunicat Maia Sandu.

În dimineața zilei de 11 noiembrie, Andrei Spînu a anunțat că se retrage de la conducerea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale dar și din PAS. „Sper că acest pas să permită revenirea la discuții în spațiul public despre Moldova și mai puțin să se discute despre un om sau altul așa cum vor dușmanii țării noastre”, a comunicat Spînu pe o rețea de socializare. El a mai spus că, în toată această perioadă, a fost supus unei campanii nedrepte de defăimare și că aproape zilnic a fost atacat fără să se prezinte probe. „Sunt cu inima împăcată. Știu ce las în urmă și știu că nimeni nu va putea prezenta niciun argument împotriva integrității acțiunilor mele”, a menționat acesta. Detalii AICI. În reacție la plecarea lui Spînu, liderul PAS Igor Grosu a declarat că acesta a contribuit „la victorii electorale importante” ale partidului de guvernare și a avut de „luat decizii grele” în Guvern. Precizăm că Andrei Spînu a făcut parte din echipa de campanie a Partidului Acțiune și Solidaritate pentru a susține referendumul și candidatura Maiei Sandu la prezidențiale.

***

Înainte de turul II al alegerilor prezidențiale, în timpul campaniei electorale, Maia Sandu a declarat că este nevoie să fie făcute schimbări în echipa guvernamentală. „Acest lucru trebuie să se întâmple până la finalul acestui an”, a adăugat Sandu. Detalii AICI. Pe 6 noiembrie, premierul Dorin Recean a declarat că cei care au votat la scrutinul prezidențial „au spus foarte clar” că trebuie să fie făcute anumite schimbări „în politici, în Guvern”. Astfel, oficialul a anunțat că în următoarele 10 zile va veni cu „aceste propuneri de schimbări”. Detalii AICI.

Mai precizăm în acest context că zilele trecute, Igor Grosu a declarat că remanierile guvernamentale anunțate de șefa statului nu sunt legate de acuzații de corupție, „așa cum este învinuit pe nedrept Andrei Spînu”, ci de nevoia de a avea miniștri capabili să răspundă rapid în perioade de criză. Cu referire la Andrei Spînu, Grosu a adăugat că acesta „muncește foarte și foarte mult” și că „a reușit să deranjeze tare mulți șpăgari și oameni care umblau cu scheme în domeniul lui de competență”. Întrebat dacă Andrei Spînu rămâne în echipa guvernamentală sau nu, liderul PAS a comunicat: „Nu avem nicio decizie pe nici un ministru, la moment. Asta vă spun cu toată sinceritatea”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Undă verde pentru proiectul de referendum inițiat de Ceban, dar cu o condiție. CEC cere reformularea întrebărilor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat proiectul de hotărâre al Parlamentului, propus de fracțiunea „Alternativa”, privind desfășurarea unui referendum republican consultativ referitor la reforma administrației publice locale. Totuși, CEC a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate. Comisia va transmite hotărârea sa Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului. Menționăm că proiectul a fost înregistrat la Parlament pe 29 iunie și necesită examinarea într-o singură lectură.

Potrivit raportului prezentat de membrul CEC Vadim Filipov, proiectul propune stabilirea datei de 27 septembrie 2026 pentru desfășurarea referendumului, iar alegătorii să răspundă la două întrebări: „Sunteți pentru ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă numai după aprobarea cetățenilor din localitățile vizate prin referendum local?” și „Susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus referendumului republican înainte de adoptarea legii?”.

Cu referire la prima întrebare, CEC a menționat că termenul „primărie” poate genera neclarități, întrucât procesul de amalgamare vizează unitățile administrativ-teritoriale, iar termenul „lichidare” poate fi perceput diferit de către alegători și poate crea confuzii cu privire la efectele juridice reale ale unei eventuale reforme.

CEC a menționat că a doua întrebare nu urmărește soluționarea problemei de fond, ci doar consultarea alegătorilor privind oportunitatea organizării, ulterior, a unui alt referendum republican. Totodată, instituția a precizat că întrebarea nu indică dacă viitorul referendum ar urma să fie consultativ sau legislativ, două tipuri cu efecte juridice diferite.

Potrivit CEC, întrebările supuse consultării trebuie formulate cu suficientă claritate și precizie, astfel încât alegătorii să poată înțelege fără echivoc obiectul asupra căruia sunt chemați să se pronunțe.

Comisia a mai declarat că desfășurarea unui referendum necesită resurse financiare. Prin urmare, doar Parlamentul este competent să aloce mijloace financiare de la bugetul de stat, cu acordul Guvernului. De aceea, autoritățile competente în materie electorală urmează să acționeze în vederea organizării unui referendum doar după adoptarea de către Parlament a unei hotărâri în acest sens, a precizat Comisia. Potrivit CEC, pentru desfășurarea unui asemenea referendum ar fi necesari aproximativ 200 de milioane de lei.

CEC a precizat, totodată, că, în cazul unui referendum consultativ, autoritățile pot lua act de opinia poporului, fără a avea obligația juridică de a implementa rezultatul.

Într-un final, avizul a fost aprobat cu cinci voturi pentru și două împotrivă. În avizul său, Comisia a menționat că consideră oportună reformularea întrebărilor propuse. Totodată, a decis să transmită hotărârea Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului.

***

În mai 2026, primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa va propune Parlamentului inițierea unui referendum cu două întrebări, dintre care una referitoare la reforma administrației publice locale.

Ulterior, deputații fracțiunii parlamentare „Alternativa”, din care face parte MAN, au propus organizarea unui referendum republican consultativ privind reforma administrației publice locale. Aceștia au anunțat, pe 18 iunie, că proiectul de hotărâre va fi transmis tuturor fracțiunilor parlamentare pentru consultare și eventuale îmbunătățiri. Ei au motivat necesitatea referendumului prin obligația de a consulta cetățenii înaintea oricărei modificări a limitelor teritoriale ale localităților, în conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Pe 29 iunie, la Parlament a fost înregistrat proiectul de hotărâre privind desfășurarea unui referendum republican consultativ. Autorul responsabil este deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Printre autorii proiectului se numără și deputați ai Partidului Comuniștilor, Partidului Socialiștilor, precum și ai formațiunilor „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Proiectul necesită examinarea într-o singură lectură.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: