Maia Sandu, despre alegerile din România: Ne dorim în ultimul rând un partener cu instrucțiuni din Rusia

În contextul alegerilor prezidențiale repetate din România, președinta Maia Sandu a comentat pentru prima dată impactul pe care l-ar avea un președinte afiliat Rusiei în țara vecină, subliniind că „în ultimul rând și-ar dori un partener la București care să primească instrucțiuni de la Moscova”. Șefa statului a făcut declarațiile pe 31 martie, în cadrul emisiunii „La 360 de grade”, de la Radio Moldova.

Sandu a reiterat importanța continuării unui parteneriat solid între România și Republica Moldova, esențial pentru susținerea parcursului european al țării. „Noi ne dorim un președinte cu care să putem să lucrăm în continuare și să putem să ne sprijinim pe România, să promoveze în continuare aderarea R. Moldova la UE”, a declarat președinta.

Șefa statului speră că scenariul unui președinte pro-rus în România nu se va materializa. „România este un stat puternic, un stat democratic, pro-european. Da, există riscuri inclusiv și pentru democrații mai consolidate, dar cred că cetățenii se pot mobiliza și pot depăși aceste situații”, a menționat președinta.

În luna mai, alegătorii români sunt chemați la urne pentru a alege președintele României, după anularea scrutinului organizat inițial în noiembrie 2024.

Biroul Electoral Central a validat 11 candidați la alegerile prezidențiale 2025 și a stabilit și ordinea candidaților pe buletinul de vot pentru primul tur de scrutin, din 4 mai 2025. Cei 11 candidați, în ordinea în care vor fi pe buletinul de vot:

George Simion (AUR)

Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)

Elena lasconi (USR)

Cristian Terheș (PNCR)

Lavinia Șandru (PUSL)

Victor Ponta (independent)

Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie)

Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)

John-Ion Banu (independent)

Daniel Funeriu (independent)

Nicușor Dan (independent).

Alegerile vor fi organizate în două tururi, în luna mai, astfel:
– pe 4 mai 2025 va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale
– pe 18 mai 2025 va avea loc cel de-al doilea tur al alegerilor.

***

Reluarea alegerilor prezidențiale în mai vine după ce judecătorii CCR au anulat scrutinul din decembrie 2024, invocând neregularități care au afectat integritatea procesului electoral și au manipulat voturile prin intermediul rețelelor sociale.

În motivarea deciziei, CCR a subliniat că alegerile au fost viciate pe întreaga lor durată, cu încălcări ale legislației electorale și manipulări ale voturilor prin rețelele sociale. De asemenea, au fost folosite tehnologiile digitale și inteligența artificială în mod netransparent, iar surse nedeclarate de finanțare au sprijinit campania unui candidat.

Serviciile de informații românești au dezvăluit că unul dintre candidați, Călin Georgescu, ar fi beneficiat de sprijin extern și de cel puțin un milion de euro prin donații pe TikTok, ceea ce i-ar fi asigurat o creștere rapidă a popularității înainte de primul tur al alegerilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Numărul copiilor din Moldova continuă să scadă. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), anul trecut s-au născut în țară 23,6 mii de copii – cu 2% mai puțin decât în 2023.

Conform datelor BNS, la 1 ianuarie 2025 în Moldova locuiau 494,1 mii de copii. În 2024 erau 508,7 mii, iar în 2023 – 531,7 mii.

Anul trecut s-au născut 23,6 mii de copii – cu 2% mai puțin decât în 2023. De asemenea, continuă tendința ca numărul băieților să fie mai mare decât al fetelor – 51,3% dintre nou-născuți fiind băieți.

Biroul remarcă și creștere ușoară a numărului elevilor din ciclul primar și secundar – în anul școlar curent, instituțiile de învățământ au fost frecventate de 335,1 mii de copii, cu 0,7% mai mult decât în anul școlar precedent.

Conform BNS, până la sfârșitul anului 2024, aproximativ 7,9 mii de copii se aflau în situații de risc. 80% dintre aceștia provin din mediul rural. Majoritatea cazurilor sunt legate de neglijarea copiilor de către părinți – lipsa de îngrijire și atenție necesare. Au fost, de asemenea, cazuri de violență, copii rămași fără părinți, fără supraveghere sau care au fugit de acasă.

Totodată, BNS subliniază că, în comparație cu 2023, numărul copiilor care au suferit din cauza violenței a scăzut cu aproape 41%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: