Igor Țurcan

Maia Sandu, despre alegerile din România: Ne dorim în ultimul rând un partener cu instrucțiuni din Rusia

În contextul alegerilor prezidențiale repetate din România, președinta Maia Sandu a comentat pentru prima dată impactul pe care l-ar avea un președinte afiliat Rusiei în țara vecină, subliniind că „în ultimul rând și-ar dori un partener la București care să primească instrucțiuni de la Moscova”. Șefa statului a făcut declarațiile pe 31 martie, în cadrul emisiunii „La 360 de grade”, de la Radio Moldova.

Sandu a reiterat importanța continuării unui parteneriat solid între România și Republica Moldova, esențial pentru susținerea parcursului european al țării. „Noi ne dorim un președinte cu care să putem să lucrăm în continuare și să putem să ne sprijinim pe România, să promoveze în continuare aderarea R. Moldova la UE”, a declarat președinta.

Șefa statului speră că scenariul unui președinte pro-rus în România nu se va materializa. „România este un stat puternic, un stat democratic, pro-european. Da, există riscuri inclusiv și pentru democrații mai consolidate, dar cred că cetățenii se pot mobiliza și pot depăși aceste situații”, a menționat președinta.

În luna mai, alegătorii români sunt chemați la urne pentru a alege președintele României, după anularea scrutinului organizat inițial în noiembrie 2024.

Biroul Electoral Central a validat 11 candidați la alegerile prezidențiale 2025 și a stabilit și ordinea candidaților pe buletinul de vot pentru primul tur de scrutin, din 4 mai 2025. Cei 11 candidați, în ordinea în care vor fi pe buletinul de vot:

George Simion (AUR)

Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)

Elena lasconi (USR)

Cristian Terheș (PNCR)

Lavinia Șandru (PUSL)

Victor Ponta (independent)

Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie)

Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)

John-Ion Banu (independent)

Daniel Funeriu (independent)

Nicușor Dan (independent).

Alegerile vor fi organizate în două tururi, în luna mai, astfel:
– pe 4 mai 2025 va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale
– pe 18 mai 2025 va avea loc cel de-al doilea tur al alegerilor.

***

Reluarea alegerilor prezidențiale în mai vine după ce judecătorii CCR au anulat scrutinul din decembrie 2024, invocând neregularități care au afectat integritatea procesului electoral și au manipulat voturile prin intermediul rețelelor sociale.

În motivarea deciziei, CCR a subliniat că alegerile au fost viciate pe întreaga lor durată, cu încălcări ale legislației electorale și manipulări ale voturilor prin rețelele sociale. De asemenea, au fost folosite tehnologiile digitale și inteligența artificială în mod netransparent, iar surse nedeclarate de finanțare au sprijinit campania unui candidat.

Serviciile de informații românești au dezvăluit că unul dintre candidați, Călin Georgescu, ar fi beneficiat de sprijin extern și de cel puțin un milion de euro prin donații pe TikTok, ceea ce i-ar fi asigurat o creștere rapidă a popularității înainte de primul tur al alegerilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: