În contextul alegerilor prezidențiale repetate din România, președinta Maia Sandu a comentat pentru prima dată impactul pe care l-ar avea un președinte afiliat Rusiei în țara vecină, subliniind că „în ultimul rând și-ar dori un partener la București care să primească instrucțiuni de la Moscova”. Șefa statului a făcut declarațiile pe 31 martie, în cadrul emisiunii „La 360 de grade”, de la Radio Moldova.
Sandu a reiterat importanța continuării unui parteneriat solid între România și Republica Moldova, esențial pentru susținerea parcursului european al țării. „Noi ne dorim un președinte cu care să putem să lucrăm în continuare și să putem să ne sprijinim pe România, să promoveze în continuare aderarea R. Moldova la UE”, a declarat președinta.
Șefa statului speră că scenariul unui președinte pro-rus în România nu se va materializa. „România este un stat puternic, un stat democratic, pro-european. Da, există riscuri inclusiv și pentru democrații mai consolidate, dar cred că cetățenii se pot mobiliza și pot depăși aceste situații”, a menționat președinta.
În luna mai, alegătorii români sunt chemați la urne pentru a alege președintele României, după anularea scrutinului organizat inițial în noiembrie 2024.
Biroul Electoral Central a validat 11 candidați la alegerile prezidențiale 2025 și a stabilit și ordinea candidaților pe buletinul de vot pentru primul tur de scrutin, din 4 mai 2025. Cei 11 candidați, în ordinea în care vor fi pe buletinul de vot:
George Simion (AUR)
Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
Elena lasconi (USR)
Cristian Terheș (PNCR)
Lavinia Șandru (PUSL)
Victor Ponta (independent)
Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie)
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
John-Ion Banu (independent)
Daniel Funeriu (independent)
Nicușor Dan (independent).
Alegerile vor fi organizate în două tururi, în luna mai, astfel:
– pe 4 mai 2025 va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale
– pe 18 mai 2025 va avea loc cel de-al doilea tur al alegerilor.
***
Reluarea alegerilor prezidențiale în mai vine după ce judecătorii CCR au anulat scrutinul din decembrie 2024, invocând neregularități care au afectat integritatea procesului electoral și au manipulat voturile prin intermediul rețelelor sociale.
În motivarea deciziei, CCR a subliniat că alegerile au fost viciate pe întreaga lor durată, cu încălcări ale legislației electorale și manipulări ale voturilor prin rețelele sociale. De asemenea, au fost folosite tehnologiile digitale și inteligența artificială în mod netransparent, iar surse nedeclarate de finanțare au sprijinit campania unui candidat.
Serviciile de informații românești au dezvăluit că unul dintre candidați, Călin Georgescu, ar fi beneficiat de sprijin extern și de cel puțin un milion de euro prin donații pe TikTok, ceea ce i-ar fi asigurat o creștere rapidă a popularității înainte de primul tur al alegerilor.
