Maia Sandu în Parlamentul României: Dacă ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut? Mai departe?

În cadrul discursului său în Parlamentul României, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre racheta doborâtă de sistemul antiaerian ucrainean, care a căzut în extremitatea de nord a localității Naslavcea, aflată la hotar cu Ucraina. „Războiul este tot mai aproape. Rachetele rusești care țintesc infrastructura ucraineană cad și pe pământul nostru”, a declarat șefa statului.

„Din cauza războiului, trecem printr-o criză energetică majoră și riscăm să rămânem fără gaze și electricitate în această iarnă. Pentru consumatorii moldoveni tariful la gaze a crescut de 6 ori în ultimul an și este de două ori mai mare decât în România. La fel de gravă este situația în ce privește electricitatea. După ce Federația Rusă a bombardat rețelele ucrainene, Gazprom a redus în jumătate volumul de gaze livrat Moldovei, iar furnizarea de electricitate din stânga Nistrului pentru luna viitoare a devenit incertă, asigurarea țării cu energie electrică este o provocare zilnică. Chiar dacă întreprindem eforturi serioase să economisim și Guvernul de la Chișinău încearcă să ajute oamenii cu venituri mici, cheltuielile pentru facturi ale unei familii s-au ridicat la 70-75% din veniturile ei. Această vulnerabilitate energetică generează șantaj politic și interferență în democrație, politica internă și cea externă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a spus că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este folosit de gruparea hoților din Republica Moldova, care s-a solidarizat cu partidele proruse, pentru a implica țara în război.

„Acum câteva zile, o parte din acești hoți au fost incluși în lista sancțiunilor OFAC, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA, pentru acte de corupție în proporții deosebit de mari, pentru subminarea statului de drept, pentru coalizare cu serviciile secrete ruse și acțiuni de destabilizare a Chișinăului. Corupții s-au înfrățit între ei și exploatează cinic necazul oamenilor și nemulțumirea față de creșterea prețurilor. Ei încearcă să creeze haos și să ne întoarcă din drumul european.

Am enumerat aceste provocări nu pentru a ne plânge și nu pentru că nu le-ați cunoaște. Ci pentru ca toată lumea să știe că Republica Moldova alege să fie liberă și să continue parcursul european indiferent de circumstanțe. Și că noi ne asumăm prețul libertății. Și atunci când cerem ajutor, nu o facem pentru un confort mai mare. Avem nevoie de ajutor să supraviețuim ca parte a lumii libere. Pentru șansa unei vieți demne și în pace acasă. Aceasta este miza. Un stat european la hotar cu România, care contribuie la pace și securitate în regiune. Și nu o societate în haos, violență, implicată în război”, a spus președinta.

Mai mult, Sandu susține că astăzi, însă, cetățenii Republicii Moldova trăiesc cu îngrijorare pentru viitorul copiilor lor.

„Rusia a pornit un război nedrept și nejustificat în secolul 21 într-o țară europeană, într-un stat democratic. A făcut acest lucru pentru că a crezut că i se permite orice. Dacă prin curajul și dragostea lor de neam, ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut? Mai departe? Aceste acțiuni arată că suntem cu toții în pericol, iar pentru Rusia nu există nici reguli, nici limite. Niciun stat din regiune nu poate rezista de unul singur unei asemenea agresiuni.

Ucraina își apără copiii și viitorul cu demnitate. Însă Ucraina nu ar fi reușit de una singură. Aceasta a sperat Rusia – că Ucraina va fi singură. Dar lumea liberă a venit în ajutor Ucrainei. Țările democratice, unde viața este de neprețuit, s-au aliat împotriva terorii și a războiului. Moldova, cu puținele resurse, s-a alăturat eforturilor de ajutor ale lumii libere. Am deschis casele pentru toți refugiații ucraineni și am făcut față unor provocări de care statul nostru nu era pregătit. Însă ne-am solidarizat, pentru pace și pentru omenie”, a adăugat ea.

Amintim că după conferință, Maia Sandu va avea o convorbire tête-à-tête cu Președintele României, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Ulterior, președința va avea o întrevedere și cu Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: