Facebook/Maia Sandu

Sandu: „Timp de 30 de ani, Armata a fost lăsată fără echipamente. Simțim acut consecințele astăzi. Acum”

La 30 de ani de la crearea Marelui Stat Major al Armatei Naționale, președinta Maia Sandu declară că Republica Moldova nu are un scut efectiv în fața primejdiei – „pentru că nu am dezvoltat o capacitate militară corespunzătoare”. În cadrul ceremoniei de celebrare a celor 30 de ani, șefa statului a menționat că politicul nu a reușit să acorde atenția necesară dezvoltării capacităților de apărare. „Armata a fost lăsată fără echipamente, fără tehnică militară. Simțim acut consecințele astăzi”, a precizat Sandu. 

„Constituit cu doi ani mai târziu decât Drapelul de Stat, în timpul conflictului de pe Nistru, Marele Stat Major al Armatei Naționale a fost creat pentru apărarea frontierei și a cetățenilor, pentru protejarea independenței statului tânăr Republica Moldova, pus la încercare de acel conflict”, a declarat Sandu.

„Adevărul e că politicul nu a reușit să acorde atenția și susținerea necesară dezvoltării unei capacități de apărare care să facă față provocărilor regionale” – a spus șefa statului.

Pe parcursul acestor 30 de ani, a adăugat Sandu, Armata a fost lăsată fără echipamente, fără tehnică militară, fără mijloace performante. „Simțim acut consecințele astăzi. Acum”, a declarat ea.

Maia Sandu a mai adăugat că „Republica Moldova nu are un scut efectiv în fața primejdiei”.

„Pentru că nu am dezvoltat o capacitate militară corespunzătoare, nu am construit elementele critice de infrastructură și nu am cultivat reziliență socială. O armată puternică și bine echipată oferă țării libertate de acțiune, încredere în forțele proprii și opțiuni strategice”, a comunicat președinta.

Șefa statului a menționat că trecem printr-o perioadă foarte grea pentru țara noastră, iar investițiile în armată sunt necesare.

„Ele sunt investiții esențiale pentru stat, pentru infrastructura de securitate și apărare a statului. Avem război chiar la granița noastră, deci înțelegem foarte bine acest lucru. În acest sens, Republica Moldova trebuie să preia experiența altor state neutre de consolidare a forțelor armate. Eforturile de modernizare trebuie să se concentreze pe capacitatea umană, capacitatea tehnică și sistemul integrat de comandă și control”, a spus Maia Sandu.

În final, șefa statului a declarat că în calitate de Comandant Suprem, va sprijini eforturile de profesionalizare și de modernizare a sistemului de apărare națională.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: