Maia Sandu

Maia Sandu pleacă în Găgăuzia. Însă nu în vizită oficială, ci la plantat copaci

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu pleacă în Găgăuzia. Reprezentanții Președinției menționează că acțiunea nu este o vizită oficială a șefei statului în teritoriu. 

Reprezentanții Președinției anunță că pe 25 martie, Maia Sandu va merge la o acțiune de plantare a perdelei forestiere de protecție a câmpurilor agricole din satul Avdarma, UTA Găgăuzia.

„Acțiunile de plantare sunt parte a Programului Național de extindere și Reabilitare a Pădurilor și sunt desfășurate pe tot teritoriul țării, la care sunt îndemnați să participe cetățenii, agenții economici și autoritățile publice”, comunică Președinția.

Se menționează că acțiunea nu este o vizită oficială a șefei statului în teritoriu, „ci o manifestare de atitudine civică pentru îmbunătățirea calității mediului și atenuării efectelor schimbărilor climatice în Republica Moldova”.

„Îndemnăm toate autoritățile din țară, inclusiv pe cele din UTA Găgăuzia, să manifeste o atitudine civică similară și să se alăture acțiunilor de împădurire pe terenurile identificate și pregătite în acest scop”, susțin reprezentanții Președinției.

La fel se precizează că administrația UTA Găgăuzia „poate contacta Întreprinderea pentru Silvicultură Comrat pentru a participa la acțiuni de împădurire din apropiere sau poate contacta administrația Agenției „Moldsilva” pentru a participa la acțiunile de împădurire în oricare alte localități, fără restricții sau coordonare cu vreo autoritate”.

***

Amintim că Maia Sandu a fost pe 2 septembrie 2022 la Comrat. Aceasta a ținut un discurs la Universitate, după care a răspuns la întrebările participanților.

Ulterior, șefa statului a fost condusă către clădirea Executivului, unde a fost întâmpinată de către președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitri Constantinov și de către guvernatoarea Irina Vlah. Bașcanul i-a reproșat Maiei Sandu că nu a fost organizată și o întrevedere bilaterală între ele. Totodată, Vlah a comentat vizita președintei țării în Găgăuzia pe rețelele de socializare. Aceasta a criticat faptul că în agenda șefei statului nu a fost inclusă o întrevedere bilaterală și a menționat că vizita președintei și a premierului ar fi cauzate de viitoarele alegeri locale.

Mai târziu, șefa statului s-a întâlnit cu deputații locali. Întrevederea a fost întreruptă, după ce câțiva aleși au început să se comporte agresiv. „Trei deputați ai Adunării Populare, membri ai fracțiunii PSRM, au venit la întâlnirea cu președintele Maia Sandu intenționat pentru a o sabota și a crea scandal. Restul, au adresat întrebări dure, dar politicoase”. Declarația a fost făcută de către ex-vicepremierul pentru reintegrare Vlad Kulminski, care a participat la întrevederea șefului statului cu deputații Adunării Populare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: