Андрей Мардарь / NewsMaker

Maia Sandu recomandă parlamentului să declare stare de urgență pe o perioadă de două săptămâni

Administrația prezidențială recomandă guvernului și parlamentului să instituie stare de urgență în țară pe o perioadă de două săptămâni. Decizia a fost anunțată de către președinta țării Maia Sandu, în urma ședinței Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 13 martie.

„Pornind de la situația tot mai gravă, am avut în aceste zile întîlniri cu experți în sănătate. Riscăm să ajungem cu un număr mult mai mare de decese și infectări decât acum. În acest context, ne-am întrunit astăzi în ședință. (…) Pentru că e vorba de o chestiune ce ține de securitatea statului și interesul național, am invitat toți decidenții, inclusiv liderii fracțiunilor din parlament, reprezentanți ai OMS. Am dezbătut diferite scenarii. Opiniile celor implicați au fost variate. Au fost atenționări dure din parte experților că pierderile de vieți sunt echivalente cu căderea unui avion plin cu cetățeni”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a precizat că în timpul discuțiilor au fost mai multe opinii.

„Poziția președinției este că statul nu poate sta cu capul în nisip în timp ce situația este tot mai gravă. Acțiunile pe care le recomandăm guvernului și parlamentului se găsesc în decizia de astăzi a CSS. Poziția președinției și a majorității membrilor CSS este să recomande instituirea stării de urgență pentru două săptămîni”, precizat șefa statului.

Se recomandă Guvernului, în termen de 3 zile, să elaboreze lista restricțiilor care trebuie impuse, activitățile și categoriile de cetățeni care vor cădea sub incidența acestor restricții și compensațiile pe care le vor primi din partea statului și să înainteze aceste propuneri parlamentului.

De asemenea, se recomandă :

  • Numirea în regim de urgență a Secretarilor de Stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și numirea conducerii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

  • Modificarea componenței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică ca să includă epidemiologi și medici în componența acesteia.

  • Activarea Centrului unic de comandă în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, format din reprezentanții tuturor instituțiilor cu atribuții în gestionarea crizei.

  • Accelerarea campaniei de vaccinare și trecerea ei la etapa a II-a și crearea unui registru de programare online a cetățenilor pentru etapa de vaccinare în masă.

  • Elaborarea mecanismului de livrare a medicamentelor compensate la domiciliu.

  • Organizarea punctelor de diagnosticare pentru pacienții tratați la domiciliu pentru evaluarea corectă a cazurilor în dinamică.

  • Extinderea capacității de testare.

  • Compensarea pierderilor salariaților, patentarilor, altor profesii, cauzate de starea de urgență cu cel puțin 1000 lei pe săptămână.

  • Simplificarea procedurilor de înregistrare a statutului de șomer și de aplicare pentru indemnizația de șomaj în termen de 3 zile.

  • Se recomandă instituțiilor statului să creeze o celulă de comunicare strategică și să combată activ promovarea știrilor false despre pandemie.

 

Amintim că, pe 13 martie, Consiliul Suprem de Securitate s-a convocat în ședință, pentru a discuta lupta cu pandemia și modalitățile de a opri răspândirea virusului. La ședință au participat membrii CSS, factori de decizie din diverse domenii, în special din domeniul sănătății, primarul general al capitalei, precum și lideri ai fracțiunilor parlamentare.

***

Potrivit legii, parlamentul este cel care poate decide instituirea stării de urgență. Ultima oară, în Republica Moldova acest lucru s-a întâmplat pe 17 martie 2020, când țara a intrat în stare de urgență pentru 60 de zile.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: