Maib a fost desemnată «Cea mai bună bancă din Moldova» în cadrul Euromoney Awards for Excellence 2023. Acest prestigios premiu consolidează poziția maib de lider al sistemului bancar din Republica Moldova, luând în considerare cota de piață, profitabilitatea și creșterea, precum și investițiile continue ale maib în deservirea clienților și inovare. Euromoney Awards for Excellence are la bază mai mulți factori evaluați printre care date de performanță, sondaje și opinii ale experților în domeniul bancar. Programul anual de premii Euromoney, care a fost înființat în 1992, evaluează peste 2 000 de dosare de la peste 500 de bănci de top din lume din 113 țări și recunoaște excelența în categoriile globale, regionale și individuale la nivel de țară.
Giorgi Shagidze, Președintele maib:
«Suntem foarte mândri să primim acest premiu important și vreau să mulțumesc Euromoney pentru recunoașterea eforturilor noastre din ultimul an. Acest premiu prestigios reflectă munca noastră asiduă și progresul pe care îl facem în a oferi clienților noștri cea mai bună experiență bancară. De asemenea, suntem lideri în stabilirea unor standarde înalte pentru guvernanța corporativă, calitate și inovație. Ne propunem să creștem acest succes și vom continua să aducem în Moldova cele mai bune practici în domeniul bancar. Vreau să-mi exprim recunoștința întregii echipe maib, clienților noștri și acționarilor pentru sprijinul excepțional pe care ni-l acordă.»
În calitate de cea mai bună bancă din Moldova, maib rămâne angajată să furnizeze soluții financiare personalizate, să stimuleze inovația digitală și să susțină creșterea economică în țară. Abordarea băncii centrată pe client, împreună cu valorile sale corporative durabile și angajamentul neclintit față de excelență, va continua să-și consolideze poziția de instituție financiară lider în regiune.
Maib deține în palmares un număr vast de premii prin care este recunoscută ca lider în sectorul bancar din Moldova. În 2023, maib a fost apreciată la nivel internațional, obținând trofeele de «Cea mai bună bancă din Moldova» din partea Global Finance și «Cea mai bună bancă în Moldova» în opinia EMEA Finance.
Despre maib
Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o pondere de 31,9% din depozite și 37,0% din creditele întregului sistem bancar la sfârșitul trimestrului I 2023. Maib este un creditor disciplinat, cu o rată a creditelor neperformante de 2,3% și este bine capitalizat, cu CAR de 21,8% la 31 martie 2023. Banca are o importanță sistemică și deservește aproape o treime din populația țării. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider de gestionare a activelor din țările baltice și Horizon Capital, un fond privat de investiții axat pe piețele emergente.
O femeie de 63 de ani a murit, pe 31 mai, pe bulevardul Decebal din Chișinău. Aceasta a fost tamponată de un troleibuz, condus de un tânăr în vârstă de 23 de ani. Conform poliției, femeia traversa strada neregulamentar.
„Astăzi, în jurul orei 12:45, poliția a fost sesizată despre producerea unui accident rutier pe bulevardul Decebal din sectorul Botanica al capitalei. La fața locului, preliminar, polițiștii au stabilit că un troleibuz, condus de un bărbat de 23 de ani, a tamponat o femeie care traversa strada neregulamentar. În urma impactului, victima de 63 de ani a decedat pe loc”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului General al Poliției.
Instituția a adăugat că pe caz a fost inițiată o cauză penală pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.
Potrivit reprezentanților întreprinderii municipale „Regia Transport Electric”, care se referă la primele date, victima traversa strada în fugă.
„Accidentul s-a soldat cu decesul unui pieton, care ar fi traversat strada neregulamentar, în fugă, potrivit primelor date. Conducătorul troleibuzului nu are înregistrate alte abateri sau încălcări la locul de muncă. A fost deschisă o anchetă, iar pe marginea acestui caz urmează să se pronunțe organele competente”, au adăugat reprezentanții întreprinderii.
Pe site-ul Parlamentului Republicii Moldova sunt actualizate fotografiile deputaților. Aleșii poporului au fost fotografiați pe fundaluri diferite. NewsMaker a observat că fundalurile variază în funcție de apartenența politică a acestora. Menționăm că nu toate fotografiile parlamentarilor au fost încă încărcate.
Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate au fost fotografiați pe fundalul drapelelor Republicii Moldova și Uniunii Europene.
parlament.md
Pentru deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a fost ales un fundal cu drapelul Republicii Moldova.
parlament.md
Iar deputații care reprezentau în parlament partidul „Șor” și care au devenit independenți după ce formațiunea a fost declarată neconstituțională au fost fotografiați pe un fundal gri.
De Ziua mondială fără tutun, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că, în ultima perioadă, în Republica Moldova crește numărul copiilor de la 13 ani în sus care utilizează produse din tutun, deși în multe țări acest număr a stagnat. Ministra a mai spus că aproximativ șase milioane de persoane mor în fiecare an din cauza unor afecțiuni legate de fumat sau mestecatul tutunului. „Și circa 5000 de decese sunt cauzate anual în urma consumului de tutun și expunerii la fumul de tutun în Republica Moldova”, a adăugat Nemerenco.
Nemerenco a declarat că „în ultimul timp, în Republica Moldova crește numărul copiilor de la 13 ani în sus care utilizează produse de tutun, deși în multe țări acest număr a stagnat”.
„Totodată crește poluarea planetei, inclusiv cu mucurile de țigări, anual 4,5 trilioane de mucuri fiind aruncate prin diverse locuri. O țigară aruncată în mediu necesită circa 10 ani pentru a se descompune. Filtrele din țigări rămân în mediu sub formă de microplastice, și provoacă daune semnificative oceanelor, mărilor, fluviilor, lacurilor, eliberând în ecosisteme nicotină, metale grele și alte substanțe chimice pe care le-au absorbit. Mai adăugați aici și dispozitivele electronice, brichetele, încărcătoarele, ca să înțelegem în ce prefacem noi, oamenii, casa noastră, planeta”, a mai spus ministra.
Ministra a adăugat că „producția de tutun emite peste 84 de milioane de tone de CO2 anual – echivalentul emisiei a 280.000 de rachete lansate în spațiul cosmic sau utilizării a 17 milioane de mașini pe benzină”.
„Persoanele care muncesc la plantarea, cultivarea și recoltarea tutunului sunt afectați și ei, absorbind pe zi cantitatea de nicotină care se conține în 50 de țigări! Și ca rezultat, pot dezvolta tumori și un șir mare de alte maladii. Pentru a cultiva tutunul, sute de mii de hectare de teren sunt defrișate anual, iar pesticidele și îngrășămintele cu care sunt tratate plantațiile, tot în farfuria noastră ajung. (…) Consumul de tutun costă economia mondială cu mult peste 1 trilion de dolari în fiecare an – va rog intrați în esența acestui șir lung de cifre. Peste 1 000 000 000 000 dolari. Deci nu miliarde, nu sute de miliarde, ci peste un trilion de dolari”, a comunicat Nemerenco.
Ministra a mai spus că circa șase milioane de persoane mor în fiecare an din cauza unei afecțiuni legate de fumat sau de mestecatul tutunului. „Și circa 5000 de decese sunt cauzate anual în urma consumului de tutun și expunerii la fumul de tutun în Republica Moldova. Este echivalentul a peste 20 avioane cu pasageri. Va dați seama ce s-ar întâmpla dacă 20 avioane pline cu pasageri moldoveni s-ar prăbuși pe parcursului unui an de-asupra noastră? Nici nu ne putem imagina așa ceva și nici ce s-ar întâmpla în societate. Dacă sunt omorâți lent de tutun, de ce oare nu are același efect?”, a adăugat ministra.
***
Amintim că pe 29 mai, Parlamentul a votat reguli mai stricte pentru limitarea fumatului în Republica Moldova. Acestea includ extinderea zonelor fără fumat, majorarea amenzilor și etichetarea clară a produselor din tutun. Legea va intra în vigoare după 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Președintele României, Nicușor Dan, și-a prezentat agenda viitoarelor vizite externe. „Probabil, Chișinău în luna iunie”, a comunicat el.
Pe 30 mai, în contextul discuției telefonice cu Donald Trump, Nicușor Dan a fost întrebat dacă planifică să meargă la Washington. Răspunzând jurnaliștilor, el a precizat când ar putea efectua o vizită la Chișinău.
„Deocamdată nu, deocamdată mergem la Vilnius – luni. După cum știți, e summitul B9, după care o să fie summitul NATO (nota red. 24-25 iunie). O să fie și Consiliul European. Probabil, Chișinău în luna iunie și cred că e suficient”, a răspuns Nicușor Dan, potrivit Euronews Romania.
El a mai spus că l-a invitat pe Donald Trump în România, „dar, bineînțeles, programul său este extrem, extrem de încărcat”. Întrebat ce s-a ales până la urmă – să vină Trump în România sau să meargă el la Washington –, Nicușor Dan a răspuns: „Evident că președintele Statelor Unite e mult mai ocupat decât sunt eu”.
***
În seara zilei de 18 mai, Nicușor Dan a declarat că Republica Moldova este una dintre primele destinații pe care le ia în calcul în cazul în care va deveni președinte al României. „Bruxelles, Chișinău, Washington, vedem în funcție de urgențe”, a comunicat Nicușor Dan.
Pe 22 mai, el a precizat că și-ar dori ca prima sa vizită externă în calitate de șef de stat să aibă loc în Republica Moldova. „Republica Moldova, Bruxelles sau Washington, în funcție de necesități. Mi-aș dori foarte mult Republica Moldova, pentru că este simbolic, dar dacă apar urgențe, una sau alta dintre alternative”, a menționat Nicușor Dan.
Nicușor Dan a fost ales președinte al României în urma turului al doilea de scrutin din 18 mai, la care au participat peste 11,6 milioane de alegători. A obținut 53,60% din voturile exprimate, în timp ce contracandidatul său, George Simion, a acumulat 46,40% din sufragii. În Republica Moldova, peste 158.000 de cetățeni români s-au prezentat la urne – un număr record. Majoritatea alegătorilor – 138.320 de persoane – l-au susținut pe Nicușor Dan. Pe 22 mai, Curtea Constituțională a României a validat alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, iar pe 26 mai, acesta a depus jurământul de învestire.
Asociația obștească „Arena Civica”, care anterior i-a adus în Republica Moldova pe unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști militari din Ucraina, a realizat un documentar bazat pe mărturiile acestora. Filmul „Adevărul sub foc” povestește despre munca jurnaliștilor de război și scoate în evidență riscurile, pierderile și provocările cu care se confruntă cei care relatează realitatea din prima linie. Protagoniștii principali ai filmului sunt Roman Pahulici, Evghenii Maloletka și Andrei Țaplienko.
Filmul a fost realizat de „Arena Civica”, o asociație obștească din Republica Moldova. Potrivit asociației, „Adevărul sub foc” este un documentar despre curajul jurnaliștilor de război.
Protagoniștii principali ai filmului sunt: corespondentul proiectului „Donbas.Realii” al postului Radio Europa Liberă din Ucraina, Roman Pahulici; fotograful principal al agenției Associated Press, laureat al premiilor Pulitzer, World Press Photo of the Year și Oscar, Evghenii Maloletka; precum și jurnalistul ucrainean de război, laureat al premiului „Legenda Națională a Ucrainei”, Andrei Țaplienko.
„Pe linia frontului nu se află doar soldații, ci și jurnaliștii. În fiecare zi, riscându-și viața, corespondenții de război ucraineni și străini documentează ororile agresiunii ruse, demontând minciunile Kremlinului și oferind o voce celor care suferă din cauza războiului. Documentarul „Adevărul sub foc”, realizat de asociația civică Arena Civica, povestește despre munca jurnaliștilor de război care reflectă conflictul din Ucraina. Pe baza mărturiilor unor corespondenți cunoscuți — Andrei Țaplienko, Evghenii Maloletka și Roman Pahulici — filmul arată ce riscuri, pierderi și provocări înfruntă cei care redau realitatea războiului și luptă cu dezinformarea, chiar din linia întâi”, a comunicat realizatorul filmului.
„Până în 2014, când lucram în diverse zone de conflict: Afganistan, Macedonia, Irak, Coasta de Fildeș, Nepal și Columbia, eram convins că dreptul umanitar privind protecția jurnaliștilor funcționează, într-o măsură mai mare sau mai mică. Când mergeam în alte țări, aveam tricouri cu logo-ul și inscripția în engleză: ‘Don’t shoot, I’m a journalist’ (Nu trage, sunt jurnalist). Și chiar funcționa. Și în Afganistan, chiar și în mediul talibanilor. Dar din 2014, în Crimeea și ulterior, protecția a încetat să mai funcționeze. În Ucraina, dreptul umanitar în ceea ce privește jurnaliștii este respectat doar de partea ucraineană”, a menționat Andrei Țaplienko, jurnalist al canalului „1+1” din Ucraina.
„Am înțeles mai târziu că ochirea jurnaliștilor este un gen de politică. Rușii, fie că erau ”omuleții verzi”, fie că erau separatiști, îi poți numi cum vrei, trăgeau în jurnaliști și justificau astfel: «Considerăm că este un război informațional, iar jurnaliștii sunt soldații acestui război informațional, deci, prin urmare, trebuie să-și asume și toate riscurile”, a mai spus Țaplienko.
Jurnalistul Radio Europa Liberă din Ucraina, Roman Pahulici, a fost ținta unui atac în timpul unor filmări în regiunea Donețk. Incidentul a avut loc în toamna anului 2024, când acesta se afla alături de colegul său, Pavel Holodov. „Aveam o filmare relativ sigură. Urma să filmăm operatorii FPV (First Person View) care foloseau termită. Este un amestec incendiar, probabil ați văzut, care cade peste păduri sau echipamente și ia foc instantaneu. Dar lucrurile nu au mers conform planului. La vreo 3–5 metri de noi a explodat un obuz rusesc. Am suferit o comoție și o traumă acustică, iar doi militari care erau aproape de noi au fost răniți ușor”, a comunicat Roman Pahulici.
Evghenii Maloletka a fost unul dintre puținii jurnaliști care au rămas în orașul asediat Mariupol, timp de 20 de zile. Materialele filmate atunci au fost incluse ulterior într-un documentar care a câștigat premiul Oscar. Dar acel film, își amintește fotoreporterul, putea să nu existe. „Am reușit să părăsim orașul pe 15 martie. Un polițist pe nume Vladimir, pe care l-am cunoscut lângă maternitate, ne-a propus să ne ia cu el. Ne-a scos pe toți trei, trecând de 15 puncte de control rusești. Au fost multe momente în care viața noastră a fost pe muchie de cuțit. Am avut, însă, norocul să scăpăm vii. Dar nu toți au reușit. În Mariupol mai lucra un jurnalist lituanian care nu a reușit să iasă. A fost împușcat la un punct rusesc de control. Cred că aceeași soartă o puteam avea și noi”, a povestit Evghenii Maloletka.
***
Menționăm că, la sfârșitul anului 2024, asociația obștească „Arena Civica” a lansat proiectul media „Reportaje de pe linia frontului”. Scopul proiectului a fost de a evidenția latura umană a războiului, prin poveștile celor care trăiesc și lucrează în epicentrul conflictelor. Protagoniști ai proiectului au fost jurnaliști militari din Ucraina – Roman Pahulici, Andrei Țaplienko și Evghenii Maloletka -, care s-au întâlnit cu publicul din trei orașe ale Republicii Moldova: Chișinău, Bălți și Cahul.
Proiectul s-a desfășurat în perioada octombrie 2024 – februarie 2025. NewsMaker a fost partener media al proiectului „Reportaje de pe linia frontului”, realizat de Arena Civica, și a realizat interviuri cu Evghenii Maloletka și Andrei Țaplienko.
