Moldova Agroindbank este mereu alături de clienţii săi, inclusiv în perioade mai complicate şi nu face o excepţie nici în contextul situaţiei dificile cauzate de COVID-19.
În baza unor analize minuţioase prezentate în cadrul unei şedinţe de durată, care s-a desfăşurat pe parcursul zilei de 20 martie, Comitetul de Conducere al băncii a examinat un şir de acţiuni pentru perioada martie-mai 2020, direcţionate spre susţinerea economiei per ansamblu şi a agenţilor economici, în particular. Membrii Comitetului au convenit că MAIB va depune tot efortul pentru a extinde măsuri de susţinere asupra clienţilor persoane juridice: corporate, întreprinderi micro, mici şi mijlocii.
Astfel, banca nu va calcula penalităţi (dobânzi de întârziere) pentru sumele restante, acumulate în perioada 19 martie-31 mai 2020, la creditele acordate clienţilor persoane juridice.
În cazul constatării deficienţelor financiare cauzate de situaţia epidemiologică, clienţii persoane juridice vor avea posibilitatea să solicite modificarea graficelor de rambursare a creditelor pentru lunile martie-mai 2020. Graficele vor fi modificate pentru fiecare client în mod individual. MAIB nu va percepe comisionul prevăzut în prezent pentru procedura de reeşalonare.
Totodată, pentru a susţine clienţii persoane juridice din industriile afectate de circumstanţele cauzate de COVID-19 şi pentru a contribui la maxim la menţinerea stabilităţii financiare a acestora şi la restabilirea capacităţilor lor de a activa în regim normal, Moldova Agroindbank examinează o serie de facilităţi, inclusiv diminuarea ratei dobânzii, valabile până la 31 decembrie 2020, care vor fi acordate în mod individual.
În cazul în care clienţii vor solicita rambursare anticipată, banca nu va percepe comision pentru această operaţiune.
De asemenea, MAIB a extins termenul de utilizare neîntreruptă a overdraftului la contul curent de la 30 la 90 de zile.
Serghei Cebotari, Preşedintele Moldova Agroindbank, a accentuat că banca rămâne aliatul clienţilor săi din mediul de afaceri şi în aceste circumstanţe deloc uşoare provocate de COVID-19 şi a îndemnat întregul mediu economico-financiar să-şi unească forţele pentru menţinerea stabilităţii economice a ţării.
«De modul în care vor evolua lucrurile pe partea de business depind multe alte urmări, inclusiv siguranţa locurilor de muncă, revenirea la capacitatea de activitate cel puţin anterioară şi restabilirea dinamicii dezvoltării economiei naţionale. Din aceste considerente, este vital să oferim soluţii rapide şi eficiente, care să sprijine clienţii Moldova Agroindbank din zona de business, pentru că înţelegem contextul dificil în care aceştia activează acum şi e firesc să ne ajutăm reciproc prin măsuri de susţinere, acţionând responsabil şi în acelaşi timp cu empatie pentru întreaga economie şi societate», a specificat Preşedintele MAIB.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2024. Oficialul a preluat portofoliul pe 1 noiembrie, în noul Guvern condus de Alexandru Munteanu.
Potrivit documentului, pentru 2024, Cojuhari a raportat venituri salariale obținute din mai multe instituții de stat. Salariul de bază de la Ministerul Afacerilor Interne a depășit 638.000 de lei, de la Academia „Ștefan cel Mare” a încasat aproximativ 96.000 de lei, iar de la Întreprinderea de Stat „Servicii Pază a MAI” peste 58.000 de lei. De asemenea, oficialul a primit peste 201.000 de lei de la Inspectoratul General al Poliției și 5.000 de lei pentru activități didactice și de instruire prestate la MAI.
Pe lângă salarii, ministrul a obținut și venituri suplimentare din diurne aferente deplasărilor în interes de serviciu, în valoare de peste 30.000 de lei de la MAI și aproximativ 10.000 de lei de la Ambasada SUA în Republica Moldova.
Ministrul Justiției menționează în declarația sa de avere, că deține un apartament achiziționat în 2016 prin contract de investiții, cu o suprafață de 61,3 metri pătrați, evaluat la 28.944 de euro, și un alt imobil dobândit în 2018, de 6,9 metri pătrați, evaluat la aproximativ 47.227 de lei.
Totodată, Vladislav Cojuhari, conduce un autoturism Ford F-150 din 2013, achiziționat în 2023, evaluat la 300.000 de lei, și deține cinci conturi bancare, cu o valoare totală de peste 51.000 de lei.
Declarația arată că Vladislav Cojuhari are și datorii financiare. În 2023, a contractat un credit de 300.000 de lei la Victoriabank, scadent în 2028. De asemenea, acesta are o datorie de 30.000 de euro către o persoană fizică nerezidentă, contractată în 2016 și care trebuie returnată până în 2030.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană (RMN), pe 30 noiembrie au avut loc alegeri pentru parlamentul local — Sovietul Suprem al Transnistriei. Din ceea ce se conturează, nu sunt de așteptat schimbări interne majore: opoziția lipsește în continuare din legislativul local, iar întreaga putere rămâne concentrată în mâinile holdingului „Sheriff”. Totuși, există câteva nuanțe importante, inclusiv cele ce țin de contextul mai amplu al securității regionale și al evoluțiilor din zonă. NM explică cum s-au desfășurat alegerile în care, în majoritatea circumscripțiilor, a existat un singur candidat și ce semnificație are acest scrutin pentru regiunea transnistreană, pentru Republica Moldova, pentru procesul de reintegrare, pentru parcursul de aderare la Uniunea Europeană și pentru securitatea regională.
Alegeri fără alegere
Sovietul Suprem (SS) al Transnistriei este format din 33 de deputați. Alegerile se desfășoară conform sistemului majoritar: republica nerecunoscută este împărțită în 33 de circumscripții și fiecare dintre ele își alege propriul deputat. De menționat că la acest scrutin concurența aproape că a lipsit: doar în 12 circumscripții au existat câte doi candidați, în timp ce în alte 21 a fost înscris câte un singur candidat.
În aceste condiții, după cum spuneau experții, miza nu era cine va câștiga alegerile, ci cine dintre deputații în exercițiu a decis să candideze din nou. În 11 circumscripții, deputații actuali nu și-au mai depus candidatura, iar în locul lor au fost aleși „nou-veniți” în Sovietul Suprem. Toți deputații din legislatura precedentă care au candidat pentru un nou mandat au câștigat în circumscripțiile lor.
president.gospmr.org
Astăzi, în regiunea transnistreană, toată puterea este concentrată în mâinile holdingului „Sheriff”. Liderul republicii nerecunoscute, Vadim Krasnoselski, este un protejat al „Sheriff-ului”. El beneficiază de sprijinul deplin al partidului pro-Sheriff „Reînnoire”. Acest partid controlează complet Sovietul Suprem și, potrivit rezultatelor alegerilor care au avut loc, situația nu s-a schimbat.
Fostul deputat al Sovietului Suprem, politologul Anatoli Dirun, stabilit în prezent la Chișinău, a declarat pentru NM că votul desfășurat este greu de numit „alegeri” propriu-zise: dintre cei 11 „nou-veniți” care au câștigat în circumscripțiile lor, niciunul nu poate fi considerat reprezentant al opoziției. „A avut loc o înlocuire administrativă. Ca în fotbal: există o echipă, iar antrenorul principal pur și simplu a decis, din anumite motive, să înlocuiască o parte dintre jucători. Într-un sistem oligarhic nu pot exista alegeri”, a explicat expertul.
Un scenariu similar, fără alternative, s-a înregistrat și la alegerile precedente, din 2020, ceea ce a constituit un semnal al consolidării puterii „Sheriff-ului”. Până la victoria lui Vadim Krasnoselski la alegerile prezidențiale locale din 2016, componența politică a candidaților la scrutinul pentru Sovietul Suprem era mult mai diversă: între diferitele grupări exista o competiție intensă, iar rezultatul alegerilor genera adesea un raport tensionat între liderul republicii nerecunoscute și legislativul local.
Astăzi, puterea este practic monopolizată. Cu toate acestea, Dirun consideră că, în ciuda tuturor crizelor, populația de pe malul stâng nu s-a mobilizat în jurul acestei structuri de putere. Dovadă în acest sens este prezența la vot, care a atins un nivel minim istoric la recentul scrutin pentru Sovietul Suprem.
Protestul alegătorilor
La alegerile curente au participat doar 26,01% dintre alegători. Prin comparație, prezența la vot a fost de 27,7% la scrutinul pentru Sovietul Suprem din 2020 și de 48,3% în 2015.
Dirun consideră această scădere a prezenței la urne drept un semnal îngrijorător: „Alegătorul pedepsește puterea „cu picioarele” și trebuie trase concluzii”. Potrivit expertului, pe aproape întreaga durată a campaniei electorale holdingul nu a depus niciun efort pentru a mobiliza electoratul și abia cu câteva săptămâni înainte de ziua votului „a schimbat tactica” și a început să îndemne populația să meargă la urne.
Reuters
Alegătorii de pe malul stâng au însă încă o modalitate de a „pedepsi puterea”: votul „împotriva tuturor”. Această opțiune se regăsește în buletinele de vot din Transnistria. Până în 2020, varianta respectivă nu era folosită pe scară largă, însă la alegerile precedente proporția celor care au ales „împotriva tuturor” a urcat la 20,6%, iar în unele circumscripții chiar a depășit 30%. La momentul publicării acestui material, CEC-ul transnistrean nu prezentase încă datele referitoare la voturile „împotriva tuturor”.
Dirun consideră că această prezență „îngrijorătoare” ar putea avea un impact semnificativ și asupra alegerilor prezidențiale din republica nerecunoscută, programate pentru 13 decembrie 2026. „O prezență de doar 30% va afecta serios legitimitatea viitorului lider al Transnistriei”, a spus expertul.
Aparența schimbărilor
Merită menționat că actualul lider al regiunii de pe malul stâng, Vadim Krasnoselski, nu va mai putea candida, deoarece își încheie al doilea mandat consecutiv. După 2011, când alegerile prezidențiale din republica nerecunoscută au fost câștigate de Evgheni Șevciuk — punând capăt celor 20 de ani de conducere a lui Igor Smirnov —în Transnistria s-a conturat, se poate spune, deja o „tradiție”: alegerea în funcția de președinte a speakerului Sovietului Suprem. Așa s-a întâmplat atât în cazul lui Evgheni Șevciuk, cât și în cazul actualului lider, Vadim Krasnoselski.
vspmr.org
Legislatura care își încheie acum mandatul în fruntea Sovietului Suprem este condusă de Alexandr Korșunov. Deocamdată nu este clar dacă acesta va rămâne speaker și în noua componență a parlamentului local. „În locul puterii, eu aș schimba speakerul, pentru a demonstra alegătorilor măcar aparența unor schimbări”, a menționat Dirun.
Totodată, susține el, și Moscova ar trebui să acorde atenție scăderii prezenței la vot din Transnistria, având în vedere că republica nerecunoscută se află, de facto, sub controlul Rusiei. În 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a recunoscut Transnistria drept teritoriu ocupat.
Reintegrare fără plan
Despre alegerile din republica nerecunoscută au relatat pe larg mass-media ruse, care au susținut că scrutinul s-a desfășurat legal și transparent. La Chișinău, aceste alegeri sunt considerate nelegitime.
„Alegerile în Sovietul Suprem” contravin legislației Moldovei, au spus pentru NM reprezentanții Biroului pentru reintegrare. „Reiterăm faptul că exercițiile pretins electorale de acest gen se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a Republicii Moldova, respectiv nu pot fi calificate din punct de vedere juridic. Asemenea acțiuni au fost și vor fi considerate drept sfidări la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, a transmis Biroul.
Vicepremierul Moldovei pentru reintegrare Valeriu Chiveri și ministrul energiei, Dorin Jeonghiu. Foto: Tudor Mardei | NewsMaker
Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea a declarat într-o discuție cu NM că aceste alegeri nu sunt recunoscute de nimeni: „Sunt alegeri nedrepte și incorecte. Aici nu e nimic de discutat”.
În același timp, pentru ca Republica Moldova să poată finaliza cu succes negocierile de aderare la UE, reintegrarea țării rămâne un obiectiv. Pentru aceasta este necesar un dialog între cele două maluri ale Nistrului, inclusiv cu deputații Sovietului Suprem. În trecut, între Chișinău și Tiraspol au funcționat grupuri de lucru parlamentare, însă acest mecanism s-a destrămat ulterior. Totuși, dacă se va ajunge la un plan concret de reintegrare, deputații transnistreni – chiar dacă nerecunoscuți oficial – ar putea avea un rol formal în acest proces.
Totuși, astăzi procesul de negocieri practic lipsește, a menționat analistul politic Alexei Tulbure: „Noi avem întâlniri nesistematice în formatul «1+1» [negociatori din partea Chișinăului și a Tiraspolului] și cu asta totul se încheie”.
Pentru a schimba situația, potrivit lui, autoritățile trebuie să pregătească un plan de reintegrare realizabil. „Este nevoie de un plan, iar alegerile care au avut loc, ținând cont de rezultatele lor și de absența oricăror schimbări, nu vor influența în niciun fel situația”. În ceea ce privește viitoarele alegeri ale liderului Transnistriei, însuși faptul că acestea vor avea loc peste un an va deveni o demonstrație a eșecului procesului de reintegrare și un semnal negativ pentru Bruxelles, a adăugat expertul.
Există un plan?
Între timp, la mijlocul lunii noiembrie a apărut informația că autoritățile Moldovei totuși poartă negocieri cu partenerii europeni și americani privind un anumit nou plan de reintegrare a regiunii transnistrene. Despre acest lucru a spus prim-ministrul Alexandru Munteanu după participarea la Forumul Comisiei Europene pe probleme de extindere a UE la Bruxelles.
La întrebarea jurnaliștilor dacă există un plan de retragere a trupelor ruse de pe malul stâng al Nistrului în contextul aspirației Chișinăului către integrarea europeană cu un teritoriu reintegrat, prim-ministrul a comunicat că autoritățile discută planul de reintegrare cu Bruxelles și Washington: „Deocamdată nu pot dezvălui detalii, dar discutăm un astfel de plan”.
Facebook/Alexandru Munteanu
Pe 1 decembrie, șefa diplomației europene Kaja Kallas a declarat, după întâlnirea miniștrilor apărării ai Uniunii Europene, că retragerea trupelor ruse din Transnistria trebuie să devină o parte-cheie a oricăror negocieri privind pacea în Ucraina. Răspunzând la întrebarea dacă această temă poate intra în viitorul plan de pace, Kallas a declarat că, fără plecarea completă a trupelor ruse din regiune, este imposibil să fie garantată securitatea pe termen lung în Europa și faptul că Rusia nu va recurge la noi invazii.
Potrivit șefei diplomației europene, un acord durabil de pace trebuie să conțină angajamente clare ale Moscovei — nu doar în raport cu Ucraina, ci și cu țările din regiune, unde forțele ruse încă mai rămân.
„Sheriff” este un holding de companii private din Republica Moldovenească Nistreană nerecunoscută, fondat în 1993 de Victor Gușan și Ilia Kazmaly (ulterior, Gușan a devenit unicul proprietar). În 2021, „Sheriff” controla aproximativ 60% din economia legală a Transnistriei și asigura mai mult de jumătate din veniturile bugetare ale republicii nerecunoscute. Expansiunea și succesul holdingului au fost favorizate de sprijinul primului lider al RMN, Igor Smirnov, care a scutit „Sheriff” de plata taxelor și a impozitelor vamale.
Holdingului îi aparțin rețele de supermarketuri, stații PECO, servicii de telefonie mobilă și fixă; pachete de control în fabrica de vinuri și cognac „Kvint”, combinatul textil „Tirotex”, uzina electrochimică, două întreprinderi de panificație, precum și o bază pentru creșterea peștilor din specia somonului. De asemenea, „Sheriff” deține un complex sportiv cu clubul de fotbal omonim, un post de televiziune, o casă editorială și o agenție de publicitate.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Administratoarea unei agenții de turism din Chișinău ar fi lăsat fără aproximativ 3,9 milioane de lei și fără vacanțe mai mulți clienți. Până acum, 60 de persoane au fost identificate și recunoscute ca părți vătămate, după ce ar fi oferit bani pentru pachete turistice la prețuri atractive. Procuratura Generală a anunțat că dosarul învinuitei ajunge acum în judecată.
Procuratura Generală a anunțat că procurorii din Chișinău au finalizat urmărirea penală și au trimis în judecată cauza penală împotriva unei administratoare de companie turistică, învinuită de escrocherie.
Conform procurorilor, administratoarea a înșelat mai multe persoane, obținând în total 3 890 507 lei, sub pretextul vânzării unor pachete turistice la prețuri atractive, fără a le furniza. Procuratura Generală a declarat că faptele au avut loc între septembrie 2024 și iulie 2025.
60 de persoane au fost identificate și recunoscute ca părți vătămate.
Conform procurorilor, femeia a fost anterior plasată în arest preventiv, iar între timp asupra bunurilor sale a fost aplicat sechestru.
„În vederea identificării tuturor persoanelor implicate în organizarea schemei infracționale și a recuperării prejudiciului au fost dispuse investigații financiare paralele”, a mai declarat Procuratura Generală.
Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2024. Oficialul a preluat portofoliul pe 1 noiembrie, în noul Guvern condus de Alexandru Munteanu.
Potrivit documentului, Osmochescu a declarat pentru 2024 un venit salarial anual de peste 143.000 de euro, obținut la locul său principal de muncă – Corporația Financiară Internațională (IFC) / Grupul Băncii Mondiale. De asemenea, ministrul a raportat o indemnizație pentru studiile copilului minor în valoare de 39.000 de euro, precum și dobânzi bancare de 279 de euro provenite de la un depozit deschis la noi în țară.
În declarație sunt indicate și două terenuri – unul intravilan și unul agricol – dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare, cu o valoare estimată în prezent la aproximativ 1,4 milioane de lei și, respectiv, 560.000 de lei. Osmochescu mai deține o casă de locuit cumpărată în 2016, cu o suprafață de aproximativ 192 m², evaluată la 3 milioane de lei.
Ministrul are în proprietate și două automobile: un Nissan X-Trail, fabricat și achiziționat în 2013, cu o valoare declarată de 24.000 de euro, și un Hyundai Tucson, model 2024, procurat în 2025, în valoare de 40.000 de dolari.
Totodată, oficialul declară patru conturi bancare: un cont în Serbia cu 21.560 de dolari, un depozit de 10.000 de euro la o bancă din Chișinău și două conturi într-o bancă din Republica Moldova, în care păstrează aproape 40.000 de lei și peste 251.000 de dolari.
Eugeniu Osmochescu deține o experiență de peste 25 de ani în elaborarea și implementarea politicilor publice și a strategiilor de dezvoltare economică. Este un specialist recunoscut la nivel internațional în domeniile dezvoltării durabile, atragerii investițiilor și reformei de reglementare. Activitatea sa s-a concentrat pe consolidarea competitivității economice, promovarea guvernanței corporative, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și integrarea principiilor economiei verzi și digitale în procesele de modernizare instituțională.
În cadrul Grupului Băncii Mondiale a coordonat programe complexe de reformă economică în peste nouă țări din Europa de Est și Asia Centrală, generând impacturi semnificative în domeniul investițiilor, digitalizării și creării locurilor de muncă. A fost responsabil de gestionarea fondurilor internaționale, dezvoltarea instrumentelor analitice pentru eficiența reglementărilor și coordonarea echipelor multidisciplinare de experți.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Autoritățile analizează diferite scenarii cu privire la coletele venite de pe platforme internaționale, precum Temu sau altele similare. Discuțiile vizează protecția atât a consumatorilor, cât și a producătorilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, la ediția din 1 decembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Întrebat dacă ar putea fi impusă o taxă, ministrul a răspuns: „Potențial, sigur că da”.
Osmochescu a fost întrebat ce soluție propun autoritățile pentru coletele venite de pe platforme internaționale, dacă va fi introdusă o taxă și care va fi aceasta. „În primul rând ține de domeniul fiscal-bugetar. Sunt discuții în derulare în această privință. Doi, ține de protecția producătorului local, dar și a consumatorului local, pentru că nu ne putem avansa în declarații și garanții asupra calității. Deci, sunt chestii care sunt în discuție”, a răspuns ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Solicitat să comenteze nemulțumirile unor cetățeni potrivit cărora același produs, achiziționat de pe platforme internaționale, este vândut de agenții economici din Republica Moldova la prețuri chiar de zece ori mai mari, ministrul a declarat: „Da, de aceea și spuneam că trebuie să examinăm și să vedem. E vorba securitatea persoanei, protecția consumatorului la urma urmei, protecția producătorilor noștri din Republica Moldova”.
Întrebat dacă ar putea fi impusă o taxă și dacă se discută despre aceasta, ministrul a răspuns: „Potențial, sigur că da. Sunt diferite scenarii pe masă, sunt diferite scenarii în discuții. Nu vă pot spune cu certitudine”.
***
În octombrie 2025, deputatul PAS Radu Marian a declarat că „produsele irealist de ieftine” din China, cumpărate de cetățeni prin platforme internaționale, afectează vânzările agenților economici din Moldova și capacitatea acestora de a menține locuri de muncă. El a precizat că autoritățile analizează soluții pentru „a găsi un compromis din ambele părți”. „Nu pot să vă spun acum ce o să facem și dacă o să facem”, a adăugat Marian, subliniind că subiectul „este o problemă din perspectiva companiilor și a economiei noastre locale”.
Victoria Belous, pe atunci ministra Finanțelor, a declarat că printre soluțiile propuse se numără reducerea pragului de neimpozitare cu TVA a coletelor sau introducerea unor taxe. Belous a subliniat că orice modificare va fi aplicată doar după consultarea mediului de afaceri și a cetățenilor.
În prezent, coletele cu o valoare de până la 150 de euro sunt scutite de TVA la import.
