Moldova Agroindbank este mereu alături de clienţii săi, inclusiv în perioade mai complicate şi nu face o excepţie nici în contextul situaţiei dificile cauzate de COVID-19.
În baza unor analize minuţioase prezentate în cadrul unei şedinţe de durată, care s-a desfăşurat pe parcursul zilei de 20 martie, Comitetul de Conducere al băncii a examinat un şir de acţiuni pentru perioada martie-mai 2020, direcţionate spre susţinerea economiei per ansamblu şi a agenţilor economici, în particular. Membrii Comitetului au convenit că MAIB va depune tot efortul pentru a extinde măsuri de susţinere asupra clienţilor persoane juridice: corporate, întreprinderi micro, mici şi mijlocii.
Astfel, banca nu va calcula penalităţi (dobânzi de întârziere) pentru sumele restante, acumulate în perioada 19 martie-31 mai 2020, la creditele acordate clienţilor persoane juridice.
În cazul constatării deficienţelor financiare cauzate de situaţia epidemiologică, clienţii persoane juridice vor avea posibilitatea să solicite modificarea graficelor de rambursare a creditelor pentru lunile martie-mai 2020. Graficele vor fi modificate pentru fiecare client în mod individual. MAIB nu va percepe comisionul prevăzut în prezent pentru procedura de reeşalonare.
Totodată, pentru a susţine clienţii persoane juridice din industriile afectate de circumstanţele cauzate de COVID-19 şi pentru a contribui la maxim la menţinerea stabilităţii financiare a acestora şi la restabilirea capacităţilor lor de a activa în regim normal, Moldova Agroindbank examinează o serie de facilităţi, inclusiv diminuarea ratei dobânzii, valabile până la 31 decembrie 2020, care vor fi acordate în mod individual.
În cazul în care clienţii vor solicita rambursare anticipată, banca nu va percepe comision pentru această operaţiune.
De asemenea, MAIB a extins termenul de utilizare neîntreruptă a overdraftului la contul curent de la 30 la 90 de zile.
Serghei Cebotari, Preşedintele Moldova Agroindbank, a accentuat că banca rămâne aliatul clienţilor săi din mediul de afaceri şi în aceste circumstanţe deloc uşoare provocate de COVID-19 şi a îndemnat întregul mediu economico-financiar să-şi unească forţele pentru menţinerea stabilităţii economice a ţării.
«De modul în care vor evolua lucrurile pe partea de business depind multe alte urmări, inclusiv siguranţa locurilor de muncă, revenirea la capacitatea de activitate cel puţin anterioară şi restabilirea dinamicii dezvoltării economiei naţionale. Din aceste considerente, este vital să oferim soluţii rapide şi eficiente, care să sprijine clienţii Moldova Agroindbank din zona de business, pentru că înţelegem contextul dificil în care aceştia activează acum şi e firesc să ne ajutăm reciproc prin măsuri de susţinere, acţionând responsabil şi în acelaşi timp cu empatie pentru întreaga economie şi societate», a specificat Preşedintele MAIB.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a venit cu o reacție privind cazul dronei prăbușite la Tudora, care ar conține explozibil. Instituția a menționat că incidentul „pune în pericol” securitatea cetățenilor moldoveni și a făcut apel la respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
„Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm incidentele care pun în pericol securitatea cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv depistarea unei drone cu potențială încărcătură explozivă în apropierea satului Tudora, raionul Ștefan Vodă, în proximitatea frontierei de stat. Republica Moldova reafirmă importanța respectării suveranității și integrității sale teritoriale”, a transmis instituția într-un comunicat.
MAE a precizat că autoritățile competente întreprind toate măsurile necesare pentru neutralizarea pericolului și asigurarea siguranței populației.
Amintim că, pe 17 martie, o dronă s-a prăbușit în satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, unde a fost depistată de cetățeni.
Inspectoratul General al Poliției a anunțat că aparatul de zbor este activ și conține un dispozitiv explozibil. Oamenii legii urmează să distrugă obiectul printr-o explozie controlată la fața locului.
Localnicii din zona locației au fost evacuați.
Incidentul are loc la trei zile după ce o dronă Shahed, model folosit de armata rusă pentru atacuri asupra Ucrainei, ar fi survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova.
Dosarul „kuliok” în care este judecat fostul președinte Igor Dodon a continuat pe 17 martie la Curtea Supremă de Justiție, cu audierea martorului apărării Maxim Lebedinschi, fost consilier juridic al Președinției, în absența inculpatului. Apărarea a prezentat martori care au descris contextul politic din iunie 2019, încercând să demonstreze că evenimentele din acea perioadă exclud vinovăția lui Dodon. Totodată, avocatul lui Dodon, Nicolae Posturusu, a anunțat că mai sunt aproximativ 10-12 martori de audiat, după care urmează examinarea raportului de expertiză și susținerile verbale. Primarul Ion Ceban, citat ca martor, nu s-a prezentat la ședința din 17 martie, avocatul precizând că nu a discutat cu acesta motivul absenței.
Argumentele apărării
Avocatul Nicolae Posturusu a declarat că martorii aduși în instanță sunt „persoane decente” care s-au referit exclusiv la faptele pe care le cunosc, spre deosebire de unii martori ai acuzării care, potrivit apărătorului, și-au „adus aminte mai multe detalii la a doua audiere”.
„Învinuirea este fantasmagorică, având în vedere că se invocă niște chestiuni care nu au nicio logică cu evenimentele din perioada aceea, în care este evident că filmările s-au făcut pentru a șantaja și a nu permite crearea unei coaliții cu Blocul ACUM, pentru ca Partidul Democrat împreună cu Plahotniuc să se afle la putere — ceea ce a fost zădărnicit prin crearea coaliției”, a declarat Posturusu.
Avocatul a precizat că martorii au relatat despre Consiliul Republican din 7 iunie 2019, despre intențiile privind crearea unei coaliții și despre modul de finanțare a Partidului PSRM, susținând că contextul politic al perioadei demonstrează netemeinicia acuzațiilor.
Poziția acuzării
Procurorul Petru Iarmaliuc a recunoscut că declarația martorului Lebedinschi confirmă că pe 7 iunie 2019 Igor Dodon s-a aflat între orele 10 și 15 la o discuție cu reprezentanții PDM — o informație pe care acuzarea o califică drept o „probă indirectă” insuficientă pentru a demonstra nevinovăția inculpatului.
„O faptă penală, chiar și din domeniul politic, rămâne a fi o faptă penală infracțională și urmează a fi reglementată prin prisma codului penal. Aceste probe vor fi apreciate în coroborare cu toate celelalte materiale de la dosar. Ele sunt relevante doar în contextul în care arată că declarațiile martorilor inculpatului Dodon sunt în contradicție — un martor cu altul nu se conciliază, nu au convergență între ele”, a declarat procurorul.
Acuzarea a mai precizat că nu renunță la audierea fostului consilier al lui Plahotniuc, Serghei Iaralov, a cărui locație nu a fost identificată, și că depune demersuri pentru a-l găsi.
„Din perspectiva instituției procuraturii, dosarul ce îl vizează pe Iaralov se află la faza de urmărire penală. Depunem toată diligența, inclusiv demersuri către Procuratura Anticorupție și alte instituții, pentru a vedea dacă au apărut noi informații referitor la locul aflării sale. Nu renunțăm la acest martor”, a adăugat procurorul.
Când va depune mărturie Ion Ceban
Primarul Ion Ceban, citat ca martor în dosar, nu s-a prezentat la ședința din 17 martie. Avocatul apărării a precizat că acesta poate decide să participe la orice ședință în care consideră necesar, fără a oferi detalii despre motivul absenței din 17 martie. Judecătorii au comunicat că Ceban ar fi disponibil să se prezinte în instanță pe 27 martie.
Posturusu a menționat că după audierea celor aproximativ 10-12 martori rămași urmează examinarea raportului de expertiză, după care procesul va trece la faza susținerilor verbale.
Alți martori audiați în ședința din 17 martie sunt: fostul deputat socialist Ghenadi Mitriuc, vicepreședintele raionului Orhei, Mihail Paciu și vicepreședintele raionului Căușeni, Oleg Cuciuc.
Istoria dosarului „kuliok”
Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.
Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.
În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.
Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.
Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.
Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.
Fostul președinte al țării mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals.
Precizăm că fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc va fi audiat în calitate de martor al acuzării în dosarul „kuliok”. Deși procurorii au cerut audierea a 17 martori, magistrații au acceptat doar 11. Printre ei se numără și: Iurie Reniță, care a publicat video cu sacoșa neagră, foștii deputați Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Adrian Albu, actualul deputat Lilian Carp, fostul premier Pavel Filip, precum și fostul consilier al lui Plahotniuc, Serghei Iaralov. Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, urmează să fie citat în calitate de martor în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost luată de Curtea Supremă de Justiție, pe 19 ianuarie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Persoane necunoscute, care pretind că sunt reprezentanți ai Premieri Energy, sună cetățenii moldoveni și le cer date din buletinul de identitate, invocând o pretinsă schimbare a contoarelor. Anunțul a fost făcut astăzi, 17 martie, de companie, care a subliniat că nu cere informații din buletin la telefon.
Potrivit Premier Energy, escrocii contactează cetățenii în numele companiei și pretind că înlocuiesc contoarele, cerându-le numele, adresa și date din buletin.
Furnizorul a subliniat că nu solicită date din buletin la telefon, dar și că schimbarea contoarelor se face planificat, fără implicarea informațiilor personale.
Premier Energy a îndemnat oamenii să nu ofere datele personale și să raporteze la poliție orice tentativă de fraudă.
Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, susține un briefing de presă. Potrivit Biroului politici de reintegrare, oficialul va vorbi despre rezultatele vizitei sale de lucru la Bruxelles, precum și despre alte aspecte ce țin de procesul de reglementare transnistreană. Menționăm că în spațiul public a fost publicat un document din 14 pagini care ar fi un draft al planului de reintegrare. NM a solicitat din partea Biroului de reintegrare confirmarea autenticității documentului, însă deocamdată nu am primit un răspuns.
Vicepremierul a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 12-13 martie 2026. Valeriu Chiveri a avut întrevederi cu mai mulți reprezentanți ai instituțiilor europene. Potrivit Guvernului, oficialul moldovean a prezentat evoluțiile recente privind procesul de reglementare transnistreană, inclusiv dinamica dialogului la nivelul reprezentanților politici și al grupurilor de lucru sectoriale.
Tot la Bruxelles, Valeriu Chiveri a avut o întrevedere cu Marta Kos, comisara europeană pentru extindere. Potrivit Biroului politici de reintegrare, oficialii au trecut în revistă situația actuală în procesul de reglementare transnistreană și în promovarea politicilor de reintegrare a țării, precum și cooperarea bilaterală dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în contextul procesului de aderare al Moldovei la UE.
***
Amintim că, pe 3 decembrie anul trecut, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că Guvernul lucrează la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Oficialul a spus că strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”.
În luna ianuarie, Valeriu Chiveri a spus că reintegrarea Republicii Moldova rămâne un obiectiv strategic, însă acesta se află într-o etapă de reconfigurare determinată de noul context geopolitic regional. În condițiile în care Tiraspolul refuză dialogul, un „plan clasic” de reintegrare nu mai este fezabil și vor fi aplicate noi mecanisme pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, inclusiv prin intermediul unui fond de convergență, a adăugat oficialul.
NewsMaker a explicat AICI cum va funcționa fondul, ce spune Tiraspolul despre acesta și dacă acesta va contribui la apropierea celor două maluri și la reintegrarea Moldovei.
Comisia Europeană a debursat aproape 200 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după ce autoritățile au realizat 24 din cele 26 de reforme prevăzute în Planul de creștere. Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 17 martie.
„Sunt foarte bucuroasă să anunț că astăzi Comisia a deblocat aproape 200 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după ce țara a realizat încă 24 de reforme din cele 26 prevăzute în Planul de creștere. Aceasta înseamnă că Moldova este printre țările care avansează cel mai bine în implementarea reformelor”, a declarat Marta Kos.
Tot astăzi, Republica Moldova a deschis negocierile tehnice de aderare pentru ultimele trei clustere de capitole: „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”.
Comisara europeană a subliniat că Republica Moldova a înregistrat progrese reale în procesul de reformă, dar a atras atenția că mai este mult de lucru, în special în domenii esențiale precum justiția, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor publice.
„Europa se confruntă cu presiuni din mai multe direcții și nu ne putem permite să pierdem timp. Moldova este importantă și pentru securitatea noastră. Țara a făcut progrese reale, dar, desigur, mai este încă mult de lucru. Și voi repeta acest lucru de fiecare dată până când vom închide ultimul capitol de negocieri.Știți ce aveți de făcut și vă puteți baza pe sprijinul nostru puternic și constant la fiecare pas. Din partea noastră, vom continua să lucrăm cu statele membre pentru a avansa procesul de extindere și pentru a ne asigura că avantajele apartenenței la familia europeană devin tot mai vizibile pentru cetățeni”, a adăugat Marta Kos.
***
Pe 10 octombrie 2024, Comisia Europeană a prezentat Planul de Creștere pentru Moldova și Facilitatea pentru Reformă și Creștere, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Aceasta include granturi de 520 de milioane de euro pentru investiții, asistență tehnică și garantarea creditelor, precum și împrumuturi de 1,5 miliarde de euro, care vor fi debursate în funcție de progresul reformelor.
Sprijinul financiar este condiționat de implementarea Agendei de Reformă, aprobată de Guvern, care cuprinde 153 de măsuri și 56 de reforme de realizat până în 2027. Agenda vizează șapte sectoare-cheie: competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat; conectivitate și infrastructură digitală; guvernanță economică; capital social; tranziția verde și protecția capitalului natural; securitate și eficiență energetică; și valori fundamentale.
În iulie 2025, Ursula von der Leyen a anunțat deblocarea primei tranșe din Planul de Creștere pentru Moldova, fiind vorba despre 270 de milioane de euro. Ulterior, la începutul lunii septembrie 2025, Republica Moldova a recepționat alte 18,9 milioane de euro, ca urmare a îndeplinirii a patru indicatori de reformă stabiliți de Comisie, printre care dezvoltarea unor piețe deschise și competitive de energie electrică și gaze, precum și măsuri care consolidează securitatea energetică.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
