Maib, cea mai mare bancă din Moldova, și Visa, unul dintre liderii mondiali în plățile digitale, anunță despre parteneriatul în cadrul inițiativei globale She’s Next Empowered by Visa în Moldova. Programul este desfășurat de Visa la nivel internațional, scopul inițiativei fiind susținerea femeilor antreprenoare și dezvoltarea oportunităților pentru afacerile la feminin.
În cadrul primei etape a inițiativei «She’s Next Empowered by Visa în Moldova, desfășurate de Visa în parteneriat cu maib, XY Partners și EFSE, a fost lansat programul de mentoring și educație XY Women Accelerator II și programul de educație online, pe platforma comunității digitale She’s Next. Scopul acestora este de a oferi femeilor antreprenoare acces la programe de educație, mentorat, crearea de oportunități de noi parteneriate prin networking de calitate. Pentru înregistrări în program, click aici.
Svetlana Chyrva, Vicepreședinte Visa și Manageră Regională pentru Ucraina și Moldova: «She’s Next Empowered by Visa este o inițiativă globală care promovează femeile antreprenoare din întreaga lume. Visa, prin acest program, împuternicește femeile să-și construiască și să-și dezvolte afacerile. Oricât de mici sunt aceste companii, acestea sunt cruciale și acționează ca angajatori importanți și contribuitori la economia locală».
Aliona Stratan, Prim-vicepreședintă maib: «Suntem încântați să fim parte a inițiativei „She’s Next Empowered by Visa in Moldova“, să creăm oportunități și să inspirăm femeile să se lanseze în afaceri, să-și dezvolte afacerile și să își crească valoarea. Personal și cu întreaga echipă maib vom contribui la susținerea antreprenoarelor prin produse și servicii bancare comode, acces la programe de finanțare în condiții atractive, sprijin și mentorat.»
Andrii Glevatskyi, Vicepreședinte maib, responsabil de diviziunea Business Banking: «Printre companiile pe care le deservim la maib, cota celor administrate de femei are o creștere îmbucurătoare. Dacă în 2004 constituia aproximativ 9%, în 2023 aceasta este de 34%. Sunt sigur că acest trend va continua, iar noi, echipa maib, vom fi aici să le susținem, să dezvoltăm noi oportunități și instrumente financiare pentru a fi partenerul de încredere al antreprenoarelor în dezvoltarea afacerilor.»
Concomitent cu programul de educație online de pe platforma She’s Next, XY Women Accelerator II va găzdui și un bootcamp offline pentru femeile antreprenoare. Timp de 10 săptămâni, 30 de femei vor beneficia de training și mentorat din partea a 6 femei de succes, cu o experiență valoroasă în diferite sfere ale economiei, ulterior acestea devenind ambasadoare ale antreprenoriatului în Republica Moldova, fiind exemple de succes în lumea afacerilor, dar și inspirație pentru alte femei care doresc să pășească pe calea antreprenoriatului.
Despre maib Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o pondere de 31,6% din depozite și 37,9% din creditele întregului sistem bancar la sfârșitul semestrului I 2023. Banca are o importanță sistemică și deservește aproape o treime din populația țării. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider de gestionare a activelor din țările baltice și Horizon Capital, un fond privat de investiții axat pe piețele emergente. Maib este desemnată în 2022 «Cea mai bună bancă IMM în Moldova» de către Global Finance și «Market Leader» în Corporate Banking” de către Euromoney.
Despre inițiativa She’s Next Empowered by Visa în Moldova
She’s Next Empowered by Visa în Moldova este o inițiativă globală care își propune să sprijine femeile antreprenoare din întreaga lume. Visa le oferă acestora instrumentele și resursele necesare pentru a-și construi, susține și avansa afacerile, recunoscând importanța crucială a micilor afaceri în economiile locale. În 2023, această inițiativă a fost lansată în Moldova, în colaborare cu UN Women, USAID și Agora, și cu sprijinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. O componentă esențială a programului este crearea platformei digitale She’s Next, destinată antreprenoarelor, unde acestea pot interacționa, pot avea acces la webinare și pot beneficia de mentorat și de oportunități de networking.
Dacă pentru 31 decembrie au fost prognozate minime de până la -3°C în sud, -4°C în centru și -8°C în nord, atunci pe 1 ianuarie minimele vor coborî până la -5°C în sud, -6°C în centru și -10°C în nord. În prima zi a noului an, în nordul Republicii Moldova se așteaptă ninsori slabe. Datele se regăsesc pe platforma Serviciului Hidrometeorologic de Stat.
În centrul țării, pentru ziua de 31 decembrie, sunt prognozate ninsori slabe, cu minime de până la -4°C și maxime de până la -1°C. Pentru ziua de 1 ianuarie se așteaptă cer noros, cu minime de până la -6°C și maxime de până la -3°C.
În următoarele zile, până la finalul săptămânii, pe timpul zilei se vor înregistra temperaturi între +3°C și +7°C, iar noaptea între -4°C și 0°C. Pentru duminică este prognozată lapoviță slabă.
În partea de nord a țării, mai exact la Briceni, pentru ziua de 31 decembrie sunt prognozate ninsori slabe, cu minime de până la -8°C și maxime de până la -4°C. Și pe 1 ianuarie se așteaptă ninsori slabe, însă cu minime de până la -10°C și maxime de până la -6°C.
Începând cu 2 ianuarie și până la finalul săptămânii, pe timpul zilei se vor înregistra temperaturi între 0°C și +4°C, iar noaptea între -3°C și -8°C. Pentru duminică este prognozată lapoviță slabă.
În sudul Republicii Moldova, pentru ziua de 31 decembrie sunt prognozate temperaturi maxime de până la +1°C, iar noaptea valorile vor scădea până la -3°C. Pe 1 ianuarie se așteaptă minime de până la -5°C și maxime de până la -1°C.
Începând cu 2 ianuarie și până la finalul săptămânii, pe timpul zilei se vor înregistra temperaturi între +5°C și +9°C, iar noaptea între -3°C și +2°C.
Una din versiunile examinate de poliție este că foștii deputați condamnați, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, ar fi părăsit regiunea transnistreană și ar fi ajuns în Federația Rusă. Informația a fost comunicată de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 29 decembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
În timpul emisiunii, șeful IGP a fost întrebat dacă Nesterovschi și Lozovan se mai află în regiunea transnistreană. „Eu nu vreau să dau cu veridicitate, sunt anumite informații care cumva schimbă paradigma, dar atât timp cât nu avem o informație veridică/probatorie că este în regiunea transnistreană sau au reușit deja să se deplaseze spre o altă locație, mai cu siguranță pentru ei, este prematur ca să vin… deoarece declarația mea acum, dacă nu este probată prin acțiuni, cu siguranță va fi combătută într-o altă ieșire și se va primi că Cernăuțeanu a dus în eroare. De aceea, atât timp cât nu am un probatoriu clar la ceea ce se bănuiește în spețele noastre, eu nu vreau să fac o constatare acum”, a răspuns Cernăuțeanu.
Întrebat dacă se bănuiește că cei doi ar fi plecat în Federația Rusă, șeful IGP a răspuns: „Este una din versiuni care se arată în procesul de investigații”.
La întrebarea cum are loc acest scenariu, Cernăuțeanu a declarat: „Cum a reușit și Țuțu să ajungă în regiunea transnistreană, după care să revină înapoi prin segmentul necontrolat și să intre pe o frontieră controlată. Deci, intuim că sunt anumite breșe de hotar pe segmentul necontrolat de care profită unii din categoria infractorilor vizați”.
***
Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Decizia a fost pronunțată pe 19 martie 2025, în lipsa acestuia, Nesterovschi fiind dat ulterior în căutare internațională. Pe 31 martie, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a declarat că Nesterovschi se află în regiunea transnistreană și că „Federația Rusă l-a ajutat să se eschiveze de la închisoare”. Potrivit șefului SIS, Nesterovschi a fost transportat cu un mijloc auto, cu numere diplomatice ale Federației Ruse, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Președinta Maia Sandu a spus că autoritățile de la Chișinău au cerut celor de la Tiraspol ca Nesterovschi să fie predat malului drept. De cealaltă parte, Tiraspolul a spus că nu are informații despre aflarea lui Nesterovschi în Transnistria. Ambasada Federației Ruse la Chișinău a catalogat informațiile privind implicarea sa în fuga deputatului drept „speculații provocatoare”.
Pe 31 martie a fost condamnată la închisoare și Irina Lozovan. Instanța i-a dictat parlamentarei 6 ani de închisoare, iar soțului acesteia – 5 ani de închisoare, în dosarul în care sunt învinuiți de finanțarea unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Inculpații nu au fost prezenți la ședința de judecată, iar deputata a fost dată în căutare. Ulterior, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că aceasta s-ar afla în regiunea transnistreană, la fel ca și Nesterovschi. Potrivit oamenilor legii, spre deosebire de colegul său, Lozovan ar fi ajuns acolo de sine stătător.
Pe 10 iulie, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică și deputatul PAS Lilian Carp, a declarat că Lozovan și Nesterovschi ar fi părăsit regiunea transnistreană evitând punctele oficiale de trecere. Pe 11 iulie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, din informațiile pe care le deține, deputații nu au părăsit teritoriul Republicii Moldova.
Pe 30 decembrie, Maia Sandu a solicitat Guvernului să întreprindă măsuri legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepsei. Solicitarea a venit la câteva zile după ce, potrivit datelor autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare pe 26 decembrie, a ajuns în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost desemnată de publicația britanică The Telegraph drept „Liderul mondial al anului”. Mențiunea apare într-un articol publicat pe 31 decembrie, intitulat „Liderul pe care Putin nu a reușit să-l înfrângă”.
Conform The Telegraph, Maia Sandu a primit acest titlu „după ce a sfidat Kremlinul pentru a transforma Moldova în prima linie a democrației în Europa”.
„Moldova este una dintre puținele țări care a experimentat întreaga gamă a metodelor de atac hibrid ale Rusiei”, a declarat Maia Sandu pentru sursa citată. „Dar ținta nu este Moldova. Moldova este doar terenul de testare. Ținta este Europa, iar Europa ar trebui să învețe de la noi, de la țările aflate pe prima linie a luptei pentru democrație. Democrația pe continent este în pericol”, a adăugat șefa statului. „Procesul de aderare la UE este, de fapt, o strategie de supraviețuire. (…) Este vorba despre supraviețuirea Moldovei ca democrație”, a mai spus Maia Sandu.
The Telegraph este o publicație conservatoare cu o istorie de 170 de ani, potrivit site-ului capital.ro. Este una dintre cele mai vechi publicații din Marea Britanie.
***
Maia Sandu a început pe 24 decembrie 2024 al doilea și ultimul său mandat prezidențial. În Moldova, această funcție nu poate fi ocupată mai mult de două mandate consecutive. Menționăm că Sandu a devenit prima persoană din istoria țării realeasă pentru un al doilea mandat prin alegeri directe.
Șase persoane au fost rănite noaptea trecută în regiunea Odesa, dintre care trei copii. Autoritățile au raportat un atac masiv al Rusiei asupra regiunii. Cel mai mic copil rănit are 7 luni. Cinci dintre persoanele rănite au fost spitalizate, inclusiv cei trei copii, iar un adult se află în stare gravă. În total, în Odesa au fost afectate patru blocuri de locuințe, cel puțin 14 automobile și garaje private. De asemenea, autoritățile au anunțat că au fost atacate și două obiective energetice. Pe de altă parte, Rusia a raportat, în dimineața zilei de 31 decembrie, că Ucraina a lansat noaptea trecută 86 de drone, care au fost interceptate și distruse.
În dimineața zilei de 31 decembrie, Serviciul pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat că „Rusia a atacat masiv regiunea Odesa”. Potrivit instituției, șase persoane au fost rănite, dintre care trei copii.
„Inamicul a atacat din nou infrastructura rezidențială, logistică și energetică a regiunii Odesa. Ca urmare a impactului, într-una dintre clădirile rezidențiale a izbucnit un incendiu în apartamentele de la etajele 2 până la 6. Fațada de la etajele 5 și 6 a fost parțial distrusă. Pompierii au salvat 8 persoane, dintre care un copil. (…) De asemenea, au fost deteriorate fațadele și geamurile mai multor blocuri de locuințe. Incendiul a afectat și automobile civile”, a comunicat Serviciul pentru Situații de Urgență al Ucrainei.
ДСНС УкраїниДСНС УкраїниДСНС України
Șeful administrației militare din regiunea Odesa, Oleg Kiper, a spus că minorii răniți au vârste între 7 luni și 14 ani. Toți cei șase răniți fac parte din două familii. „Cinci persoane au fost spitalizate, inclusiv cei trei copii. Un adult se află în stare gravă, iar restul au suferit răni de gravitate medie, inclusiv un sugar cu intoxicație prin inhalare. Clădirea în care locuiesc persoanele afectate a fost avariată între etajele 2 și 6”, a precizat Kiper.
Potrivit lui Kiper, în total, la Odesa au fost afectate patru blocuri de locuințe, cel puțin 14 automobile și garaje private.
Олег Кіпер/Одеська ОДА (ОВА)Олег Кіпер/Одеська ОДА (ОВА)Олег Кіпер/Одеська ОДА (ОВА)
Kiper a mai spus că au fost atacate și două obiective energetice ale unei companii. „În total, pe parcursul lunii decembrie, ca urmare a atacurilor inamice, au fost avariate 10 stații de transformare din Odessa și regiune. De la începutul anului, Rusia a atacat 25 de obiective energetice din regiune. Pagubele sunt semnificative, iar lucrările de restaurare necesită timp. În același timp, specialiștii energetici din Odesa lucrează non-stop pentru a readuce cât mai rapid energia electrică în toate locuințele”, a precizat Kiper.
De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a declarat, în dimineața zilei de 31 decembrie, că Ucraina a lansat noaptea trecută 86 de drone, care au fost interceptate și distruse.
După trei ani de alegeri aproape neîntrerupte, Republica Moldova intră într-un an rar pentru ea, fără campanii electorale naționale. În 2026, politicienii beneficiază de o pauză – și, odată cu ea, de șansa promovării unor reforme nepopulare, a resetării strategiilor și a încercării de a recâștiga încrederea alegătorilor. NewsMaker explică ce perspective se conturează pentru politica moldovenească în 2026 și de ce „anul de respiro” ar putea deveni unul decisiv.
Un an de respiro
În ultimii trei ani, Republica Moldova a trăit într-o cursă electorală aproape continuă, marcată de un stres politic constant: alegeri locale în 2023, prezidențiale în 2024 și parlamentare în 2025. În anul care urmează va exista o pauză în ceea ce privește alegerile naționale. În aceste condiții, pentru actorii politici se deschide o „fereastră de oportunitate”.
„Fără campanii electorale naționale, ei au timp pentru a-și reevalua greșelile din trecut și pentru a elabora strategii de viitor”, consideră doctorul în științe politice Angela Colațchi. Acest lucru este deosebit de important, potrivit ei, pentru partidele de opoziție, care vor putea să se ocupe de consolidarea pozițiilor lor.
Analistul politic Mihai Isac consideră că partidele politice — atât cele din opoziție, cât și cel aflat la guvernare — ar trebui, în noul an, să se concentreze pe recâștigarea încrederii alegătorilor, ceea ce presupune obținerea unor rezultate concrete și măsurabile. În opinia sa, partidul de guvernare s-ar putea axa anul viitor pe economie, servicii publice, justiție și sectorul energetic, în timp ce partidele de opoziție ar putea face tranziția de la simpla critică la formularea unor propuneri constructive. „Dacă politicienii vor pierde anul 2026 pe conflicte simbolice, atunci în anii 2027–2029 țara va intra într-o perioadă preelectorală cu aceeași neîncredere și aceleași vulnerabilități”, consideră Isac.
Merită menționat că instituțiile statului din Republica Moldova se bucură, în mod tradițional, de un nivel scăzut de încredere. Potrivit unui sondaj iData realizat în luna decembrie, doar 13,1% dintre respondenți au declarat că au „foarte multă încredere” în Parlament, iar 12,8% — în Guvern. Situația este ceva mai bună în cazul primăriilor, în care 34% dintre respondenți declară că au „foarte multă încredere”. În fruntea clasamentului încrederii se menține, în continuare, biserica, care se bucură de „foarte multă încredere” din partea a 47% dintre respondenți.
Potrivit experților, anul viitor partidele politice se vor concentra și pe dezvoltarea structurilor locale, întrucât, în marele ciclu electoral din 2027–2029, primele vor fi alegerile locale generale. O atenție deosebită va fi acordată municipiului Chișinău. Primarul Ion Ceban își încheie cel de-al doilea mandat. Deocamdată, nu există un favorit clar pentru funcția de primar al capitalei.
Potrivit lui Mihai Isac, apariția unor concurenți puternici va depinde de capacitatea „taberei anti-Ceban” de a evita fragmentarea. „Dacă opoziția va intra în anul 2027 fără un candidat puternic și fără o echipă locală solidă, Ceban va rămâne favorit prin inerția funcției pe care o deține”, consideră Isac. La rândul său, Colațchi consideră că opoziția din Chișinău își va prezenta candidații spre finalul anului 2026: „Loviturile dificile sunt, de regulă, păstrate pentru sfârșitul anului”.
Captură video
Ceban, consideră experții, se va concentra pe proiecte urbane și, cu o probabilitate mai mare, va evita temele geopolitice, pentru a nu-și restrânge electoratul.
Un an al reformelor dificile
În 2026, pe fondul absenței alegerilor naționale, partidul de guvernare PAS va putea promova reforme nepopulare fără un impact major asupra ratingului său. În prezent, PAS rămâne formațiunea cu cel mai ridicat nivel de susținere. Potrivit unui sondaj iData, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 46,9% dintre respondenții deciși ar fi dispuși să voteze pentru PAS.
„Prioritatea guvernării este să folosească acest an pentru adoptarea unor decizii dificile, care sunt greu de luat în timpul campaniilor electorale: reforme instituționale, curățarea sistemului de justiție, creșterea eficienței administrației, investiții în infrastructură și securitate energetică, precum și măsuri sociale menite să reducă nivelul de frustrare”, a declarat Isac.
Unul dintre exemplele de reforme dificile este reforma administrativ-teritorială, care are drept scop reducerea numărului de primării și desființarea consiliilor raionale în forma lor actuală. Încă din 2024, autoritățile au inițiat procesul de comasare voluntară a localităților, pentru a consolida unitățile administrative și a diminua numărul de primării. Potrivit reformei propuse, țara ar urma să fie împărțită în cinci regiuni sau zece raioane. Cu toate acestea, satele nu se grăbesc să se unească, iar harta interactivă arată că doar două localități comasate se află în etapa finală a procesului.
Autoritățile sunt, totuși, hotărâte să finalizeze reforma administrativ-teritorială până la alegerile locale din 2027, lucru confirmat, printre alții, și de președintele Parlamentului, Igor Grosu.
În ansamblu, în următorii ani sunt așteptate numeroase reforme, având în vedere că autoritățile își propun să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și să adere la UE în 2030. În 2025, Republica Moldova a încheiat procesul de screening bilateral și se află în prezent în pragul deschiderii clusterelor de negociere. Acest lucru sugerează că calendarul reformelor va deveni mai clar, iar modul în care autoritățile vor implementa aceste reforme va influența direct starea de spirit a societății.
„Dacă nivelul de trai se va stabiliza, sectorul energetic va fi gestionabil, iar reforma justiției va produce rezultate vizibile, ideea proeuropeană se va consolida în conștiința publică. Dacă însă reformele vor fi dureroase și lipsite de rezultate, euroscepticismul va deveni o stare firească în societate”, consideră Mihai Isac.
Angela Colațchi a precizat, la rândul său, că ritmul aderării la UE generează anumite așteptări în societate, iar așteptările ridicate implică riscuri de dezamăgire. „Acest lucru nu se va întâmpla dacă locuitorii Republicii Moldova vor începe să resimtă integrarea europeană la nivelul buzunarului și al frigiderului. Depinde mult și de modul în care autoritățile vor gestiona crizele. Politicienii competenți pot transforma managementul crizelor într-un avantaj”, a adăugat Colațchi.
Anul Găgăuziei și al Transnistriei
Găgăuzia
Alegeri naționale nu vor avea loc în 2026, așa cum s-a menționat deja, însă anul va fi marcat de câteva campanii electorale dificile în Găgăuzia și regiunea transnistreană. Pentru 22 martie sunt programate alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Există o probabilitate ridicată ca, pe parcursul anului viitor, să aibă loc și alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. În același timp, tensiunile care s-au intensificat în ultimii ani între Comrat și Chișinău nu au putut fi, deocamdată, aplanate. Spre finalul anului 2025, fostul președinte al APG, Dmitri Constantinov, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu și dat în urmărire. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, acesta s-ar fi refugiat în Transnistria.
O pedeapsă cu închisoarea a primit și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la 7,5 ani de detenție pentru finanțarea ilegală a unui partid. Dacă sentința va fi confirmată de Curtea de Apel (CA), aceasta va constitui temei pentru revocarea sa din funcție și organizarea alegerilor anticipate pentru bașcan în Găgăuzia. Organizarea acestora în aceeași zi cu alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei este puțin probabilă, întrucât data scrutinului pentru funcția de bașcan poate fi stabilită cel târziu până la 21 ianuarie 2026. Totuși, și acest scenariu rămâne incert: „dosarul Guțul” se află în prezent în pauză, deoarece unul dintre judecătorii Curții de Apel nu a trecut procedura de vetting, fiind necesară desemnarea unui nou complet de judecată. În aceste condiții, există o probabilitate ridicată ca, în anul următor, Găgăuzia să se confrunte cu două campanii electorale.
Tudor Mardei / NewsMaker
Potrivit lui Mihai Isac, la alegerile din Găgăuzia principala sarcină a Chișinăului va fi gestionarea calmă a procesului electoral: „În anul de «respiro», modul în care va fi administrată situația din Găgăuzia poate da tonul la nivel național pentru anul 2027. Partidul Socialiștilor (PSRM) a anunțat deja intenția de a câștiga alegerile în autonomia găgăuză. Influența [politicianului fugar, care se ascunde la Moscova] Ilan Șor este, în prezent, greu de evaluat, însă rămâne una semnificativă”.
Angela Colațchi consideră că, la alegerile care urmează în autonomie, am putea vedea o implicare mai activă a partidelor de la nivel național, inclusiv a celor proeuropene și a partidului de guvernare. În general, alegerile din Găgăuzia vor deveni o „repetiție” pentru actorii politici înaintea alegerilor naționale.
Transnistria
La sfârșitul anului 2025, pe 13 decembrie, vor avea loc alegerile pentru funcția de președinte al nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene (RMN). Actualul lider al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, nu mai poate participa la scrutin, întrucât își încheie cel de-al doilea mandat. Tot la finalul anului 2025, în Transnistria au avut loc alegeri pentru Sovietul Suprem (parlamentul local), care au consolidat puterea în regiune a holdingului local „Sheriff”, al cărui exponent este și Krasnoselski.
Potrivit lui Mihai Isac, desfășurarea alegerilor în stânga Nistrului este asociată cu anumite riscuri, întrucât Moscova poate utiliza pârghii de presiune în domeniul energetic și economic: „Chișinăul va trebui să combine fermitatea (principiul nerecunoașterii) cu pragmatismul — gestionarea problemelor cotidiene ale oamenilor și menținerea canalelor tehnice de interacțiune”.
Anul fără Șor
Pe lângă alegerile din Găgăuzia și regiunea transnistreană, o atenție deosebită merită și scrutinul din Orhei și Taraclia, unde primarii și-au anunțat recent demisia. Anume la Orhei și-a început parcursul politic omul de afaceri Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului” și care se ascunde la Moscova. În 2015, acesta a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Orheiului, iar de atunci orașul a fost condus de persoane apropiate lui. La Taraclia, candidatul partidului „Șor”, declarat între timp neconstituțional, a câștigat alegerile în 2019, iar în 2023 a fost reales pentru un al doilea mandat.
La sfârșitul anului 2025, Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din Republica Moldova și își retrage sprijinul pentru primari. După aceasta, primarii municipiilor Orhei și Taraclia, Tatiana Cociu și Veaceslav Lupov, și-au depus demisia. Noile alegeri în aceste orașe sunt programate pentru 17 mai 2026.
Angela Colațchi nu exclude posibilitatea ca, la alegerile din Orhei, să câștige un candidat al PAS. La ultimele alegeri parlamentare, PAS s-a clasat pe primul loc în raionul Orhei. În Taraclia, situația este diferită: acolo, primul loc a fost ocupat de Blocul Patriotic de opoziție. Totodată, nu este exclus ca, în viitoarele campanii electorale, să apară din nou candidați asociați cu Șor. „Șor, ca persoană, poate că a plecat, dar ca fenomen a rămas”, a concluzionat Colațchi.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
