Maib și Corporația Financiară Internațională au semnat un acord de finanțare care va sprijini dezvoltarea IMM-urile din Moldova

Maib are plăcerea de a anunța semnarea unui acord de împrumut de 20 milioane EUR cu Corporația Financiară Internațională (IFC), care va sprijini eforturile băncii de îmbunătățire a accesului la finanțare pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMM-uri) din Moldova. Acordul reprezintă prima tranșă din finanțarea de 30,8 milioane USD oferită de IFC.

În calitate de bancă comercială lider și creditor major din țară, maib recunoaște rolul crucial pe care îl au IMM-urile în dezvoltarea economiei și crearea de locuri de muncă, angajându-se astfel în susținerea creșterii acestora.

Finanțarea de la IFC va permite maib să ofere resursele financiare atât de necesare IMM-urilor care se confruntă adesea cu provocări în accesarea de fonduri. Maib este onorată să colaboreze cu IFC pentru a aborda aceste provocări și pentru a contribui la promovarea rezilienței și stabilității economice în Moldova, în special în contextul pandemiei COVID-19, dar și a incertitudinii recente cauzate de invazia Ucrainei de către Rusia.

Finanțarea IFC va fi dedicată în mod special pentru IMM-urile conduse de femei. Alocând jumătate din fonduri pentru femeile antreprenoare, IFC demonstrează sprijinul pentru egalitatea de gen și încurajarea femeilor antreprenoare în Moldova. Totodată, ca bancă, maib recunoaște potențialul imens al femeilor antreprenoare de a stimula creșterea economică și inovația, angajându-se să le ofere resursele și sprijinul de care au nevoie pentru a reuși.

Acest parteneriat este valoros pentru maib, deoarece angajamentul IFC oferă creditare în condiții confortabile și avantajoase potențialilor creditori. În acest fel, maib contribuie la creșterea și dezvoltarea economiei naționale.

Leadershipul maib în susținerea IMM-urilor din Moldova

În 2022, maib a susținut semnificativ segmentul IMM-urilor, înregistrând o creștere substanțială a cotei de piață. Această creștere a fost sprijinită de lansarea unor soluții inovatoare, precum SmartPOS, care le-a permis clienților să accepte plăți cu cardul de pe smartphone-uri sau tablete fără a fi nevoie de un terminal separat. În continuare, concentrarea băncii pe segmentul IMM-urilor este evidentă în obiectivele sale ambițioase de extindere și angajamentul de a oferi servicii de înaltă calitate clienților săi IMM.

De asemenea, maib intenționează să investească și mai mult în acest sector pentru a-și consolida poziția de lider în satisfacerea nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii.

Realizările unității IMM a maib în 2022:
• Cota de piață a creditelor IMM a crescut la 31,4% în 2022 de la 26,3% în 2021;
• Peste 29,6 mii de clienți IMM activi începând cu 2022;
• Portofoliul maib IMM a atins 5,5 miliarde MDL în 2022, în creștere cu 46,7% în raport cu anul precedent.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

«Suntem recunoscători IFC pentru această finanțare, care va fi esențială în sprijinirea redresării economiei Republicii Moldova și care va aborda, de asemenea, unele dintre provocările sociale cu care se confruntă țara. Maib este dedicată afacerilor responsabile. Credem că segmentul IMM este baza economiei și ca dovadă a acestui fapt, doar în 2022 maib și-a crescut cu 5% cota de piață în creditarea IMM-urilor. Vom valorifica capacitățile noastre de creditare cu finanțare IFC pentru a sprijini în continuare afacerile moldovenești. De asemenea, vreau să subliniez aspectul social al finanțării, care are ca scop sprijinirea femeile antreprenoare în accesarea finanțării bancare. Suntem recunoscători IFC pentru sprijinul acordat în acest demers.»

Lisa Kaestner, Manager regional al IFC pentru Ucraina și Moldova:

«Întreprinderile mai mici joacă un rol central în crearea unei economii dinamice, competitive și favorabile incluziunii și sunt generatori vitali de locuri de muncă. În Moldova, investiția pe termen lung a IFC va permite maib să-și crească portofoliul IMM, asigurând o strategie de finanțare stabilă, catalizând, în același timp, răspunsul investitorilor și consolidând sectorul financiar. Pe lângă crearea de locuri de muncă, finanțarea va contribui la reducerea inegalității de gen prin sprijinirea femeilor antreprenoare, un segment neexploatat, și prin optimizarea rolului lor cheie în inovația și creșterea economică.»

Despre maib
Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o pondere de 33,0% din depozite și 37,2% din creditele întregului sistem bancar la sfârșitul anului 2022. Maib este un creditor disciplinat, cu rata creditelor neperformante de 2,54% și este bine capitalizat cu CAR de 22,2% la 31 decembrie 2022. Banca este de importanță sistemică și deservește aproape o treime din populația țării. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider de gestionare a activelor din țările baltice și Horizon Capital, un fond privat de investiții axat pe piețele emergente din Europa.
Pentru mai multe informații despre IFC accesează www.ifc.org.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Senatorul columbian Miguel Uribe a fost împușcat de mai multe ori, inclusiv în cap, în timpul unui miting electoral din capitala Columbiei, Bogota. Politicianul a fost transportat la spital în stare critică.

Miguel Uribe, care anterior a anunțat că intenționează să candideze la alegerile pentru funcția de președinte al Columbiei din 2026, făcea agitație electorală. Potrivit The Bogota Post, în timp ce ținea un discurs, două persoane pe o motocicletă s-au apropiat de mulțimea prezent, iar una dintre acestea a coborât și a tras mai multe focuri de armă în direcția senatorului, nimerindu-l.

A avut loc un schimb de focuri cu bodyguarzilor lui Uribe. În urma incidentului a fost reținută persoana care a împușcat senatorul – un adolescent de 15 ani (potrivit altor surse, persoana reținută are 14 ani). Judecând după imagini video de la fața locului, acesta a fost și el rănit în timpul reținerii. El Mundo scrie că adolescentul a promis că va oferi informații despre atac „pentru a-și salva viața”. Ministrul Apărării al țării, Pedro Sanchez, a declarat că autoritățile oferă o recompensă de până la trei miliarde de pesos (aproximativ 730 000 de dolari) pentru orice informație despre atac.

Uribe a fost transportat cu elicopterul la clinica Santa Fe. Medicii au comunicat că politicianul are o rană la genunchi și două la cap. Soția lui Uribe, Maria Claudia Tarazona, a scris pe platforma X că soțul ei „luptă pentru viață”. Mai târziu, femeia a anunțat că senatorul a fost operat, însă rămâne în stare critică, potrivit Meduza.

Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a condamnat atacul asupra lui Miguel Uribe și și-a anulat vizita diplomatică planificată în Franța. Atentatul a fost condamnat și de secretarul de stat american, Marco Rubio. „Este o amenințare directă la adresa democrației și un rezultat al retoricii agresive de stânga venite din cele mai înalte eșaloane ale guvernului columbian”, a scris Rubio.

Miguel Uribe, în vârstă de 39 de ani, este membru al partidului conservator de opoziție „Centrul Democratic” (Centro Democratico), fondat de fostul președinte al Columbiei, Alvaro Uribe (cei doi bărbați nu sunt rude). De asemenea, Uribe este nepotul lui Julio Cesar Turbay, care a fost președintele Columbiei între 1978 și 1982, iar mama senatorului, Diana Turbay, a fost o jurnalistă cunoscută, răpită de cartelul din Medellin condus de Pablo Escobar și ucisă în timpul unei încercări de eliberare în anul 1991.

Președinta Maia Sandu a publicat pe 8 iunie un mesaj cu ocazia împlinirii a șase ani de la căderea regimului condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Șefa statului a declarat că, în această perioadă, în pofida provocărilor, Republica Moldova a avut și realizări: obținerea statutului de țară-candidată la UE, pace și șansa „reală” a bunăstării. Aceasta a menționat că mai este „mult de lucru”, însă Republica Moldova se află pe calea cea dreaptă și nu trebuie să-și schimbe direcția.

Acum 6 ani am obținut o victorie împotriva fricii generalizate din societate, a mafiei care a pus control total pe instituțiile statului și a unei lipse cronice de speranță în viitor. Când pe 8 iunie 2019 am spus de la tribuna Parlamentului „Dictatorul a căzut!” știam că acesta era doar începutul pe un drum lung și anevoios de curățare a statului, de modernizare și construcție a unei Moldove europene, suverane și libere.

Au urmat ani complicați, cu crize la nivel regional și global, un război sângeros la hotar, am comis și greșeli, am trăit supărări, dar mereu am avut grijă de oameni și de țară. Și nu aș vrea să uităm, în fața provocărilor zilnice și a problemelor curente, de unde am pornit. Și ce am reușit să obținem – statutul de țară candidată pentru aderare la UE, respect din partea țărilor lumii, pace în vremuri tulburi, libertatea de cuvânt și protest în Moldova, șansa reală a bunăstării”, a transmis Maia Sandu.

Totodată, președinta a spus că dacă uităm „guvernările toxice” din trecut, „riscăm să pierdem Moldova”.

Haideți să ne imaginăm unde am fi fost azi dacă Plahotniuc, Șor, Platon și alții ca ei erau să rămână la putere și să controleze țara în acești 6 ani.

Dragi moldoveni, să ținem minte ce am reușit împreună, cu mult curaj și demnitate, pentru a rămâne uniți pe direcția aleasă. Cu siguranță, mai avem mult de lucru, e nevoie să schimbăm viteza de dezvoltare, dar nu și direcția. Moldova este azi pe calea cea dreaptă”, a adăugat șefa statului.

Amintim că, pe 8 iunie 2019, Blocul ACUM, format din Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate, a încheiat cu PSRM un acord de înțelegere politică temporară. Astfel, formațiunile au format o majoritate parlamentară și au ales-o pe Zinaida Greceanîi de la PSRM în calitate de președinte al Parlamentului. Imediat după, a fost votată Declarația cu privire la recunoașterea caracterul captiv al statului Republica Moldova, iar Maia Sandu, la acel moment lider al PAS, a fost numită prim-ministru.

Astfel, Partidul Democrat din Moldova a pierdut puterea, iar la câteva zile distanță liderul formațiunii politice, Vladimir Plahotniuc, a părăsit Republica Moldova. Plahotniuc este vizat în mai multe cauze penale, una dintre ele vizând „furtul miliardului”.

Președinția Republicii Moldova a publicat un comunicat cu detalii despre vizita pe care președintele României, Nicușor Dan, o va întreprinde la Chișinău pe 10 iunie. Acesta va avea o întrevedere cu Maia Sandu, iar ulterior cei doi lideri vor face declarații de presă.

Potrivit sursei citate, președinta Maia Sandu îl va întâmpina pe omologul său la Președinție în cadrul unei ceremonii, care va avea loc de la ora 13:40. Iar la 15:10, cei doi șefi de stat vor susține o conferință de presă comună.

Această vizită reconfirmă caracterul profund și special al relațiilor bilaterale – construite pe baza legăturilor istorice, culturale și de limbă – și reflectă angajamentul comun pentru consolidarea și extinderea cooperării bilaterale în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului”, a precizat instituția prezidențială.

Precizăm că aceasta va fi prima vizită a lui Nicușor Dan în Republica Moldova de când a preluat funcția de președinte al României, în luna mai.

Mai mulți psihologi din Republica Moldova au venit cu critici la adresa Lorinei Buga, fondatoarea Academiei de Psihosomatică din Chișinău, după ce a anunțat organizarea unui „curs de mentorat” care vizează dezvoltarea personală și profesională și costă de 10 000 de euro. Specialiștii menționează că Buga „folosește disperarea oamenilor” și nu poate să le ofere vreo soluție la problemele lor, iar cursul său este, de fapt, „marketing bine ambalat”.

Recent, Lorina Buga a anunțat într-un mesaj pe rețelele de socializare că, în iulie, va organiza un „curs de mentorat” de 3 luni, care vizează dezvoltarea personală și profesională. Aceasta a menționat că numărul de persoane care pot participa este limitat, fiind disponibile doar 6 locuri, iar cursurile costă 10 000 de euro.

Te avertizez: vei râde, vei plânge, vei vrea să renunți, să țipi sau să mă iubești (sau poate să mă urăști). Dar la final, vei fi alt om – liber, curajos și cu o viziune clară asupra vieții”, se arată în mesaj.

Cursurile propuse de Buga au generat critici în mediul online, din partea mai multor psihologi din Republica Moldova.

Cristina Drăgan a sugerat că acestea sunt o formă de exploatare a oamenilor vulnerabili.

Vrei sa înveți cum să îmbraci abuzul psihologic în hainele vindecării (să omori oameni cu zile pe șleau vorbind)? Vino la mentorat la mine. Te învăț cum să spui oamenilor bolnavi de cancer că boala nu-i a lor, ci este a unui strămoș. Te învăț cum să te folosești de disperarea oamenilor, pentru că disperarea vinde cel mai bine.

Multe pot eu să te învăț. Pentru că am o personalitate narcisică cu ceva elemente de psihopatie și grandomanie, iar asta vă atrage așa de mult, pe voi cei vulnerabili. Întruchipez toate fanteziile minții tale confuze, iar asta îți oferă iluzia clarității și puterii”, a menționat ea.

Cu un mesaj asemănător a venit și Cătălina Molodoi. „”Oare există nebuni care cred?” – e primul gând care-ți vine. Dar nu, nu sunt nebuni. Sunt oameni care se agață de o speranță, oameni care duc o luptă dură pentru viață. Nebunia e, de fapt, ce fac unii „colegi”. Indivizi cu diplome de psihologi, dar cu o cruzime și o perversitate greu de înțeles. (…) Cât de narcisist și de josnic trebuie să fii ca să profiți de oameni în cele mai grele momente ale vieții lor – să-i atragi într-un sistem de marketing bine ambalat, în care tu ești „salvatorul””, a spus aceasta.

Iar Alexandra Roșca a scris: „Mai strașnic când prostul are și acte în regulă. Și nici legea psihologului nu mai ajută. Trist”.

NM a solicitat un comentariu de la Lorina Buga referitor la criticile colegilor săi, însă, deocamdată, un am primit un răspuns.

Lorina Buga susține că are studii în economie făcute în R. Moldova și studii de masterat în psihologie la o universitate din Paris. A făcut și școala de psihosomatică de la Moscova „PSY 2.0″.

Aceasta este fondatoarea Academiei de Psihosomatică din Chișinău. Instituția, care activează în baza unui SRL, nu este autorizată să instruiască specialiști, însă la modul practic nu poate interzice „absolvenților” să ofere ședințe contra plată și să își promoveze serviciile pe internet.

Ca profesie nu există specialiști în psihosomatică, e un domeniu nou care abia se dezvoltă și respectiv nu există un domeniu clar. Noi nu prescriem medicamente, respectiv nu facem parte din domeniul medicinei ca să avem nevoie de licență. Dacă cineva vrea să se numească specialist, eu nu pot răspunde pentru ei, noi oferim doar un certificat de participare, iar fiecare se numește cum vrea. E ca și maseurul, de exemplu. Poate fi bun și fără a avea studii superioare„, a declarat anterior Buga, într-un interviu pentru Moldova.org.

Un bărbat originar din satul Bardar, raionul Ialoveni, care locuia în Rusia, a plecat pe frontul din Ucraina în primăvara anului trecut, pentru a lupta de partea trupelor ruse, iar la scurt timp ar fi fost luat ostatic și ucis. Acesta a obținut cetățenia Federației Ruse la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei și a plecat pe front după ce i s-ar fi promis o sumă mare de bani. Moldoveanul a fost înmormântat recent pe teritoriul statului rus. Relatarea a fost făcută de una dintre surorile bărbatului, Olga Doni, în cadrul proiectului „Femeile nu tac” de pe YouTube.

Olga Doni a relatat că fratele său era căsătorit cu o rusoaică și locuia la Moscova. Soții au patru copii – două fete și doi băieți.

Noi i-am sunat pe prietenii lui și au spus așa: când s-a început războiul, lor le-au dat cetățenie (cetățenie rusă – n. r.), gratis. El n-avea cetățenie. Și spunea că o să-i ia trei luni pe poligon, că, în caz că se începe un război mare, să fie de rezervă. Și cred că încet-încet, știți cum. Ca copilul, ca o joacă. Cred că li s-au promis sume mari de bani. (…) Din ce-am vorbit cu fratele, starea lui, văzând pozele lui, materialele lui video care sunt pe internet, el a adunat mai multe lucruri în mintea lui. El când s-a dus (la război -n. r.), a calculat: „Iaca, dacă eu mă duc, ce trebuie, cum trebuie, ce trebuie să fac. Dacă eu mor, sunt ucis”. (…) Nu cred că s-a adus așa, pur și simplu”, a spus femeia.

Potrivit ei, fratele său a plecat pe front, în Ucraina, la sfârșitul lunii martie 2024. Ulterior, acesta ar fi fost luat ostatic de militari ucraineni și ar fi fost omorât pe 16 mai 2024. Cadavrul bărbatului a fost depistat în Zaporojie, conform certificatului de deces.

Soția lui a spus că la o mână nu avea degetele și un picior nu avea. Era sfărâmat. I-au găsit trupul, l-au dus la frigider și a durat până ce… Am vorbit cu maiorul de acolo. Am rugat pe cineva, mi-a făcut legătură și a spus așa: „Da, într-adevăr persoana asta-i moartă”. Eu nu credeam. Cumnata a arătat decesul, a arătat actele și am zis că n-are cum, nu-i posibil așa ceva. Că ea spunea ba este, ba nu-i, ba-i ucis, ba nu știu ce. Și tot nu îmi venea a crede. (…) Și când am văzut acum… Mă uitam la televizor, că arată că s-a făcut schimbul ăsta de ostatici, mă uitam atent, poate-i fratele meu acolo, poate-i viu. Încă sper că o să sune într-o zi acasă”, a menționat sora bărbatului.

Femeia a spus că trupul neînsuflețit a fost recuperat abia în acest an. „A stat în frigider (cadavrul – n. r.), așa mi-au spus. Pentru că l-au găsit, până ce s-a luat analiza ADN, de la fata mai mare au luat ADN, cumnata a trimis material, au așteptat rezultatul. Și maiorul acesta a spus că peste jumătate de an li se dă corpul. Nu li se dă așa de repede, nu știu de ce. S-a păstrat oleacă corpul, ce a mai rămas. Avea hainele pe dânsul. (…) Și l-a recunoscut după haine”, a precizat aceasta.

Olga Doni a menționat că fratele său a fost înmormântat în Federația Rusă, recent. Aceasta nu a avut însă posibilitatea să meargă la funeralii.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: