Telegram/Evghenia Guțul

„Majoritatea vin la proteste pentru idee, dar uneori primeam bonusuri”. Instanța a audiat primul martor în dosarul lui Guțul

Instanța de judecată a început, pe 11 iulie, examinarea în fond a cauzei penale în care figurează bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – afiliată oligarhului fugar Ilan Șor – și fosta secretară a Oficiului Central al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan, acuzate de finanțarea ilegală a formațiunii politice. Primul martor din dosarul penal a depus deja mărturii.

În cadrul ședinței de judecată, o femeie în vârstă a relatat că a devenit membră a Partidului „ȘOR” (în iunie 2023, partidul a fost declarat neconstituțional, iar în 2024 – lichidat – n. r.) în 2016 și a participat la diverse evenimente organizate de formațiunea politică ori de câte ori a fost posibil: întâlniri, ședințe, flash mob-uri și proteste. Aceasta a declarat că nu a participat la evenimentele partidului pentru bani, dar o dată la fiecare câteva luni i se plătea între 50 și 400 de lei. „Majoritatea oamenilor vin la proteste pentru idee, dar uneori primeam bonusuri. Ne mulțumeau, să spunem așa”, a menționat bătrâna.

Martora a recunoscut, de asemenea, că partidul îi cerea uneori să contacteze alți activiști care locuiau în vecinătate pentru a-i întreba dacă vor să participe la evenimentele formațiunii. „Mi-am sunat oamenii și prietenii care locuiesc în apropiere. Dar nu am organizat pe nimeni. Pur și simplu sunam, ca să întreb”, a spus ea.

Răspunzând la întrebările avocaților, aceasta a declarat că a aflat despre Guțul abia după ce a fost aleasă în calitate de bașcan al autonomiei găgăuze, în timp ce pe Popan o cunoaște demult și s-au văzut la oficiul partidului.

În cadrul aceleiași ședințe de judecată, procurorii au prezentat esența acuzațiilor împotriva Evgheniei Guțul și Svetlanei Popan. În ceea ce o privește pe bașcană, dosarul conține două episoade în care, potrivit anchetei, aceasta a participat la livrarea de mijloace financiare ilegale în Republica Moldova. Este vorba despre faptul că Guțul primea bani în Federația Rusă, iar ulterior îi distribuia altor pasageri ale curselor avia spre Chișinău (câte 8 000 de dolari la fiecare) pentru a evita declararea acestora. Popan, pe de altă parte, a coordonat lucrătorii organizațiilor teritoriale și activiștii implicați în proteste.

***

Precizăm că, în aprilie, Procuratura Anticorupție (PA) a finalizat urmărirea penală și a trimis în instanță cauza împotriva guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Potrivit PA, Evghenia Guțul, activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR”, a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea, Evghenia Guțul este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare au fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

Dosarul penal este examinat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri respinge acuzațiile Tiraspolului: Peste 100 de milioane de lei au fost alocate pentru locuitorii din Transnistria în prima jumătate a anului

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a respins luni, 7 septembrie, afirmațiile administrației nerecunoscute de la Tiraspol, potrivit cărora Chișinăul nu ar fi investit resurse financiare în regiunea transnistreană. Oficialul a menționat că, în prima jumătate a anului curent, au fost alocate peste 100 de milioane de lei pentru sprijinul locuitorilor din stânga Nistrului.

Nu este doar o afirmație falsă, ci o denaturare deliberată a realității, infirmată de fapte și cifre concrete. Iar acest lucru este bine cunoscut de majoritatea locuitorilor din raioanele de est”, a transmis Valeriu Chiveri într-un videoclip publicat pe Facebook.

Potrivit oficialului, Chișinăul a alocat peste 100 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor din raioanele de est în prima jumătate a anului 2026. Peste 76 de milioane de lei au fost alocate pentru asigurarea medicală, compensarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale.

Alte peste 42 de milioane de lei au fost direcționate pentru plăți sociale, inclusiv pensii și indemnizații.

Acest sprijin va continua și va fi consolidat, inclusiv din contul mijloacelor Fondului de convergență. Despre activitatea și obiectivele acestuia vom vorbi separat”, a adăugat vicepremierul.

Totodată, Valeriu Chiveri a subliniat că sprijinul Republicii Moldova pentru regiune nu se limitează la cheltuielile directe ale statului. Potrivit lui, companiile din stânga Nistrului își desfășoară activitatea economică în cadrul legislației Republicii Moldova și al angajamentelor internaționale ale țării.

În afara acestui cadru juridic și fără voința politică a Republicii Moldova, aceste companii pur și simplu nu și-ar putea continua activitatea”, a spus vicepremierul.

Amintim că, recent, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că Chișinăul nu ar ajuta populația din stânga Nistrului. a susținut că infrastructura medicală, socială și educațională din regiune este finanțată din bugetul transnistrean și a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi retras 32 de milioane de dolari din bugetul regiunii prin măsurile aplicate companiilor din stânga Nistrului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: