Justiție

„Majoritatea vin la proteste pentru idee, dar uneori primeam bonusuri”. Instanța a audiat primul martor în dosarul lui Guțul

Ana-Maria Dolghii
| 12 iulie, 2024
11:31

Instanța de judecată a început, pe 11 iulie, examinarea în fond a cauzei penale în care figurează bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – afiliată oligarhului fugar Ilan Șor – și fosta secretară a Oficiului Central al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan, acuzate de finanțarea ilegală a formațiunii politice. Primul martor din dosarul penal a depus deja mărturii.

În cadrul ședinței de judecată, o femeie în vârstă a relatat că a devenit membră a Partidului „ȘOR” (în iunie 2023, partidul a fost declarat neconstituțional, iar în 2024 – lichidat – n. r.) în 2016 și a participat la diverse evenimente organizate de formațiunea politică ori de câte ori a fost posibil: întâlniri, ședințe, flash mob-uri și proteste. Aceasta a declarat că nu a participat la evenimentele partidului pentru bani, dar o dată la fiecare câteva luni i se plătea între 50 și 400 de lei. „Majoritatea oamenilor vin la proteste pentru idee, dar uneori primeam bonusuri. Ne mulțumeau, să spunem așa”, a menționat bătrâna.

Martora a recunoscut, de asemenea, că partidul îi cerea uneori să contacteze alți activiști care locuiau în vecinătate pentru a-i întreba dacă vor să participe la evenimentele formațiunii. „Mi-am sunat oamenii și prietenii care locuiesc în apropiere. Dar nu am organizat pe nimeni. Pur și simplu sunam, ca să întreb”, a spus ea.

Răspunzând la întrebările avocaților, aceasta a declarat că a aflat despre Guțul abia după ce a fost aleasă în calitate de bașcan al autonomiei găgăuze, în timp ce pe Popan o cunoaște demult și s-au văzut la oficiul partidului.

În cadrul aceleiași ședințe de judecată, procurorii au prezentat esența acuzațiilor împotriva Evgheniei Guțul și Svetlanei Popan. În ceea ce o privește pe bașcană, dosarul conține două episoade în care, potrivit anchetei, aceasta a participat la livrarea de mijloace financiare ilegale în Republica Moldova. Este vorba despre faptul că Guțul primea bani în Federația Rusă, iar ulterior îi distribuia altor pasageri ale curselor avia spre Chișinău (câte 8 000 de dolari la fiecare) pentru a evita declararea acestora. Popan, pe de altă parte, a coordonat lucrătorii organizațiilor teritoriale și activiștii implicați în proteste.

***

Precizăm că, în aprilie, Procuratura Anticorupție (PA) a finalizat urmărirea penală și a trimis în instanță cauza împotriva guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Potrivit PA, Evghenia Guțul, activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR”, a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea, Evghenia Guțul este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare au fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

Dosarul penal este examinat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

audiat, dosarul, guțul, instanta, martor, primul, proteste, Șor, top

Știri similare

Viață

„Nu ține de personalul medical, ci de sistem”. Familia lui Gheorghe Urschi, după ce a solicitat transferul

Alegeri 2025

„Forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt cap la cap”. Băsescu, despre scrutinul din R. Moldova

Externe

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Mihaela Conovali
| 14 septembrie, 2025
19:35

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.