„Majoritatea vin la proteste pentru idee, dar uneori primeam bonusuri”. Instanța a audiat primul martor în dosarul lui Guțul

Integrarea europeană și procesul de reintegrare a Republicii Moldova sunt două direcții distincte, însă strâns legate, care trebuie promovate simultan prin reforme accelerate și eforturi susținute ale autorităților. Declarația a fost făcută de ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, în cadrul emisiunii „Територия свободы” de la Realitatea TV .

„Integrarea europeană și reintegrarea țării sunt procese diferite, dar ele se completează reciproc. Noi susținem integritatea teritorială a Republicii Moldova. Reintegrarea este un proces care trebuie să aibă loc. Acest proces este pe agenda Guvernului, iar noi îl susținem în totalitate”, a subliniat diplomata.

Totodată, Iwona Piorko a vorbit despre ritmul reformelor și perspectivele Republicii Moldova de aderare la UE, menționând că anul 2028 reprezintă un termen ambițios, dar realizabil, dacă autoritățile vor menține actuala dinamică.

„Noi credem că anul 2028 este un termen ambițios, dar realist pentru finalizarea negocierilor de aderare, dacă Republica Moldova va accelera reformele. Vreau să felicit autoritățile țării pentru viteza cu care au loc reformele. Nu este ușor să realizezi reforme în astfel de circumstanțe geopolitice, în condițiile unui val masiv de dezinformare și propagandă. Trebuie să spunem că după semnarea Tratatului de Aderare va urma procedura de ratificare în fiecare din cele 27 state membre, care este un proces anevoios. Astăzi, chem autoritățile să se axeze pe reforme”, a adăugat ambasadoarea Uniunii Europene.

Menționăm că, în această săptămână, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat în cadrul unei emisiuni de la TV8 că Guvernul Republicii Moldova nu va semna niciun document privind reintegrarea regiunii transnistrene dacă acesta nu va conține prevederi clare privind respectarea suveranității și integrității teritoriale a statului, precum și menținerea necondiționată a parcursului de integrare europeană.

Chiveri a amintit că, de-a lungul timpului, au fost semnate circa 250 de documente în diferite formate de negocieri, inclusiv „5+2”, „1+1” sau în cadrul grupurilor de lucru, însă, de fiecare dată când au existat documente comune semnate de Chișinău și Tiraspol, principiul suveranității și al integrității teritoriale nu a fost acceptat de partea transnistreană. Potrivit vicepremierului, acesta rămâne elementul fundamental care stă la baza poziției Republicii Moldova în procesul de reintegrare.

***

Reamintim, societatea a aflat pentru prima dată că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui nou plan de reintegrare a țării, la sfârșitul anului 2025. Declarația a fost făcută atunci la Bruxelles de premierul Alexandru Munteanu, care nu a oferit, însă, detalii.

Mai târziu, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a recunoscut că Guvernul lucrează în acest moment la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu UE și SUA, dar a precizat că strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Oficialul explica în decembrie 2025 că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese au nevoie de timp.

Pe 21 ianuarie 2026, în timpul unei emisiuni la postul public de televiziune, Chiveri declara deja că reintegrarea Republicii Moldova rămâne un obiectiv strategic, însă acesta se află într-o etapă de reconfigurare determinată de noul context geopolitic regional. Oficialul a precizat atunci că, în condițiile în care Tiraspolul refuză dialogul, un „plan clasic” de reintegrare nu mai este fezabil și vor fi aplicate noi mecanisme pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, inclusiv prin intermediul unui fond de convergență.

Potrivit estimărilor, prezentate de speakerul Igor Grosu, costurile reintegrării se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an. Autoritățile de la Chișinău mizează pe un rol crucial al Uniunii Europene în tranziția către o misiune civilă internațională, care ar urma să înlocuiască actualele mecanisme de mediere.

Reamintim în acest context că activitatea formatului de negocieri „5+2”, care include Chișinăul și Tiraspolul, precum și Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar UE și SUA ca observatori, a fost suspendată oficial odată cu declanșarea războiului de către Federația Rusă în Ucraina. În ultimii ani, interacțiunea dintre cele două maluri ale Nistrului s-a limitat exclusiv la dialogul direct dintre reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol.

Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie 2025, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

---

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

---

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---