Managementul maib finalizează programul de leadership la Stanford Graduate School of Business

Maib este onorată să comunice despre finalizarea unui program exclusiv de leadership și inovare special adaptat, conceput și furnizat de Stanford Graduate School of Business Executive Education (Stanford GSB), la care au participat aproape 60 dintre managerii de top și middle ai companiei. Acesta a fost intitulat „Programul de dezvoltare a liderilor maib”. Programul a fost conceput de Stanford GSB exclusiv pentru conducerea maib și a inclus o serie de seminare online interactive și sesiuni live cu profesori Stanford GSB (Bill Barnett, Sarah Soule, Huggy Rao, Jesper Sørensen, Yossi Feinberg).

Călătoria de învățare online timp de trei luni s-a concentrat pe strategie, leadership, inovație și cultură organizațională. Prin acest program maib și-a propus:

– să inspire leadershipul maib,

– să provoace ideile noi și să conteste gândirea convențională,

– să dezvolte baza de cunoștințe și setul de abilități ale liderilor,

– să sprijine creșterea liderilor la nivelul următorul în cariera lor profesională.

Subiectele principale ale programului au inclus: leadership strategic, ghidarea schimbării culturii organizaționale, proiectarea organizațiilor pentru creativitate și inovație. În cadrul programului, liderii maib au discutat o serie de studii de caz, au efectuat diverse exerciții, au analizat multiple modele organizaționale. Aceștia au studiat modul în care procesul de inovare are loc, precum și cel de excelare prin talent și cultură, revizuind în același timp scopul maib pentru a reflecta centrarea pe client și pe echipă.

Sarah A. Soule, profesor Morgridge pe comportament organizațional, decan asociat senior pentru afaceri academice, Stanford Graduate School of Business:

„Facultatea de la Stanford Graduate School of Business se alătură conducerii maib pentru a felicita participanții care au finalizat recent programul nostru. Acest program riguros a combinat sesiuni online live, învățare asincronă prin videoclipuri și lecturi, facilitând discuțiile de grup, pentru a ajuta la dezvoltarea cunoștințelor liderilor maib despre strategie și structura organizațională. În calitate de decan al facultății și în numele întregii echipe didactice vrem să vă transmitem că am fost profund impresionați de nivelul de pregătire și viziunile împărtășite de participanți și așteptăm cu nerăbdare să urmărim transformarea organizațională la maib, implementată de grupul remarcabil de lideri care tocmai au finalizat programul nostru.”

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

„Suntem onorați că am avut ocazia să accesăm un program personalizat de la Stanford Graduate School of Business și aș dori să îi mulțumesc profesorului Sarah Soule și întregii echipe Stanford care a făcut posibilă această călătorie interesantă de învățare. Pentru întreaga echipă maib a fost o experiență de viață revelatoare. Am început deja să punem în practică cunoștințele acumulate, să facem referințe la istoriile de succes analizate și chiar să vorbim în limbajul specific de afaceri. Credem că această experiență unică, prima de acest fel în regiune, va avea un impact de lungă durată asupra scopului nostru de a crea soluții financiare simple și inteligente, potrivite stilului de viaţă, care inspiră oamenii să fie mai fericiţi și afacerile – mai prospere.”

Despre Stanford Graduate School of Business Executive Education:

Stanford Graduate School of Business Executive Education oferă anual peste 100 de cursuri de scurtă durată și programe de certificare prin intermediul programului său Stanford Executive Education. Programele Executive Education sunt destinate managerilor operaționali și managementului executiv, care doresc să își îmbunătățească abilitățile de leadership, să-și îmbogățească cunoștințe și să inoveze în cadrul organizațiilor pe care le conduc. Aceste programe implică liderii într-o experiență academică extrem de captivantă, bazată pe cercetare, conduse de aceeași profesori înalt calificați care predau în cadrul programelor de doi ani MBA și de un an MSx.

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, având importanță sistemică și deservind aproape o treime din populația țării. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider de gestionare a activelor din țările baltice și Horizon Capital, un fond de investiții privat concentrat pe piețele emergente din Europa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Două sate din Rezina, fără apă. Proiectul unei rețele de apeduct și canalizare, de peste 13 mln lei, a eșuat

Locuitorii din comuna Pripiceni-Răzeși, raionul Rezina, se confruntă cu o problemă acută – lipsa apei potabile, agravată în ultimii ani de schimbările climatice. Pripiceni-Răzeși și Pripiceni-Curchi sunt singurele sate din raion care nu beneficiază de apă curentă, iar situația a devenit critică. Deși acum zece ani au fost prevăzuți 11,7 milioane de lei din Fondul Ecologic Național și a fost semnat un contract de antrepriză de 13,4 milioane de lei pentru construcția unei rețele de apeduct și canalizare pentru ambele sate, tot ce s-a făcut e că s-au îngropat 11 km de țevi, rămase până astăzi fără picătură de apă. Din banii prevăzuți au fost valorificați doar în jur de trei milioane de lei. Lucrările s-au oprit la a doua etapă din cele patru, iar autoritățile au început abia în 2025 să elaboreze un nou proiect tehnic, fără vreo certitudine că vor exista și milioanele necesare pentru continuarea lucrărilor, scrie Rezina în Obiectiv.

Potrivit sursei citate, în urma alegerilor locale din 2011, Iacob Frunză a devenit pentru prima dată primar al comunei Pripiceni-Răzeși. Pe atunci, cea mai stringentă problemă a comunei era lipsa accesului la apă potabilă, iar noul primar a promis oamenilor că va rezolva problema. La începutul anului 2013, primăria a primit avizul pozitiv al Inspecției Ecologice Rezina cu privire la acordarea terenului pentru amplasarea unui apeduct de aprovizionare cu apă potabilă, a două spații de captare a apei potabile, a unei rețele de canalizare, a două stații de pompare și a unei stații de epurare a apelor reziduale.

De fapt, pe timpul Uniunii Sovietice, la Pripiceni-Răzeși a fost construită o porțiune de apeduct care alimenta fermele de vite și oi și complexul de uscat tutun, la care erau conectați și o mică parte din locuitori. Primarul povestește că apa era captată din izvoare. Mai exact, era un bazin cu volumul de 60 de metri cubi, de unde apa se pompa în alt bazin, mai mare. Al doilea bazin există și astăzi și a fost divizat în două părți, pentru a se putea face forarea, dezinfecția și alte operațiuni necesare, însă acum este aproape uscat.

Atunci am adus experți de la Chișinău, au prelevat analize de apă, au verificat debitul apei ca să vadă dacă e suficient. Dacă nu ajungea apă pentru populație, aveam și scrisoarea prin care primăria dădea asigurări că va construi suplimentar o fântână arteziană care să poată fi racordată la rețeaua de apeduct. Din 2013 până în 2016, practic, fermele de animale au dispărut, și conform datelor care au fost culese atunci, apa din captaj urma să fie suficientă”, explică primarul Iacob Frunză.

Pentru rezolvarea problemei s-a implicat și Consiliul raional Rezina, care a alocat, pe 29 mai 2013, suma de 95 500 de lei pentru proiectarea sistemelor de apeduct și canalizare. Pe 24 aprilie 2014, Consiliul raional a venit cu o altă contribuție, de 30 000 de lei, pentru servicii de expertiză și verificare a proiectului.

Când a fost adunat întregul set de documente, proiectul „Asigurarea cu apă potabilă și canalizare în satele Pripiceni-Răzeși și Pripiceni-Curchi” a fost depus cu solicitare de finanțare la Fondul Ecologic Național (FEN), creat în cadrul Ministerului Mediului. Din FEN au fost finanțate proiecte similare în majoritatea raioanelor din Republica Moldova. „Atunci nu se făcea prin concurs. Când terminai de făcut proiectul – îl depuneai și stăteai la rând pentru finanțare”, povestește primarul.

Consiliul raional Rezina a garantat contribuția de 10% din costul proiectului, iar 5% urma să fie contribuția Primăriei. De menționat că proiectul apare în lista celor aprobate pentru finanțare din Fondul Ecologic Național în anul 2015, alături de ale altor 347 de localități din țară.

Achiziție publică și proces de judecată care au dus la întârzierea începerii lucrărilor

Ziua de 10 februarie 2016 a fost data limită pentru depunerea ofertelor, iar pe 2 mai 2016 s-a desfășurat etapa finală a concursului de achiziție publică, la care au participat opt agenți economici. În final, câștigător a devenit SRL „Alexdan”, cu care Primăria Pripiceni-Răzeși a semnat, patru zile mai târziu, contractul de antrepriză în valoare de 13,4 milioane de lei.

Pe 1 iunie 2016, SRL „Ecotop Proiect”, una dintre firmele care au participat la concurs, a depus la Judecătoria Rezina o cerere prin care a solicitat anularea rezultatelor concursului și suspendarea executării contractului de achiziție publică până la soluționarea litigiului.

Peste doar nouă zile, pe 10 iunie 2016, Judecătoria Rezina a emis o încheiere prin care a admis cererea SRL „Ecotop Proiect” și a suspendat executarea contractului de achiziție publică. Primăria a atacat decizia primei instanțe, solicitând casarea ei și emiterea unei noi decizii, prin care să se respingă cererea de asigurare a acțiunii.

Pe 11 august 2016, Curtea de Apel Chișinău a decis casarea încheierii Judecătoriei Rezina din 10 iunie 2016 și respingerea cererii depuse de SRL „Ecotop Proiect” ca fiind neîntemeiată. Decizia a fost irevocabilă. Respectiv, a rămas în vigoare hotărârea prin care SRL „Alexdan” a fost desemnată câștigătoare, la fel și contractul încheiat cu primăria.

Din cauza procesului de judecată, lucrările au demarat mai târziu, mai spune primarul Iacob Frunză: „Trebuiau în primăvară să se apuce de lucru, dar, din cauza procesului de judecată, s-a apucat toamna târziu, după ce au câștigat procesul”.

Proiectul s-a oprit la a doua etapă

Proiectul urma să se desfășoare în patru etape, la încheierea cărora sătenii n-ar mai fi trebuit să care apa de departe. Respectiv, banii prevăzuți pentru întreg proiectul urmau să fie transferați pe măsură ce se finaliza fiecare etapă.

Etapa I: Pe 12 noiembrie 2015 a fost semnat un contract în valoare de două milioane de lei, valabil până la 31 decembrie 2017. Aceste mijloace financiare au fost valorificate integral cu jumătate de an înainte de termenul limită. Respectiv, în aprilie 2017, comisia de recepție a semnat procesul-verbal la terminarea lucrărilor, după ce a constatat că lucrările în valoare de două milioane de lei au fost executate calitativ de către SRL „Alexdan”, și conform caietului de sarcini. Antreprenorul a primit acești bani în trei tranșe. „Lucrările s-au efectuat la timp și calitativ, conform proiectului”, a scris cu pixul în raportul narativ al primăriei chiar primarul Iacob Frunză, care a semnat documentul, fiind persoana responsabilă de proiect. La această etapă au fost îngropați 11 kilometri de țevi.

Etapa II: În cadrul ședinței Consiliului de Administrare al Fondului Ecologic Național din 2 iunie 2016, a fost aprobată o altă sumă de două milioane de lei, pentru cea de-a doua etapă a proiectului. Respectiv, pe 13 iunie 2016 a fost semnat contractul, valabil, inițial, până la data de 1 iunie 2017. Acest termen a fost prelungit prin acord adițional până la data de 31 decembrie 2017, apoi a fost din nou prelungit, printr-un alt acord adițional, până la data de 31 decembrie 2018. Însă, chiar dacă termenul a fost prelungit de două ori, din cele două milioane de lei alocați la această etapă, au fost valorificați, adică cheltuiți, doar jumătate – 976 746 de lei, în trei tranșe, ultima plată fiind făcută la 6 iulie 2018.

Etapa III: Chiar dacă încă era în vigoare contractul de la etapa precedentă, care a fost prelungit, pe 23 septembrie 2016 a fost semnat contractul pentru etapa a treia, în valoare de alte 2 milioane de lei, valabil până la 31 decembrie 2018. Mijloacele oferite conform acestui contract nu au fost valorificate, cu excepția unui avans de 200 000 mii de lei acordat pe 10 noiembrie 2016.

Etapa IV: Pe 4 aprilie 2019 a fost semnat contractul pentru ultima etapă, în valoare de 5 797 556 lei, valabil până la 22 martie 2022. Nici acești bani nu au fost valorificați.

Lucrările au fost abandonate

Astfel, din cele 13,4 milioane de lei prevăzute în contract, au fost în total valorificate doar 3 176 746 de lei. Deocamdată nimeni nu poate oferi un răspuns la întrebarea de ce lucrările au fost abandonate, de vreme ce banii de la FEN au fost disponibili.

Contactat în aprilie 2025, administratorul companiei „Alexdan”, care urma să execute toate lucrările, la toate cele patru etape, Mihail Cebotarenco, a negat orice implicare, afirmând că „nici nu a auzit de o asemenea primărie”, apoi a întrerupt discuția.

În noiembrie 2025, am făcut noi încercări de a lua legătura cu administrația companiei, însă adresa electronică oficială, care figura pe mai multe documente, nu mai este activă, la fel, nu mai sunt funcționale numerele de telefon fix. Într-un final, am primit pe Viber următorul răspuns: „Ne pare rău. Administratorul companiei (Mihail Cebotarenco – n.red.) a decedat”. Potrivit bazelor de date deschise, Cebotarenco era singurul fondator al companiei.

Pagina web a Agenției Achiziții Publice arată că SRL „Alexdan” i-au fost atribuite în perioada 2012–2019 contracte cu statul în valoare totală de peste 26 de milioane de lei. Din anul 2019 compania nu mai apare în lista de câștigători ai concursurilor de achiziție publică.

„Contractul de antrepriză nr. 1 din 06.05.2016, a fost semnat cu SRL „Alexdan”, în valoare de 13,4 milioane de lei, de unde concluzionăm că mijloacele financiare aprobate din Fond erau suficiente pentru executarea completă a lucrărilor și darea în exploatare a obiectului. Totuși, în conformitate cu actele deținute, proiectul nu este finalizat, etapele trei și patru nefiind nici inițiate, procesele-verbale de terminare a lucrărilor nu au fost prezentate”, ne-a comunicat Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului din cadrul Ministerului Mediului.

Primul proiect tot Consiliul raional Rezina l-a finanțat și banii s-au pierdut din cauza agentului economic, care a fost cu rea-credință. Capacitatea primăriei să reacționeze la amalgamul de probleme e limitată”, spune președintele raionului Rezina, Teodor Cuculescu.

În afară de Pripiceni-Răzeși, în perioada 2012-2020, din FEN au fost finanțate alte 19 proiecte legate de asigurarea cu apă și canalizare a localităților din raionul Rezina. Toate au fost finalizate cu succes și oamenii au apă. Toți primarii acestor localități erau membri ai Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune aflată la guvernare până în 2019. Primarul de la Pripiceni-Răzeși era și el membru PDM, cu toate acestea, în cazul primăriei pe care o conducea proiectul nu a mers la fel de bine. „De exemplu, în satul vecin, firma care a făcut lucrările, le-a făcut din contul său și peste o anumită perioadă Fondul Ecologic Național le-a achitat. Dar la noi, agentul economic nu voia așa. El făcea procesele-verbale de îndeplinire a lucrărilor. Eu le luam cu contabila, le duceam evidența și le depuneam la minister. Și atunci ne dădeau banii. Cum veneau banii, se apucau de lucru. Când nu erau bani – nu lucrau. Așa s-a întins până ce a expirat termenul contractului de antrepriză și de la Ministerul Mediului finanțare nu am mai avut”, așa răspunde primarul Iacob Frunză la întrebarea cum s-a putut întâmpla ca în celelalte sate lucrările au fost duse până la capăt, dar la Pripiceni-Răzeși s-au oprit.

Un nou proiect tehnic ar urma să repornească procesul de construcție a apeductului

În februarie 2025, Consiliul raional Rezina a alocat Primăriei comunei Pripiceni-Răzeși 250 000 de lei pentru servicii de elaborare a unui alt proiect tehnic, care ar trebui să prevadă și construcția unei fântâni arteziene (condiție obligatorie în noile achiziții publice pentru astfel de lucrări), în locul apelor de captaj, care, oricum au secat, precum și finalizarea lucrărilor la rețeaua de apeduct.

Proiectul este în proces de elaborare și încă nu se știe de câte milioane va mai fi nevoie pentru încheierea cu succes a lucrărilor, astfel ca oamenii să aibă apă la robinet. Autoritățile locale își pun speranța în ajutorul statului și al donatorilor externi: „Condiția de participare la Programul Național «Satul European» este că trebuie să ai proiectul. Și ce poate face primarul în situația asta? Singura opțiune este să facă proiectul, cu riscul că peste o perioadă n-o să mai fie valabil. Când s-a trecut de la normativele vechi la cele noi, iată atunci a fost șocul ăsta cu proiectele care au trecut dintr-un sistem în altul. Dar acum proiectul tehnic e valabil mult timp. Este vorba doar de actualizarea devizelor de cheltuieli care reies din proiect. Pentru că aici prețurile se pot schimba. Având proiectul tehnic, devizul se actualizează rapid și nu este așa de costisitor”, spune președintele raionului Rezina, Teodor Cuculescu.

Sperăm că o să fie și «Satul European» mai departe. Am abordat subiectul și cu doamna președintă, și cu domnul prim-ministru, le-am zis că eu acum nu am nevoie de bani pentru drumuri – voi face drumul și peste un timp trebuie să-l stric, ca să fac lucrări pentru apă. Sper ca în următorii doi ani să reușesc să fac așa ca să rezolv problema”, conchide primarul Iacob Frunză.

Facebook/Vlad Kulminski

Kulminski, discuție cu emisarul american pentru Ucraina despre rolul Moldovei în „ecuația geopolitică regională”

Ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vladislav Kulminski, a anunțat despre „un schimb de opinii” cu Keith Kellogg, emisarul special al președintelui american pentru Ucraina, despre care presa a relatat, pe surse, că intenționează să părăsească administrația de la Washington. Kulminski a declarat că a discutat cu Kellogg „despre rolul Moldovei în ecuația geopolitică regională”.

„Mi-a făcut deosebita plăcere să fac un schimb de opinii cu generalul Keith Kellogg, o persoană care a făcut mult pentru a aduce o pace durabilă în regiune, despre rolul Moldovei în ecuația geopolitică regională. Am subliniat angajamentul ferm al Republicii Moldova pentru pace și stabilitate atât în interiorul țării cât și în regiune”, a comunicat ambasadorul Republicii Moldova în SUA.

Keith Kellogg este emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina. În noiembrie curent, agenția de presă Reuters a relatat, pe surse, că Kellogg le-ar fi spus colaboratorilor săi că intenționează să părăsească administrația de la Washington în ianuarie, anul viitor. Agenția a mai menționat că o astfel de plecare ar putea însemna pierderea unui susținător-cheie al Kievului în actuala administrație republicană. Precizăm că, pe 25 noiembrie, Trump a anunțat că le-a cerut reprezentanților săi să se întâlnească cu autoritățile din Rusia și Ucraina. Astfel, potrivit lui Trump, la Moscova va ajunge trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, care se va întâlni cu Vladimir Putin, în timp ce secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, se va întâlni cu partea ucraineană.

În administrația anterioară a lui Trump, Keith Kellogg a ocupat funcția de consilier pentru securitate națională. Acesta are o vastă experiență de serviciu militar în Orientul Mijlociu și în Europa. Keith Kellogg a fost unul dintre autorii planului de soluționare a războiului din Ucraina, prezentat de Institutul de Politică „America înainte de toate”. Documentul prevedea că, în cazul în care Kremlinul va refuza să înceapă negocierile de pace, SUA vor spori ajutorul militar acordat Ucrainei. Mai mult, indiferent de scenariu, aliații occidentali vor oferi Ucrainei garanții de securitate extinse, pentru a împiedica reluarea ostilităților de către Moscova. Cu toate acestea, în plan nu exista explicații privind natura acestor garanții.

Colaj NM

„Au fost preluate dintr-un depozit neidentificat din Ucraina”. Procurorii, despre munițiile de la vamă

Procuratura Generală a Republicii Moldova a venit cu detalii, pe 26 noiembrie, în cazul camionului cu armament depistat la vama Leușeni-Albița. Potrivit instituției, munițiile au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova „prin contrabandă cu ajutorul unui cărăuș, care circula cu camionul marfar periodic din Ucraina”. Procuratura Generală a mai precizat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Procuratura Generală a anunțat că, în cadrul dosarului investigat de autoritățile din Republica Moldova, a fost creat un grup de lucru comun cu autoritățile din România. „Potrivit datelor obținute în cadrul anchetei pe linie de cooperare internațională, au fost stabilite drept corp delict următoarele: 18 elemente de muniție de tip 2, adică componente de muniție; 8 elemente de muniție de tip 1, adică muniție completă; lansator sol-aer; dronă de tip „Geran 2” formată din mai multe elemente dezmembrate în urma doborârii, prezentând așchii în zonele de desprindere, respectiv cu motorul desfăcut pe dronă – fără elemente de interes pirotehnic”, a comunicat instituția.

Conform Procuraturii Generale, „aceste muniții au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova prin contrabandă cu ajutorul unui cărăuș, care circula cu camionul marfar periodic din Ucraina”. „Munițiile au fost preluate prin intermediul a mai multor curse, care presupuneau transportarea a câte două unități de muniții, preluate dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute. Acestea au fost aduse în mod camuflat în Republica Moldova, de unde în scurt timp, au fost preluate de către mai mulți complici”, a adăugat instituția.

Procurorii au spus că, „din probele și informațiile preliminare obținute pe caz, nu s-a identificat că armele/munițiile ar fi provenit din depozite militare sau strategice, precum depozitul de la Cobasna sau cele ale Armatei Naționale”.

Procuratura Generală a mai declarat că „actele vamale de export au fost perfectate pentru „articole din metal” cu destinația Israel”: „Persoanele responsabile pentru documentele vamale de export și organizarea exportului (exportatorul/furnizorul, brokerul vamal și transportatorul) – au, în prezent, statut de învinuit, fiind arestate. Toate circumstanțele vor fi stabilite în cadrul urmăririi penale”.

„Toate instituțiile statului cooperează pentru ca cetățenii Republicii Moldova să fie în siguranță. Există o cooperare internațională a mai multor instituții, pentru ca asemenea cazuri să fie investigate cu maximă rigoare și pentru a ne asigura că aceste arme nu ajung în traficul internațional de arme. (…) Orice potențială breșă de securitate și alte detalii sunt în proces de investigare în cadrul anchetei, inclusiv ipoteza unei acțiuni de discreditare a Republicii Moldova”, se mai arată în declarația Procuraturii Generale.

***

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. 

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. 

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

Poliția Republicii Moldova

NM Espresso: Despre drona rusească de pe acoperiș, despre salariul minim și despre «decongestionarea» școlilor din Chișinău

Drone în Moldova: ce se știe

Ministerul Apărării al Moldovei a anunțat că, în noaptea de 25 noiembrie, șase drone au traversat frontiera moldovenească. Una dintre ele a căzut pe acoperișul unei case din satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești. Potrivit poliției, a fost vorba despre o dronă rusească «Gerbera», folosită pentru supraveghere, fără explozibil.

Fotografia dronei, care a «aterizat» ușor pe acoperiș, a provocat pe rețelele de socializare un val de suspiciuni privind o înscenare. Șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu, a răspuns la acestea, spunând că, dacă privești mai atent, se poate observa că acoperișul este deteriorat. Judecând după fotografie, sub dronă câteva foi de ardezie sunt ușor deplasate.

Și liderul PSRM, Igor Dodon, a avut dubii referitor la incident, declarând că PAS ar fi putut «să așeze cu grijă drona pe acoperiș», pentru a distrage atenția de la scandalul cu contrabanda de arme. Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a respins aceste acuzații.

Între timp, NM, împreună cu experți militari, a analizat ce este drona «Gerbera», pentru ce o folosește Rusia, de ce «aterizarea» ei pe un acoperiș nu a provocat daune serioase și dacă o astfel de dronă poate transporta explozibil.

După incidentul cu dronele, Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov.

Despre cum a fost discutat incidentul cu drona pe rețelele sociale, aflați în materialul «Valiza — gara — Rusia».


Erori în facturile la gaz: continuare

Compania Chișinău-Gaz a început colectarea indicațiilor contoarelor pentru gazul consumat. Consumatorii care așteaptă corectarea erorilor din facturile anterioare trebuie să transmită online datele contoarelor până la 5 decembrie sau să asigure accesul la dispozitive.


Majorarea salariului minim

Salariul minim în Moldova ar putea crește anul viitor cu 15% — până la 6300 de lei. NM a relatat ce solicită sindicatele, de ce experții vorbesc despre un efect negativ al unei majorări bruște și cum influențează «minimul» asupra bugetului și economiei.


Fosta deputată a părăsit PAS

Fosta deputată Iulia Dascălu a anunțat că părăsește PAS, explicând că valorile ei nu mai coincid cu ceea ce se întâmplă în partid. Anterior, ea criticase PAS pentru faptul că nu a fost inclusă în lista candidaților la funcția de deputat și că «nici măcar nu i-au mulțumit» pentru activitate. În PAS, comentând plecarea Iuliei Dascălu, au declarat că «respectă alegerea ei» și i-au urat «succes».


ANSA despre prețul ouălor

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și-a expus poziția privind scumpirea bruscă a ouălor în Moldova. Conform informațiilor ANSA, ouăle s-au scumpit considerabil în Uniunea Europeană din cauza unui nou val de gripă aviară, iar acest lucru s-a reflectat asupra Moldovei, care exportă activ ouă pe piața europeană. Instituția a mai menționat că majorarea prețurilor nu are legătură cu salmonela.


Clădiri pentru «decongestionarea» școlilor din capitală

Ministerul Educației va transmite Primăriei Chișinău două clădiri, ceea ce va permite crearea a circa 1,6 mii de locuri suplimentare și va contribui la decongestionarea școlilor supraaglomerate din capitală, a anunțat ministrul Dan Perciun. Potrivit lui, în unele școli ale capitalei clasele cu 35–40 de elevi au devenit «o normă periculoasă», în timp ce în alte școli există sute de locuri libere. Perciun a propus, de asemenea, deschiderea de clase cu predare în limba română în școlile cu predare în limba rusă, care sunt mai puțin aglomerate.


Indemnizația la nașterea copilului

În 2026, în Moldova va fi majorată indemnizația unică la nașterea copilului până la 21 886 lei (cu 536 lei mai mult). Ministerul Muncii a subliniat că mărimea indemnizației corespunde costului setului minim de produse pentru nou-născuți, calculat pentru anul precedent (mărimea indemnizației este aprobată anual).


Pe scurt

Autoritățile Moldovei intenționează să înăsprească pedepsele pentru traficul și contrabanda de droguri, precum și pentru implicarea minorilor în traficul de droguri.

În locuința ex-ministrului Apărării, Valeriu Pleșca, au avut loc percheziții într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor și spălarea banilor.

Curtea de Apel Chișinău a menținut sentința pentru fosta deputată Irina Lozovan și soțul ei, Pavel Gârlan, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidelor.

Igor Dodon, inculpat în dosarul «kuliok», a cerut recuzarea judecătorului Vladislav Gribincea din cauza «legăturilor sale familiale cu reprezentanți ai PAS» și a criticilor publice la adresa lui Dodon.


Unde poți cumpăra brad de Anul Nou?

La Chișinău, din 8 decembrie va începe vânzarea brazilor de Crăciun. Târgurile de brazi vor funcționa în toate sectoarele capitalei, iar primăria a publicat adresele.


Podcastul științific NM

FMI prezice «perspective neclare» pentru economia mondială, cercetătorii descoperă că copiii care seamănă cu părinții primesc mai multă grijă, un retailer britanic se pregătește să concedieze două treimi din angajați din cauza inteligenței artificiale, iar fizicienii susțin că Universul nu poate fi o simulare computerizată. Aflați despre cele mai interesante știri din știință în podcastul săptămânal al NM «Cum îți place asta».


Agenda zilei, 26 noiembrie:

  • 09:00 — Ședințe ale comisiilor parlamentare.
  • 10:00 — Ședința Guvernului.
  • 12:00 — Conferință de presă a fracțiunii parlamentare PSRM.

Donald Trump își trimite emisari în Rusia și Ucraina: „Planul de pace a fost perfecționat”

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că le-a cerut reprezentanților săi să se întâlnească cu autoritățile din Rusia și Ucraina, „în speranța finalizării acestui plan de pace”. La Moscova va ajunge trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, care se va întâlni cu Vladimir Putin. În același timp, secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, se va întâlni cu partea ucraineană.

Trump a scris pe rețeaua sa de socializare Truth Social că, în ultima săptămână, echipa sa a înregistrat „progrese enorme în ceea ce privește încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina”.

„Planul de pace inițial din 28 de puncte, elaborat de Statele Unite, a fost perfecționat, cu contribuții suplimentare din partea ambelor părți și au rămas doar câteva puncte de dezacord. În speranța finalizării acestui Plan de Pace, l-am însărcinat pe trimisul meu special, Steve Witkoff, să se întâlnească cu președintele Putin la Moscova și, în același timp, secretarul Armatei, Dan Driscoll, se va întâlni cu ucrainenii. (…) Sper să mă întâlnesc în curând cu președintele Zelenski și cu președintele Putin, dar NUMAI atunci când acordul pentru încheierea acestui război va fi FINAL sau în etapele sale finale”, a adăugat Trump.

***

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a spus că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. De cealaltă parte, președintele rus Vladimir Putin a declarat că acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”.

Pe 23 noiembrie, la Geneva au avut loc negocieri între SUA, Ucraina și țările europene. Potrivit Financial Times, în urma discuțiilor, planul a fost redus la 19 puncte. Consilierul Biroului președintelui Ucrainei, Alexandr Bevz, care a participat la negocieri, a declarat că „o parte dintre puncte a fost eliminată, iar o parte — modificată”. El a mai menționat că „deciziile finale privind cele mai problematice chestiuni vor fi luate de președinți”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: