Mansarda arsă la Durlești: procurorii au încheiat urmărirea penală în prima cauză. Trei oameni ajung în fața judecătorilor

Procurorii au finalizat urmărirea penală și au expediat, în instanța de judecată, una din cele două cauze penale pornite în urma incendiului care a izbucnit pe 16 mai 2025 la mansarda unui bloc din orașul Durlești. Pe banca acuzaților vor compărea trei persoane, acuzate de încălcare cu rea-voință a regulilor de protecție împotriva incendiilor, a anunțat Procuratura Generală pe 21 aprilie.

Potrivit legii, dacă vor fi găsite vinovate, persoanele învinuite riscă amendă în mărime de până la 42.500 lei sau cu închisoare de până la 2 ani.

Procuratura anunță că, conform raportului de constatare tehnico-incendiar, focarul incendiului ar fi pornit în spațiul acoperișului mansardei blocului de locuit, între șindrila bituminoasă lipită de plăcile fibrolemnoase și țesătura din polipropilenă. Cauza probabilă care a dus la incendiu este nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la executarea lucrărilor de foc, fiind folosite aparate de gaze care prezintă pericol de incendiu, fără respectarea măsurilor de precauție.

În urma incendiului, au fost deteriorate toate cele 15 apartamente de la etajul mansardă și avariat întreg blocul locativ, astfel fiind cauzat prejudiciu material în proporții deosebit de mari.

Reamintim că, în urma incendiului, procurorii au inițiat două cauze penale, în cadrul cărora au fost recunoscute în total 14 persoane în calitate de învinuiți. PG precizează că, la moment, urmărirea penală în cea de-a doua cauză penală – pornită pentru fapte de abuz de serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu și executarea necalitativă a lucrărilor de construcție, investigată de Centrul Național Anticorupție, sub conducerea procurorilor din cadrul Oficiului principal al Procuraturii Chișinău – est în derulare. Se cercetează acțiunile persoanelor responsabile de executarea lucrărilor de construcție și recepționarea acestora. PG mai precizează că, în acest scop, a fu fost inițiate  acțiuni procesuale ample, inclusiv 21 de percheziții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Poate NATO ajuta Moldova să-și protejeze spațiul aerian? Ce spun MAE și șefa Oficiului Alianței la Chișinău

Republica Moldova conlucrează atât cu Uniunea Europeană (UE), cât și cu Alianța Nord-Atlantică (NATO). Cu UE, țara beneficiază de Instrumentul European pentru Pace pentru modernizarea și consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, iar cu NATO are obiectivul de a identifica asistența necesară pentru contracararea dronelor. Declarațiile au fost făcute de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Valeriu Mija, întrebat dacă NATO poate ajuta Republica Moldova să își protejeze spațiul aerian.

Valeriu Mija a spus că, de la începutul războiului din Ucraina, au fost înregistrate aproximativ 34 de incidente cu drone sau traversări ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachete balistice.

„Sistemul de apărare antiaeriană, care a fost moștenit din Uniunea Sovietică, a fost destinat la alt tip de reacții. Acum, sistemul este în remodelare și în modernizare (…) prin procurarea diferitor sisteme de detectare, cum ar fi radare, și suntem în contact atât cu Uniunea Europeană – beneficiem de instrumentul facilității europene (…) anume pentru modernizarea și consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, aici vorbim nu numai de radare, dar de interceptori, care să intercepteze dronele – , totodată conlucrăm și cu Alianța Nord Atlantică. Avem obiectivul de a identifica asistența pe linia de DCB, anume pentru contracararea dronelor. (…) Ministerul Afacerilor Externe confirmă că conlucrăm și cu Uniunea Europeană, cu partenerii bilaterali, inclusiv și cu Alianța Nord Atlantică, prin mecanismul de DCB”, a comunicat Mija, în cadrul unui briefing dedicat rezultatelor summitului NATO de la Ankara.

Șefa Oficiului de Legătură al Alianței Nord-Atlantice la Chișinău, Agne Gleveckaite, a declarat că „parteneriatul NATO-Moldova este foarte ferm”. „Noi intensificăm această cooperare în baza necesităților și solicitărilor din partea Moldovei”, a adăugat Agne Gleveckaite.

Potrivit lui Valeriu Mija, Carta Organizației Națiunilor Unite „permite statelor neutre să ia atitudine față de un stat agresor” și statul neutru „are dreptul la autoapărare”. „Și acest drept permite să ne adresăm la diferiți parteneri, inclusiv și la Alianța Nord Atlantică, cu care avem parteneriat, și la Uniunea Europeană. Și statele partenere au dreptul să ne ofere nouă asistență pentru ca noi să exercităm sistemul de apărare”, a adăugat Mija.

Agne Gleveckaite a adăugat că „NATO respectă pe deplin neutralitatea constituțională a Moldovei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: