Marcel Ciolacu a fost desemnat premier al României. Prin ce s-a remarcat de-a lungul timpului și ce avere deține

Liderul Partidului Social Democrat (PSD) Marcel Ciolacu a fost desemnat în calitate de premier al României de președintele Klaus Iohannis. Acesta este al patrulea premier PSD numit de actualul președinte în timpul celor două mandate la Cotroceni, relatează hotnews.ro. Din 2014 încoace, Iohannis și-a pus semnătura pe numirea la șefia Palatului Victoria a PSD-iștilor Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat noul premier făcând un elogiu al Coaliției PSD-PNL.

„Coaliția de guvernare a decis să funcționeze pe un model nou pentru România: schimbare a premierilor la jumătatea perioadei de guvernare. Acest model a funcționat foarte bine și sunt încredințat că va funcționa în continuare. Românilor li s-a promis stabilitate și au primit stabilitate”, a spus șeful statului român.

La rândul său, premierul desemnat Marcel Ciolacu a promis ca noul guvern să fie investit rapid de parlament, dând joi ca termen pentru depunerea jurământului la Cotroceni.

„Îmi doresc ca guvernul condus de mine să fie despre economie și reformă”, a spus acesta.

Marcel Ciolacu este președinte al PSD din august 2020, când a fost ales după mazilirea Vioricăi Dăncilă, fost premier și succesor al lui Liviu Dragnea la șefia partidului.

Oficialul a revenit președinte al Camarei Deputaților în noiembrie 2021, odată cu alinanța la guvernare a PSD-PNL-UDMR. El mai deținuse acest post în 2019 până la venirea la putere a PNL.

Marcel Ciolacu, de peste 30 de ani în PSD. De la Buzău, Hayssam și Dragnea, premier al României

Marcel Ciolacu este în tabăra PSD încă din 1990. Până în urmă cu câțiva ani era unul dintre oamenii de încredere a lui Liviu Dragnea, însă relația s-a stricat în 2017, odată cu demisia lui Mihai Tudose în al cărui cabinet Ciolacu era vicepremier.

Cu doar câteva luni înainte, Marcel Ciolacu, pe care Dragnea îl promovase ca lider al deputaților PSD, era la pescuit cu șeful partidului și premierul de la acea vreme Sorin Grindeanu.

Atunci, Dragnea posta pe Facebook următorul mesaj: „În acest sfârșit de săptămână, l-am învățat pe Sorin să pescuiască. Marea ruptură între Parlament și Guvern a avut loc: eu am prins 17 știuci și el 9? Eu cred că e foarte bine pentru un începător care nu pusese niciodată mâna pe o lansetă! La vâsle, un ecologist: Marcel Ciolacu ??“

La al treilea mandat de deputat PSD, Marcel Ciolacu a fost în 2015 în centrul unui scndal, în momentul în care în presă au apărut imagini cu el și Omar Hayssam la o partidă de vânătoare.

Hotnews.ro a scris că, în cursul lunii mai 2015, în presă au apărut fotografii cu Ciolacu alături de Omar Hayssam făcute la o partida de vânătoare organizată de Direcția Silvică Buzău. În plus, existau informații potrivit cărora Ciolacu apare pe o lista de datornici a lui Hayssam. La începutul anilor 2000, Hayssam l-ar fi împrumutat cu 200 de milioane de lei vechi. În 2005, Ciolacu a fost numit prefect de Buzău.

În mai 2015, Victor Ponta a semnat o decizie prin care a fost retrasă, la cerere, calitatea de consilier onorific al primului-ministru pe care o deținea Ion Marcel Ciolacu. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial pe 20 mai, la câteva zile după ce au apărut în presă informații privind legătură acestuia cu Omar Hayssam, dar și despre posibile fapte de corupție.

Potrivit unui articol publicat în ziarul Gândul în 2015, Omar Hayssam era la vremea respectivă un apropiat al liderilor PSD, pentru a-şi promova interesele de afaceri, care în judeţul Buzău s-au materializat în privatizarea Foresta Nehoiu, fabrică pe care Hayssam a devalizat-o, vânzându-i activele – fraudă pentru care a şi fost condamnat la 3 ani de închisoare. Omar Hayssam a apărut la vremea respectivă şi în compania fostului preşedinte Ion Iliescu, a lui Viorel Hrebenciuc sau a prefectului de Buzău, ulterior senator PSD, Vasile Ion.

Membru fondator al organizației PSD Buzău, Ciolacu a urcat în ierarhia de partid, iar în 2010 a ajuns șeful filialei locale, pe care a condus-o până în 2012. A fost pe rând viceprimar, consilier local, consilier județean, prefect interimar și deputat de Buzău.

Marcel Ciolacu face parte din grupul „puciştilor“ din PSD, fiind unul dintre apropiaţii fostului premier Mihai Tudose care au semnat scrisoarea anti-Dragnea alături de Paul Stănescu, Gabriela Firea şi Adrian Ţuţuianu.

Marcel Ciolacu și scandalul certificatului de revoluționar

Marcel Ciolacu a fost împlicat în scandalul certificatelor de revoluționar, caz în care DNA a deschis un dosar pe care însă l-a clasat ulterior pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Reamintim că în 2019 Recorder a scris că liderul PSD are certificat de revoluţionar şi a cerut preschimbarea pentru a avea dreptul la indemnizaţie.

„La începutul acestui an, Marcel Ciolacu a depus cerere pentru a obține cel mai nou titlu introdus prin lege: cel de „luptător cu rol determinant în victoria Revoluției Române”. Diferența dintre cele două titluri este că cel pe care l-a solicitat anul acesta vine la pachet cu o indemnizație lunară de 2.000 de lei. În anii ’90, Ciolacu a primit, în baza titlului de revoluționar, și un hectar de teren pe raza comunei buzoiene Săpoca, pe care ulterior l-a vândut”, scria Recorder în decembrie 2019.

La acea vreme Marcel Ciolacu a susținut că nu a solicitat indemnizație de la stat pentru că a participat la Revoluția din 1989. „Nu-mi faceți o vină pentru faptul că n-am murit sau pentru că n-am stat în casă de Revoluție. Sunt mândru că am fost la Revoluție”, afirma Ciolacu.

„Eu niciodată nu am vorbit despre acest lucru. Eu în Municipiul Buzău am participat la Revoluție. Sunt membru al unui club, Club 22 Buzău. Sunt doar 52 de membri. Am și spus în statut că suntem cei care am apărat, am acționat în raza Palatului comunal al Muncipiului. Nu am fost niciodată contestat, n-am făcut niciodată o fală din asta, dar acum nu-mi cereți să-mi fie și rușine. Nu am solicitat niciodată nicio indemnziație pentru acest lucru de la statul român. Mă consider îndreptățit să las copilului meu să arate și el la nepoți că bunicul sau străbunicul lor a făcut ceva pentru această țară”, a declarat Marcel Ciolacu, întrebat despre informațiile despre o presupusă solicitare de luptător la Revoluție.

În 2020, DNA a comunicat revoluționarului Marian Moroșanu zis „Ceaușescu” soluția de clasare față de mai mulți revoluționari reclamați de acesta. ”Ceaușescu” susținuse că revoluționarii ar fi dobândit ilegal calitatea de ”Luptător cu Rol Determinant” în Revoluție și ar fi obținut anumite privilegii financiare care decurg din această calitate.

Atunci cea mai mare parte a reclamației lui ”Ceaușescu” a fost clasată, procurorul de caz Mihai Prună a disjuns cercetările față de 12 persoane, printre care și liderul PSD Marcel Ciolacu.

În 2023, șeful DNA, Crin Bologa, a declarat, într-un interviu pentru Europa FM, că Marcel Ciolacu nu are calitatea de suspect sau inculpat în vreo cauză, dar nu a clarificat în ce stadiu se afla sesizarea referitoare la certificatul de revoluționar obținut de liderul PSD.

Ce avere are Marcel Ciolacu

Potrivit ultimei declarații de avere, Marcel Ciolacu are două terenuri și două case în Buzău. Marcel Ciolacu are în conturi aproape 100.000 de lei și aproape 35.000 de euro. El are mai multe credite, unul de 85.000 de euro, scadent în 2037, și trei în valoare totală de 35.000 de lei, scadente în 2025.

Marcel Ciolacu l-a împrumutat pe fratele său, Mihai, cu 490.000 de lei, așa cum reiese din declarația de avere, de pe site-ul Camerei Deputaților.

Marcel Ciolacu este asociat la două firme, Alcom și Lucia Com 94 din Buzău, potrivit declarației de interese.

***

Amintim că Nicolae Ciucă şi-a depus mandatul de prim-ministru al României, pe 12 iunie, pentru a putea fi demarate procedurile privind rotația guvernamentală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cine sunt deputații care s-ar putea regăsi în viitorul Parlament: Rezultate preliminare

Comisia Electorală Centrală a procesat deja toate procesele-verbale din cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Conform rezultatelor preliminare, partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar putea obține 55 de mandate, Blocul Patriotic – 26, blocul Alternativa – 8, iar Partidul Nostru și Democrația Acasă – câte 6 mandate.

Democrația Acasă

Partidul „Democrația Acasă”, marea surpriză a alegerilor, a obținut 5,62% din voturi și poate primi șase mandate în Parlament. Lista electorală este condusă de Vasile Costiuc, profesor de meserie.

Al doilea loc în listă revine vicepreședintelui partidului, fermierul din Căușeni Serghei Stefanco. Locul al treilea este ocupat de al doilea vicepreședinte, Anna Țurcan-Oboroc.

Următoarele poziții în listă:

  • Valentina Meșină, primărița satului Ruseștii Noi, raionul Ialoveni, filolog de profesie – locul 4;
  • Alexandru Chițu, vicepreședinte și membru al consiliului raional Ștefan-Vodă – locul 5;
  • Alexandr Verșinin, politolog – locul 6.

Partidul Nostru

Partidul Nostru ar putea obține tot șase mandate, cu 6,2% din voturi. Lista este deschisă de liderul partidului, Renato Usatîi, om de afaceri și fost primar de Bălți.

Locurile următoare:

  • Elena Grițco, jurist și membru al consiliului municipal Bălți – locul 2;
  • Nina Cereteu, primar de Drochia și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale – locul 3;
  • Alexandr Berlinschi, fost secretar al Comisiei Electorale Centrale – locul 4;
  • Sergei Ivanov, antreprenor, director ProFarm Invest – locul 5;
  • Stela Onuțu, jurist – locul 6.

Alternativa

Blocul „Alternativa” a obținut 7,96% din voturi, cu posibilitate de 8 mandate. Lista este condusă de Ion Ceban, primarul Chișinăului, care a anunțat că ar putea renunța la mandatul de deputat, pentru a-și continua proiectele la primărie.

Alte poziții:

  • Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și candidat la prezidențiale – locul 2;
  • Ion Chicu, fost prim-ministru și președinte al Partidului Dezvoltare și Consolidare a Moldovei – locul 3;
  • Mark Tkaciuk, liderul Partidului Congresul Civic – locul 4;
  • Gaik Vartanean, fost socialist, acum în partidul lui Ceban MAN – locul 5;
  • Liliana Iaconi, fost secretar general al Guvernului, economist – locul 6;
  • Olga Ursu, viceprimar al capitalei – locul 7;
  • Gabriela Cuneva, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor – locul 8.

Blocul Patriotic al Comuniștilor, Socialiștilor, Viitorul Moldovei și Inima Moldovei

Blocul ar putea obține 26 de mandate în viitorul parlament. Potențialii deputați:

  • Igor Dodon
  • Diana Caraman
  • Vasile Tarlev
  • Zinaida Greceanîi
  • Vlad Batrîncea
  • Constantin Starîș
  • Grigore Novac
  • Vladimir Odnostalco
  • Alla Pilipețcaia
  • Olga Cebotari
  • Andrei Godoroja
  • Adela Răileanu
  • Adrian Domentiuc
  • Grigorii Uzun
  • Pavel Voicu
  • Inga Sibova
  • Bogdan Țîrdea
  • Valeriu Muduc
  • Ala Ursu-Antoci
  • Vera Cernega
  • Dorin PavaloI
  • Adrian Lebedinschi
  • Alla Darovannaia
  • Marcel Cenușa
  • Vladimir Voronin
  • Petru Burduja

Acțiune și Solidaritate (PAS)

Potrivit rezultatelor preliminare, PAS ar putea obține 55 de mandate. Potențialii deputați conform listei:
Igor Grosu

  • Dorin Recean
  • Doina Gherman
  • Nicu Popescu
  • Marcel Spatari
  • Veronica Roșca
  • Mihai Popșoi
  • Vladimir Bolea
  • Liliana Nicolaescu-Onofrei
  • Anastasia Nichita
  • Nicolae Botgros
  • Constantin Cheianu
  • Dan Perciun
  • Liudmila Adamciuc
  • Lilian Carp
  • Maria Acbaş
  • Viorel Bostan
  • Emil Ceban
  • Larisa Voloh
  • Victoria Belous
  • Radu Marian
  • Mihail Druță
  • Marcela Adam
  • Sergiu Lazărencu
  • Maxim Potîrniche
  • Larisa Novak
  • Ion Groza
  • Maria Gonța
  • Valeriu Robu
  • Ersilia Qatravi
  • Virgiliu Pâslariuc
  • Liudmila Catlabuga
  • Natalia Davidovici
  • Roman Cojuhari
  • Igor Chiriac
  • Marina Morozova
  • Ana Calinici
  • Alic Baraboi
  • Ilie Ionas
  • Nicolae Drăganel
  • Vasile Grădinaru
  • Dinu Plîngău
  • Dorian Istratii
  • Adrian Beliî
  • Andrian Cheptonar
  • Artemie Cătănoi
  • Stela Macari
  • Tatiana Cucuietu
  • Ana Butucea
  • Galina Dragan
  • Artur Mija
  • Adrian Băluțel
  • Eugeniu Sînchevici
  • Iurie Levinski
  • Ion Babici
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: