balkaninsight.com

Marile puteri, cu ochii pe Maia Sandu. Ce scrie presa străină despre noul președinte ales al Moldovei

Desfășurarea scrutinului prezidențial din Republica Moldova a fost urmărită cu interes atât în țările vecine – România și Ucraina, cât și în Europa, dar și în Rusia. Editorialiști și politologi au publicat prognoze despre felul cum se va schimba politica externă a Republicii Moldova cu Maia Sandu în fruntea statului. NM a realizat o sinteză a articolelor consacrate alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie, publicate de presa străină. 

„Maia Sandu are o atitudine caldă față de Ucraina”

Portalul Evropeiskaya Pravda a consacrat un articol amplu turului II al alegerilor prezidențiale care a avut loc pe 15 noiembrie. Un corespondent din Ucraina nu numai că a venit la Chișinău în acest scop, dar a mers la Varnița, Bender și Criuleni. Redactorul Serghei Sidorenko o descrie pe Maia Sandu drept „o reformatoare pro-occidentală, care are o atitudine caldă față de Ucraina și plănuiește să schimbe relațiile dintre cele două țări”. 

Jurnalistul notează că liderii ucraineni l-au tratat cu rezervă pe Igor Dodon, în urma declarațiilor controversate ale acestuia despre statutul peninsulei Crimeea. Mai mult, ucraineanul punctează că, din cauza lui Igor Dodon, liderul PAS „va prelua puterea într-o țară puternic divizată”, iar asta va deveni provocarea-cheie pentru noul președinte.

„A eliminat practic din discursul său subiectele România, UE, Rusia”

Editorul șef al portalului G4media.ro Cristian Pantazi menționează că, în premieră „votul nu a fost geopolitic, ci despre guvernare și corupție. Maia Sandu a eliminat practic din discursul său subiectele România, UE, Rusia și s-a concentrat masiv pe guvernarea catastrofală a guvernului socialist și pe corupția manifestă a lui Dodon”.

Jurnalistul român atrage atenția că România și-a schimbat strategia față de Republica Moldova, iar Maia Sandu reprezintă „un candidat credibil”: „A fost omul politic care a înțeles că apropierea Moldovei de UE nu se face prin retorica integrării și prin vorbe goale à la Iurie Leancă ori Pavel Filip, ci prin exemplul personal și gesturi concrete”, se mai arată în articol.

Același portal îl citează pe europarlamentarul Rareș Bogdan, care a declarat în cadrul postului de televiziune B1TV că victoria Maiei Sandu i se datorează lui Renato Usatîi: „Dacă nu ar fi fost Renato Usatîi să dea cele 17% pe care le-a obținut în primul tur către Maia Sandu, era extrem de greu. Faptul că Renato Usatîi a făcut alături de Maia Sandu, chiar de Andrei Năstase, campanie împotriva lui Dodon și și-a îndemnat alegătorii să o voteze pe Maia Sandu a contat extrem de mult”.

„Dodon a acționat în interesul Rusiei doar în două cazuri”

Portalul rus Meduza îl citează pe politologul Dmitrii Fetisov, care consideră că Igor Dodon este „prorus” doar formal: „Întâlnindu-mă constant cu politicieni ruși, [consider] că Dodon se folosește de statutul de „prorus” mai degrabă pentru a primi ajutor financiar din partea Rusiei, decât pentru a reprezenta interesele rusești în Moldova”. Potrivit acestuia, Dodon a acționat în interesul Rusiei doar în două cazuri: „a adus în discuție federalizarea Transnistriei și a ignorat rezoluția ONU privind retragerea trupelor ruse din Transnistria”.

Lenta.ru scrie că Bogdan Bezpaliko, membrul Consiliului interetnic pe lângă președintele Rusiei, și-a exprimat opinia că Maia Sandu va purta o politică antirusească mai accentuată și că va încerca să obțină „includerea Transnistriei în componența Moldovei”.

Iar corespondentul special al Novaya Gazeta Irek Murtazin, care a venit la Chișinău pentru a reflecta scrutinul prezidențial subliniază că „susținătorii președintelui prorus învins pur și simplu au rămas fără argumente după numărarea voturilor”.

 

Financial Times: „Victoria Maiei Sandu este o lovitură pentru influența Moscovei în Moldova”

Financial Times îl citează pe Dmitri Trenin, șeful Centrului Carnegie din Moscova, care este de părere că alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte „va motiva Moscova să adopte o atitudine mai pragmatică față de Chișinău”.

„În timp ce victoria Maiei Sandu este o lovitură pentru influența Moscovei în țară, Partidul Socialiștilor, care îl susține pe Igor Dodon, controlează parlamentul, iar alegerile din ultimile decenii au arătat că nu există o majoritate stabilă în favoarea unei integrări europene mai aprofundate”, scrie Financial Times.

În același timp, jurnaliștii îl citează pe Dan Arenson, expertul Centrului de consultanță privind riscurile politice Dan Arenson, care consideră că victoria Maiei Sandu nu va provoca o radicalizare a politicii externe a Moldovei: „Nu cred că vom vedea o schimbare majoră în geopolitica Moldovei. A fost întodeauna între Europa și Rusia. Cred că Maia Sandu se va concentra mai degrabă pe domeniul economic și al luptei cu corupția… decât pe probleme geopolitice”.

Reuters: „Înfrângerea lui Dodon, un regres pentru Rusia”

Agenția Reuters atrage atenția că „înfrângerea lui Dodon, un oaspete constant al Moscovei, este un regres pentru Rusia, iar unii susținători ai Kremlinului se tem că România, membră a UE, va încerca într-o zi să absoarbă Moldova, iar victoria lui Sandu va provoca, inevitabil, slăbirea influenței Rusiei”.

Deutsche Welle: „Moldova este sub ochiul atent al Rusiei”

Portalul german Deutsche Welle scrie că Moldova este apropiată României, cu care împarte aceeași limbă. Pe de altă parte: „Moldova este sub ochiul atent al Rusiei, care vrea ca fosta națiune sovietică să rămână în sfera sa de influență într-o perioadă când mai multe guverne apropiate Kremlinului se confruntă cu turbulențe politice”.

În același timp, într-un articol publicat de versiunea în rusă a Deutsche Welle, comentatorul Robert A. Schwartz a comparat victoria Maiei Sandu cu „o mișcare tectonică”. În opinia sa, „succesul ei poate deveni începutul îndeplinirii visului european al Moldovei”.

 

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев/NewsMaker

Plahotniuc, arestat în Grecia, s-a ales cu dosar penal în România. Asupra lui au fost găsite acte românești false

În România a fost pornit un dosar penal privind mai multe documente false, pretins a fi emise de statul român, care au fost găsite asupra ex-liderului PDM de la Chișinău, Vladimir Plahotniuc, arestat în Grecia. Anunțul a fost făcut într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la București din 26 iulie.

Ministerul de Interne al României a transmis că a primit de la autoritățile elene copii de pe șase documente de identitate aflate în posesia lui Plahotniuc.

În urma verificărilor efectuate la nivelul structurilor MAI, au rezultat suspiciuni rezonabile cu privire la o posibilă faptă de contrafacere a unor documente oficiale – două cărți de identitate, două permise de conducere și un pașaport, constând în suprascrierea mecanică a acestora, în scopul denaturării identității titularului. Această intervenție asupra documentelor reprezintă o modificare neautorizată a elementelor de identificare, susceptibilă de a întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, sens în care la nivelul Direcției Investigații Criminale din cadrul Poliției Române a fost deschis un dosar penal”, a menționat MAI.

Potrivit instituției, verificările efectuate la nivelul structurilor MAI au arătat că un singur document dintre cele șase este autentic și emis de statul român. Este vorba despre un pașaport care a fost eliberat pe numele real al lui Plahotniuc, „anterior emiterii unei interdicții” cu privire la acesta.

Amintim că Vladimir Plahotniuc și fostul deputat democrat Constantin Țuțu au fost reținuți pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia, în timp ce încercau să părăsească țara cu destinația Dubai. Ambii au fost plasați în arest preventiv pentru 40 de zile.

Pe 24 iulie, Inspectoratul General al Poliției a anunțat că, în urma reținerii lui Plahotniuc și Țuțu, au fost ridicate mai multe documente ce indică folosirea unor identități multiple. Actele, eliberate de mai multe state, conțin nume, fotografii și date de naștere diferite – unele fiind emise chiar de același stat, dar pentru identități diferite.

În aceiași zi, Procuratura Generală a comunicat că a transmis autorităților din Grecia cererea oficială de extrădare a fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc. Autoritățile de la Chișinău și-au exprimă încrederea că partea elenă va da curs solicitării și îl va preda justiției din Republica Moldova, pentru ca Plahotniuc să răspundă în fața legii pentru faptele de care este acuzat.

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: