balkaninsight.com

Marile puteri, cu ochii pe Maia Sandu. Ce scrie presa străină despre noul președinte ales al Moldovei

Desfășurarea scrutinului prezidențial din Republica Moldova a fost urmărită cu interes atât în țările vecine – România și Ucraina, cât și în Europa, dar și în Rusia. Editorialiști și politologi au publicat prognoze despre felul cum se va schimba politica externă a Republicii Moldova cu Maia Sandu în fruntea statului. NM a realizat o sinteză a articolelor consacrate alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie, publicate de presa străină. 

„Maia Sandu are o atitudine caldă față de Ucraina”

Portalul Evropeiskaya Pravda a consacrat un articol amplu turului II al alegerilor prezidențiale care a avut loc pe 15 noiembrie. Un corespondent din Ucraina nu numai că a venit la Chișinău în acest scop, dar a mers la Varnița, Bender și Criuleni. Redactorul Serghei Sidorenko o descrie pe Maia Sandu drept „o reformatoare pro-occidentală, care are o atitudine caldă față de Ucraina și plănuiește să schimbe relațiile dintre cele două țări”. 

Jurnalistul notează că liderii ucraineni l-au tratat cu rezervă pe Igor Dodon, în urma declarațiilor controversate ale acestuia despre statutul peninsulei Crimeea. Mai mult, ucraineanul punctează că, din cauza lui Igor Dodon, liderul PAS „va prelua puterea într-o țară puternic divizată”, iar asta va deveni provocarea-cheie pentru noul președinte.

„A eliminat practic din discursul său subiectele România, UE, Rusia”

Editorul șef al portalului G4media.ro Cristian Pantazi menționează că, în premieră „votul nu a fost geopolitic, ci despre guvernare și corupție. Maia Sandu a eliminat practic din discursul său subiectele România, UE, Rusia și s-a concentrat masiv pe guvernarea catastrofală a guvernului socialist și pe corupția manifestă a lui Dodon”.

Jurnalistul român atrage atenția că România și-a schimbat strategia față de Republica Moldova, iar Maia Sandu reprezintă „un candidat credibil”: „A fost omul politic care a înțeles că apropierea Moldovei de UE nu se face prin retorica integrării și prin vorbe goale à la Iurie Leancă ori Pavel Filip, ci prin exemplul personal și gesturi concrete”, se mai arată în articol.

Același portal îl citează pe europarlamentarul Rareș Bogdan, care a declarat în cadrul postului de televiziune B1TV că victoria Maiei Sandu i se datorează lui Renato Usatîi: „Dacă nu ar fi fost Renato Usatîi să dea cele 17% pe care le-a obținut în primul tur către Maia Sandu, era extrem de greu. Faptul că Renato Usatîi a făcut alături de Maia Sandu, chiar de Andrei Năstase, campanie împotriva lui Dodon și și-a îndemnat alegătorii să o voteze pe Maia Sandu a contat extrem de mult”.

„Dodon a acționat în interesul Rusiei doar în două cazuri”

Portalul rus Meduza îl citează pe politologul Dmitrii Fetisov, care consideră că Igor Dodon este „prorus” doar formal: „Întâlnindu-mă constant cu politicieni ruși, [consider] că Dodon se folosește de statutul de „prorus” mai degrabă pentru a primi ajutor financiar din partea Rusiei, decât pentru a reprezenta interesele rusești în Moldova”. Potrivit acestuia, Dodon a acționat în interesul Rusiei doar în două cazuri: „a adus în discuție federalizarea Transnistriei și a ignorat rezoluția ONU privind retragerea trupelor ruse din Transnistria”.

Lenta.ru scrie că Bogdan Bezpaliko, membrul Consiliului interetnic pe lângă președintele Rusiei, și-a exprimat opinia că Maia Sandu va purta o politică antirusească mai accentuată și că va încerca să obțină „includerea Transnistriei în componența Moldovei”.

Iar corespondentul special al Novaya Gazeta Irek Murtazin, care a venit la Chișinău pentru a reflecta scrutinul prezidențial subliniază că „susținătorii președintelui prorus învins pur și simplu au rămas fără argumente după numărarea voturilor”.

 

Financial Times: „Victoria Maiei Sandu este o lovitură pentru influența Moscovei în Moldova”

Financial Times îl citează pe Dmitri Trenin, șeful Centrului Carnegie din Moscova, care este de părere că alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte „va motiva Moscova să adopte o atitudine mai pragmatică față de Chișinău”.

„În timp ce victoria Maiei Sandu este o lovitură pentru influența Moscovei în țară, Partidul Socialiștilor, care îl susține pe Igor Dodon, controlează parlamentul, iar alegerile din ultimile decenii au arătat că nu există o majoritate stabilă în favoarea unei integrări europene mai aprofundate”, scrie Financial Times.

În același timp, jurnaliștii îl citează pe Dan Arenson, expertul Centrului de consultanță privind riscurile politice Dan Arenson, care consideră că victoria Maiei Sandu nu va provoca o radicalizare a politicii externe a Moldovei: „Nu cred că vom vedea o schimbare majoră în geopolitica Moldovei. A fost întodeauna între Europa și Rusia. Cred că Maia Sandu se va concentra mai degrabă pe domeniul economic și al luptei cu corupția… decât pe probleme geopolitice”.

Reuters: „Înfrângerea lui Dodon, un regres pentru Rusia”

Agenția Reuters atrage atenția că „înfrângerea lui Dodon, un oaspete constant al Moscovei, este un regres pentru Rusia, iar unii susținători ai Kremlinului se tem că România, membră a UE, va încerca într-o zi să absoarbă Moldova, iar victoria lui Sandu va provoca, inevitabil, slăbirea influenței Rusiei”.

Deutsche Welle: „Moldova este sub ochiul atent al Rusiei”

Portalul german Deutsche Welle scrie că Moldova este apropiată României, cu care împarte aceeași limbă. Pe de altă parte: „Moldova este sub ochiul atent al Rusiei, care vrea ca fosta națiune sovietică să rămână în sfera sa de influență într-o perioadă când mai multe guverne apropiate Kremlinului se confruntă cu turbulențe politice”.

În același timp, într-un articol publicat de versiunea în rusă a Deutsche Welle, comentatorul Robert A. Schwartz a comparat victoria Maiei Sandu cu „o mișcare tectonică”. În opinia sa, „succesul ei poate deveni începutul îndeplinirii visului european al Moldovei”.

 

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

președinte.md

Roșca, învestit vicepremier pentru Reintegrare. Sandu: „Misiunea principală – să asigurăm stabilitatea, mai ales în următoarele săptămâni”

Noul vicepremier pentru Reintegrare, Roman Roșca, a depus jurământul de învestire în funcție. Ceremonia a avut loc în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Dorin Recean, care l-a desemnat în această funcție pe 21 iulie.

Roșca, care figurează și în lista PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, preia, astfel, unul dintre cele mai dificile portofolii – cel de reintegrare, devenind responsabil de soluționarea conflictului transnistrean în Guvernul condus de Dorin Recean.

În cadrul ceremoniei, președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-au mulțumit fostului vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian, pentru efortul „consecvent și consistent” și contribuția „semnificativă” la „păstrarea păcii în țară”, precum și pentru ajutorul acordat cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului.

„Mulțumesc că ați acceptat această provocare. (…) Misiunea principală este siguranța oamenilor noștri pe malul stâng și drept, iar pentru asta e nevoie să asigurăm stabilitatea, mai ales în următoarele săptămâni și luni, pentru că știm care sunt riscurile și provocările”, a declarat Maia Sandu.

„Bine ață venit în Guvernul Republicii Moldova. Avem în față o sarcină destul de dificilă, dar realizabilă – să asiguram pacea în Republica Moldova”, a declarat Dorin Recean.

Reamintim că funcția de vicepremier pentru Reintegrare a devenit vacantă după ce fostul vicepremier Oleg Serebrian a fost numit ambasador al Republicii Moldova în Turcia.

Cine este Roman Roșca?

Roman Roșca are 43 de ani și este masterand în drept economic la Universitatea de Stat din Moldova. Și-a început cariera în 2006, în calitate de inspector superior pentru resurse umane în cadrul Comisariatului de poliție din Tighina. Ulterior, a avansat în structurile Ministerului Afacerilor Interne, ocupând diverse funcții.

În 2012, a renunțat la cariera în poliție și s-a orientat spre mediul de afaceri. Respectiv, a fondat și administrat compania „Invest Market” SRL.

În 2019, Roșca a fost ales consilier municipal din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deținând și funcția de secretar adjunct al Organizației Teritoriale Chișinău a formațiunii.

În iulie 2022, a devenit pentru prima dată deputat în Parlament, după ce colegul său de partid, Dorel Iurcu, a renunțat la mandat pentru a prelua funcția de primar.

Din martie 2024, Roman Roșca a deținut funcția de președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru monitorizarea și controlul realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova, structură creată la inițiativa președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Scopul comisiei este apropierea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: