Membra CSP care i-a acordat cel mai mic punctaj procurorului general interimar a demisionat

Olesea Vîrlan, membra Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care a provocat critici aprinse în legătură cu punctajul acordat candidaților la funcția de procuror general, a demisionat. În cadrul ședinței din 4 martie, membrii CSP au luat act de cererea acesteia, iar președintele Consiliului a lăudat inițiativa, calificând-o drept un act de asumare.

Pe 4 martie 2024, Olesea Vîrlan a adresat o cerere către CSP, prin care informează că renunță la statutul de membru al Consiliului. Informația a fost confirmată de către președintele CSP, Dumitru Obadă.

Țin să remarc că, în viziunea mea, apreciez această decizie a doamnei Vîrlan, este o dovadă de responsabilitate, maturitate și asumare. Este de apreciat curajul de a asuma o asemenea cerere. Din câte înțeleg, a prevalat interesul public, instituțional față de interesul personal de a menține stabilitatea mandatului de membru al CSP. Apreciez această decizie. Totodată, provocarea cu care ne confruntăm la moment trebuie să fie o lecție pentru a face concluziile de rigoare”, a menționat președintele CSP Dumitru Obadă.

Amintim că, în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procuror general, Olesea Vîrlan a acordat cel mai mic punctaj procurorului general interimar Ion Munteanu – 3,5 puncte, în comparație cu ceilalți membri ai Consiliului care au acordat 7,33 puncte, 8,5 puncte, 8,83 puncte, 9 puncte, 9,16 puncte sau 9,5 puncte. Astfel, concursul a fost câștigat de șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi.

Pe 28 februarie, CSP a anulat rezultatele concursului pentru funcția de procuror general. Ulterior, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a anunțat că a fost pornită o anchetă penală pentru a analiza modalitatea desfășurării concursului pentru funcția de Procuror General și rezultatele acestuia și va convoca Adunarea Generală a Procurorilor cu prezență fizică.

***

Funcția de procuror general a rămas vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost reținut, iar activitatea acestuia – evaluată de o comisie specială. Raportul comisiei a permis suspendarea lui Stoianoglo din funcție, iar ulterior – demiterea prin decret prezidențial. În această perioadă, funcția de procuror general a fost asigurată de Ion Munteanu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: