Compania „Teleradio-Moldova” ar putea fi supusă din nou controlului parlamentar, iar conducerea instituției va putea demisă de Legislativ, în cazul neîndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu. O inițiativă legislativă de modificare a Codului Serviciilor media a fost prezentată de către deputați ai PAS, pe 18 octombrie.
Potrivit autorilor proiectului, aceste modificări vor duce la responsabilizarea furnizorului public național de servicii media.
„Subordonarea Companiei „Teleradio-Moldova” față de Consiliul Audiovizualului (CA) a dus la deteriorarea gravă a imaginii companiei și la scăderea calității produsului oferit. În spațiul public si către noi au fost semnalate o serie de încălcări în activitatea Consiliului de Supraveghere (CS) și a managementului Companiei prin nerespectarea deontologiei, principiului transparenței decizionale, nereguli administrative și financiare”, a declarat deputata PAS, Marcela Adam.
Documentul propus de PAS, prevede revizuirea mecanismului de constituire a componenței Consiliului se supraveghere al TRM, iar mandatele directorului general și ai directorilor generali adjuncți să înceteze de drept la data de intrare în vigoare a modificărilor legislative.
Inițiativa conține și mecanisme de revizuire a componenței Consiliului Audiovizualului (CA). Deputata Liliana Nicolaescu-Onofrei a menționat că membrii CA, de asemenea, vor putea fi demiși din funcție de Parlament.
„Ne dorim și aici mai multă claritate, o reprezentare proporțională în procesul de desemnare a candidaților la funcția de membru a Consiliului, din partea Parlamentului, alte entități publice, precum Președinția, Guvernul și societate civilă”, a accentuat Liliana Nicolaescu-Onofrei.
Deputații PAS au propus modificări și la Legea publicității. Potrivit autorilor, au fost introduse 41 de termeni care răspund necesităților noilor realități și au fost eliminate „inexactitățile” și „ambiguitățile” din lege.
Indexul egalității de gen în R. Moldova a ajuns la 61 de puncte în 2026, în creștere cu un punct față de anul trecut. Evoluții pozitive au fost înregistrate pe piața muncii și în accesul la resurse, în timp ce politica și sănătatea au înregistrat scăderi. Nivelul stereotipurilor de gen rămâne relativ stabil față de anul precedent. 62,4% dintre cetățeni consideră că „destinul femeii este familia și gospodăria” față de 63,1% în 2025, dar 47,9% în 2021. A crescut numărul celor care consideră „că este de datoria femeilor să se ocupe de treburile casnice”, dar și al celor care cred că femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere. Datele se regăsesc în Indexul Egalității de Gen 2026, lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare pe 6 martie.
Potrivit Centrului, Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Acesta este calculat în baza a 31 de indicatori, grupați în șase categorii: piața muncii, politica, educația, accesul la resurse, percepții și stereotipuri, sănătatea. Nivelul egalității este măsurat de la 0 la 100. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.
Indexul măsoară inegalitatea în ambele direcții. Potrivit Centrului, de cele mai multe ori conceptul egalității de gen este confundat cu demersul de a promova în exclusivitate drepturile femeilor.
Astfel, în anul 2026, indexul general a înregistrat valoarea de 61 de puncte, marcând o creștere ușoară față de anul precedent (+1 punct).
Piața muncii înregistrează o creștere de la 57 la 61 de puncte (+4).
Potrivit Centrului, unul dintre factorii determinanți ai dinamicii pozitive ține de participarea economică a părinților cu copii mici, în special a femeilor. Sursa citată a adăugat că trecerea tot mai multor bărbați către munca formală contribuie la reducerea dezechilibrului de gen pe piața muncii.
Politica scade de la 64 la 62 de puncte (-2), după o perioadă de creștere constantă.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a declarat că diminuarea din 2026 indică o stagnare a progreselor în ceea ce privește reprezentarea femeilor în funcțiile decizionale (în special la nivel de Guvern). Ponderea femeilor a scăzut de la 24% în 2025 la 21% în 2026. Potrivit Centrului, dezechilibrul este evident mai ales în distribuția funcțiilor: poziția de prim-ministru este ocupată de un bărbat, iar proporția femeilor în rândul miniștrilor s-a redus de la 31% la 21% într-un singur an. La fel, ponderea femeilor care au candidat la alegerile parlamentare 2025 a scăzut ușor față de scrutinul precedent. Femeile au constituit 44,0% din totalul candidaților înscriși. La scrutinul parlamentar din 2021, femeile reprezentau 46,7% dintre candidați. Totuși, numărul femeilor deputate în Parlamentul R. Moldova se menține le nivel constant de 40%.
Educația se menține la 51 de puncte, cu o deviere ușoară de 0,03 puncte în direcție negativă.
Potrivit Centrului, în ultimii ani, numărul fetelor înscrise în instituțiile de învățământ este în scădere, în timp ce numărul băieților este în creștere. Tendința este vizibilă inclusiv în învățământul superior, unde, în mod tradițional, ponderea fetelor era mai mare, însă diferența se reduce treptat (cu 0,9% în ultimii 3 ani). Un alt factor care a contribuit este scăderea numărului de fete înscrise în domeniile educaționale cu profil real.
Accesul la resurse înregistrează cea mai mare creștere în 2026, cu 5 puncte.
Centrul a menționat că tendința pozitivă se explică prin faptul că decalajul între pensia media a femeilor și bărbaților se reduce treptat. Dacă în 2020 diferența dintre pensia medie a femeilor și cea a bărbaților era de 20,7%, aceasta s-a diminuat treptat, ajungând la 16,3% în 2025. La nivel național, pensia medie pe care o primește o femeie este de 3740,2 MDL, în timp ce bărbații ridică o pensie medie lunară de 4469,0 MDL. Totodată, Centrul a declarat că femeile devin mai puțin dependente de prestații și remitențe, accesând mai mult venituri salariale, ceea ce le sporește independența economică. Pentru bărbați, activitatea salarială rămâne principala sursă de venit, constituind circa 60% din totalul veniturilor pentru anul 2024.
Nivelul stereotipurilor de gen rămâne relativ stabil față de anul precedent.
Potrivit Centrului, ponderea celor care consideră „că destinul femeii este familia și gospodăria” se situează la 62,4% în 2026, un nivel foarte apropiat de cel din 2025 – 63,1%. Spre comparație, în anul 2021 a fost 47,9%. De asemenea a crescut constant ponderea celor care consideră „că este de datoria femeilor să se ocupe de treburile casnice” cu 4,5p.p. Ponderea persoanelor care consideră că femeile nu au ce căuta în politică scade ușor, de la 27,7% în 2025 la 26,2% în 2026. Totodată, crește ușor proporția celor care cred că femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere, de la 19,3% în 2025 la 19,9% în 2026. 69,1% susțin că datoria principală a bărbatului este de a aduce bani în casă, față de 69,9% anul trecut.
Domeniul sănătate înregistrează o scădere, de la 63 la 62 de puncte (-1).
Potrivit Centrului, această scădere din domeniul sănătății este determinată de majorarea mortalității cauzate de tumori maligne.
