Andrei Mardari / NewsMaker

Mesajul vicepremierului Nicu Popescu prilejuit de Ziua comemorării victimelor Holocaustului

Deși au trecut 77 de ani după Holocaust – acest episod tragic al istoriei, Republica Moldova împreună cu comunitatea internațională păstrează vie memoria victimelor acelui cataclism. Despre aceasta a scris într-o postare pe facebook, vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu.

Șeful Diplomației moldovenești consideră că „cultivarea memoriei Holocaustului ca și a memoriei tuturor victimelor regimurilor totalitare este o datorie a societăților democratice”.

„Astăzi, toată compasiunea noastră se îndreaptă către supraviețuitorii acestei oribile crime împotriva umanității, către urmașii și rudele acestora. Responsabilitatea noastră morală, a tuturor, este de educare a societății în spiritul valorilor umaniste, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a toleranței și nediscriminării, combaterii antisemitismului şi altor forme de xenofobie”, a scris Popescu.

Potrivit oficialului, în ultimii 7 ani, Republica Moldova a avansat „substantial” pe dimensiunea educației, cercetării şi comemorării Holocaustului.

„Angajamentul nostru s-a manifestat prin adoptarea documentelor de politici clare, luând forma planurilor secvențiale de acțiuni privind promovarea memoriei Holocaustului și a culturii toleranței în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță. În acest sens, au fost atinse rezultate concrete pe dimensiunea educației, cercetării istorice și consolidării cadrului legal intern”, a menționat Nicu Popescu.

Totodată, ministrul a accentuat că țara noastră a fost printre primele state care au acceptat la nivel oficial, prin hotărârea de Guvern din 19 ianuarie 2019, definiția de lucru privind antisemitismul adoptată de către Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului.

Holocaustul este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a circa 6 milioane de evrei de toate vârstele, majoritatea din Europa,  în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte din „soluția finală a problemei evreiești”. Programul de exterminare a evreilor a fost plănuit și executat de regimul național-fascist din Germania, condus de Adolf Hitler. Printre victime au fost și 1,5 milioane de copii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: