LIVE Primele imagini cu Plahotniuc, după ce a fost adus la Chișinău. Detalii din dosar: ce pedeapsă riscă

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost adus la Chișinău la șase ani după ce a fugit din Republica Moldova. Acesta a fost extrădat cu o cursă avia obișnuită, Atena-Chișinău, care, potrivit tabelului online al aeroportului din Chișinău, a aterizat la ora 09:29. Presa acreditată are acces în interiorul aeroportului, însă deocamdată nu se știe dacă Plahotniuc va fi lăsat să discute cu jurnaliștii.

Actualizare: Vladimir Plahotniuc a fost scos din avion în cătușe. Însoțit de mascați, a fost condus spre un microbuz.

În privința lui Plahotniuc, extrădat pe 25 septembrie la Chișinău, a fost întocmit un proces-verbal de reținere. Odată cu aceasta, toate cele patru mandate de arest preventiv au fost puse în executare, iar termenul de 30 de zile de arest a început să curgă. În continuare, urmează să-i fie aduse la cunoștință acuzațiile care i se aduc. Această acțiune va avea loc la Penitenciarul nr. 13. Ulterior, va fi prezentat în fața instanței de judecată, astăzi sau mâine. Informațiile au fost comunicate de procurorul de caz, Alexandru Cernei, aflat la aeroportul din Chișinău în legătură cu extrădarea lui Plahotniuc.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, în Grecia. Odată cu el, pe aeroportul din Atena, a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare spre Dubai. În timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care aceștia o închiriau în Grecia, oamenii legii au găsit zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferite valute.

Între timp, Țuțu a fost eliberat. Pe 15 septembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că acesta are interdicție de a părăsi Grecia. Totuși, potrivit surselor IPN, Țuțu s-ar afla în regiunea transnistreană.

Plahotniuc s-a aflat până acum în arest preventiv în Grecia. Atât Republica Moldova, cât și Federația Rusă au solicitat extrădarea sa. Între timp, Grecia a acceptat extrădarea în Republica Moldova.

Republica Moldova a solicitat extrădarea pentru patru dosare penale aflate în faza de urmărire penală și unul aflat în faza de judecată.

Anterior, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, declara că, odată extrădat la Chișinău, Plahotniuc va fi plasat în arest pentru 30 de zile la Penitenciarul nr. 13. Pe 24 septembrie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a precizat că Plahotniuc va fi deținut într-o celulă separată, din motive de securitate.

Pentru ce este judecat Plahotniuc și ce riscă

Vladimir Plahotniuc este judecat într-un dosar disjuns din „Frauda Bancară”, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crearea unei organizații criminale. Potrivit procurorilor, prejudiciul depășește 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor.

Procurorii afirmă că, în perioada 2013–2014, Vladimir Plahotniuc a beneficiat, prin companii controlate prin interpuși, de circa 18,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro proveniți din credite frauduloase acordate de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, către firme din grupul „Șor”. Totodată, în perioada 2014–2015, Plahotniuc ar fi beneficiat, prin companii off-shore, de peste 21 de milioane de dolari proveniți din credite frauduloase de la Banca de Economii.

La 29 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins contestația avocaților lui Plahotniuc și a menținut decizia Judecătoriei Ciocana de a finaliza urmărirea penală în lipsa învinuitului. Dosarul, în 100 de volume cu rechizitoriul pe 370 de file, a fost trimis spre examinare la Judecătoria Buiucani, unde urmează să fie audiați și cei 51 de martori ai acuzării.

Conform procurorilor, pentru a asigura recuperarea prejudiciului și eventuale confiscări, asupra bunurilor lui Vladimir Plahotniuc, evaluate la peste un miliard de lei (1,1 miliarde MDL), a fost instituit sechestru. Acestea includ terenuri, clădiri, capital social la companii, mijloace bănești și bunuri deținute peste hotare.

Față de Plahotniuc a fost aplicată măsura preventivă de arest pentru 30 de zile.

Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

moldova24.info

Rusia, obligată de CtEDO să plătească peste 100.000 de euro pentru abuzuri în regiunea transnistreană

Rusia este obligată să plătească peste 100.000 de euro despăgubiri morale și cheltuieli de judecată pentru 5 locuitorii ai regiunii transnistrene. Hotărârea a fost pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) la 23 octombrie 2025. În toate cazurile, Curtea a constatat încălcări grave ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către Federația Rusă, inclusiv detenții ilegale, maltratări, încălcarea dreptului la un proces echitabil, la libera circulație și la libertatea de exprimare, potrivit Asociației Promo-LEX care a asistat victimele.

Principalele cazuri:

Serghei și Nicolae Ilcenco
Jurnaliști din Tiraspol, Serghei și fiul său au fost în 2015 ținta regimului separatist din Tiraspol fiind acuzați de „instigare la extremism”. Serghei Ilcenco a fost arestat și ținut patru luni în condiții considerate inumane, iar bunurile lor profesionale și personale au fost confiscate, inclusiv documente și echipamente jurnalistice.
CtEDO a constatat încălcări ale dreptului la libertate, la viața privată și la libertatea de exprimare, atribuind Federației Ruse responsabilitatea. De asemenea,  a acordat despăgubiri de 26.000 de euro lui Serghei și 7.500 de euro lui Nicolae, precum și 3.600 de euro pentru cheltuieli de judecată, recunoscând impactul grav asupra vieții și carierei celor doi jurnaliști.


Serghei Vardiașvili
Originar din Georgia și cu dublă cetățenie (belarusă și moldovenească), Vardiașvili a fost arestat în 2015 de Tiraspol pentru presupusa expirare a permisului de ședere și deținut trei zile în condiții precare, după care a fost expulzat forțat și împiedicat să revină la domiciliul său și lângă mama sa timp de șase luni. Curtea a constatat că aceste acțiuni au încălcat dreptul la libertate și integritate, viața privată și de familie, libertatea de circulație și interzicerea discriminării pe criterii entice. Curtea a cerut despăgubiri de 20.000 euro prejudiciu moral, și 3.500 euro cheltuieli de judecată.


Raușan Ahmetșin
Ahmetșin a fost arestat în martie 2015 direct în sala unei așa-zise instanțe din Tiraspol și condamnat pentru „delapidare” de o instanță nerecunoscută, fiind încarcerat timp de peste trei ani în condiții considerate inumane și fără acces la recursuri efective. CtEDO a calificat detenția drept ilegală și a constatat încălcări ale dreptului la recurs efectiv. Respectiv a cerut despăgubiri în valoare de 20.000 euro prejudiciu moral, și  3.500 euro cheltuieli de judecată.


Petru Mustea
Cetățean din satul Ofatinți, raionul Rîbnița,  Mustea a fost reținut în martie 2017 de autoritățile separatist transnistrene sub acuzația de furt și a petrecut aproape două luni și jumătate în detenție, în condiții inumane și fără acces la un recurs efectiv. CtEDO a constatat detenția ilegală, lipsa îngrijirilor medicale și încălcarea dreptului la libertate, și a acordat reclamantului 15.000 de euro pentru prejudiciu moral și 3.500 de euro pentru cheltuieli de judecată, subliniind gravitatea tratamentului abuziv și importanța protejării dreptului la libertate chiar în zone necontrolate de autoritățile constituționale.


Declarații ale avocaților Promo-LEX

Deși Republica Moldova nu a fost găsită responsabilă, însă hotărârile evidențiază vulnerabilitatea locuitorilor din stânga Nistrului și necesitatea unor acțiuni urgente pentru protejarea drepturilor omului în regiune, susține avocatul și Directorul Programului Drepturile Omului Promo-LEX, Vadim Vieru. În același timp, acesta susține că CtEDO demontează pretenția Rusiei de „pacificator”, stabilind clar că aceasta este entitatea responsabilă pentru sistemul de abuz care permite tortura, detențiile arbitrare și suprimarea libertăților în regiune.

„Această hotărâre are o implicație juridică fundamentală: ea reconfirmă imputabilitatea directă a Federației Ruse pentru actele administrației de facto de la Tiraspol, o entitate ilegală instituită și menținută artificial prin susținerea Moscovei. Depășind sfera reparațiilor individuale, hotărârea reprezintă o validare, la cel mai înalt nivel jurisdicțional, a faptului că Federația Rusă utilizează acest regim ca pe un instrument de represiune”, a spus Vadim Vieru.

Absența vinovăției Republicii Moldova nu înseamnă lipsa responsabilității, a subliniat avocată Promo-LEX și reprezentanta reclamanților, Nicoleta Hriplivîi. Ea menționează că, deși Moldova a făcut „minimul rezonabil” prin acțiuni diplomatice și juridice, regiunea rămâne una dintre cele mai puțin monitorizate din Europa, fără mecanisme instituționale pentru sprijinirea victimelor.


Ca rezultat, la mai bine de 30 de ani de la începutul războiului, Republica Moldova nu are încă un concept clar de reintegrare, o viziune sau o strategie națională care să definească etapele și instrumentele acestui proces, sau scenarii sectoriale pentru ziua în care reintegrarea ar deveni reală în justiție, educație, sănătate și alte domenii. Persoanele care suferă abuzuri în stânga Nistrului nu au cui să ceară ajutor pe malul drept” , a spus Nicoleta Hriplivîi.

Apel către Guvernul Republicii Moldova

Asociația Promo-LEX adresează un apel ferm autorităților de la Chișinău să întreprindă acțiuni concrete pentru a preveni și remedia astfel de situații în viitor. Este imperativ ca Guvernul să acorde prioritate drepturilor omului în regiunea transnistreană, tratând protecția cetățenilor din stânga Nistrului ca pe o prioritate națională și integrând constant problematica drepturilor omului în discuțiile și negocierile privind regiunea. În plus, Guvernul trebuie să exercite presiuni pentru eliberarea necondiționată a deținuților politici, utilizând toate pârghiile diplomatice și juridice disponibile, pe plan național și internațional, pentru a obține eliberarea imediată a persoanelor reținute pe nedrept în stânga Nistrului.

În martie 2022, din cauza invaziei în Ucraina, Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei. Din 16 septembrie același an, Federația Rusă a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a ieșit de sub jurisdicția Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

În noiembrie 2024, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a declarat că această convenție este una deschisă, ceea ce înseamnă că Rusia continuă să respecte prevederile sale chiar și după excluderea din Consiliul Europei în 2022.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: