LIVE Primele imagini cu Plahotniuc, după ce a fost adus la Chișinău. Detalii din dosar: ce pedeapsă riscă

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost adus la Chișinău la șase ani după ce a fugit din Republica Moldova. Acesta a fost extrădat cu o cursă avia obișnuită, Atena-Chișinău, care, potrivit tabelului online al aeroportului din Chișinău, a aterizat la ora 09:29. Presa acreditată are acces în interiorul aeroportului, însă deocamdată nu se știe dacă Plahotniuc va fi lăsat să discute cu jurnaliștii.

Actualizare: Vladimir Plahotniuc a fost scos din avion în cătușe. Însoțit de mascați, a fost condus spre un microbuz.

În privința lui Plahotniuc, extrădat pe 25 septembrie la Chișinău, a fost întocmit un proces-verbal de reținere. Odată cu aceasta, toate cele patru mandate de arest preventiv au fost puse în executare, iar termenul de 30 de zile de arest a început să curgă. În continuare, urmează să-i fie aduse la cunoștință acuzațiile care i se aduc. Această acțiune va avea loc la Penitenciarul nr. 13. Ulterior, va fi prezentat în fața instanței de judecată, astăzi sau mâine. Informațiile au fost comunicate de procurorul de caz, Alexandru Cernei, aflat la aeroportul din Chișinău în legătură cu extrădarea lui Plahotniuc.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, în Grecia. Odată cu el, pe aeroportul din Atena, a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare spre Dubai. În timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care aceștia o închiriau în Grecia, oamenii legii au găsit zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferite valute.

Între timp, Țuțu a fost eliberat. Pe 15 septembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că acesta are interdicție de a părăsi Grecia. Totuși, potrivit surselor IPN, Țuțu s-ar afla în regiunea transnistreană.

Plahotniuc s-a aflat până acum în arest preventiv în Grecia. Atât Republica Moldova, cât și Federația Rusă au solicitat extrădarea sa. Între timp, Grecia a acceptat extrădarea în Republica Moldova.

Republica Moldova a solicitat extrădarea pentru patru dosare penale aflate în faza de urmărire penală și unul aflat în faza de judecată.

Anterior, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, declara că, odată extrădat la Chișinău, Plahotniuc va fi plasat în arest pentru 30 de zile la Penitenciarul nr. 13. Pe 24 septembrie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a precizat că Plahotniuc va fi deținut într-o celulă separată, din motive de securitate.

Pentru ce este judecat Plahotniuc și ce riscă

Vladimir Plahotniuc este judecat într-un dosar disjuns din „Frauda Bancară”, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crearea unei organizații criminale. Potrivit procurorilor, prejudiciul depășește 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor.

Procurorii afirmă că, în perioada 2013–2014, Vladimir Plahotniuc a beneficiat, prin companii controlate prin interpuși, de circa 18,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro proveniți din credite frauduloase acordate de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, către firme din grupul „Șor”. Totodată, în perioada 2014–2015, Plahotniuc ar fi beneficiat, prin companii off-shore, de peste 21 de milioane de dolari proveniți din credite frauduloase de la Banca de Economii.

La 29 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins contestația avocaților lui Plahotniuc și a menținut decizia Judecătoriei Ciocana de a finaliza urmărirea penală în lipsa învinuitului. Dosarul, în 100 de volume cu rechizitoriul pe 370 de file, a fost trimis spre examinare la Judecătoria Buiucani, unde urmează să fie audiați și cei 51 de martori ai acuzării.

Conform procurorilor, pentru a asigura recuperarea prejudiciului și eventuale confiscări, asupra bunurilor lui Vladimir Plahotniuc, evaluate la peste un miliard de lei (1,1 miliarde MDL), a fost instituit sechestru. Acestea includ terenuri, clădiri, capital social la companii, mijloace bănești și bunuri deținute peste hotare.

Față de Plahotniuc a fost aplicată măsura preventivă de arest pentru 30 de zile.

Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre proiectul de unire cu România inițiat de Șoșoacă: „Scopul este să discrediteze ideea unirii”

Președinta Maia Sandu susține că inițiativa legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, lansată de partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, are drept scop „să discrediteze ideea unirii”. Potrivit șefei statului, proiectul, adoptat tacit de Camera Deputaților de la București, a fost propus de „un agent al Moscovei”.

„Este un document propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii, nu altceva. E ca și cum eu m-aș duce mâine în Parlament cu o inițiativă legislativă în care aș scrie că vream ca Franța să devină parte a Republicii Moldova. Guvernul rog să pună în aplicare. Nu așa se face unirea, noi cu toții înțelegem foarte bine”, a declarat președinta Maia Sandu.

Întrebată dacă un referendum privind unirea cu România ar putea fi organizat în viitorul apropiat, președinta a răspuns că nu consideră că Republica Moldova se află în prezent aproape de un asemenea scenariu.

Precizăm că inițiativa legislativă a Dianei Șoșoacă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit pe 24 iunie și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

***

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: