Miere certificată eco produsă în Moldova – afacerea dulce a lui Valeriu Ceancansciuc din Criva

Acum aproape un deceniu, primii stupi de albine și-au făcut apariția în gospodăria lui Valeriu Ceancansciuc. De atunci, numărul acestora a crescut considerabil, concomitent crescând și dorința apicultorului de a dezvolta o afacere din hobby-ul pe care îl avea, informează agrobiznes.md.

„Cine a încercat cel puțin o dată să lucreze în stupină, nu se mai desparte de albine niciodată”, ne-a spus Valeriu Ceancansciuc.

Abia după 4 ani acesta a decis să dezvolte o stupină „în toată legea”, cumpărând pentru aceasta 60 de stupi.

„Inițial, citeam foarte multă informație, participam la toate conferințele care se organizau. Îmi doream să dezvolt o afacere corectă. Îmi place mult agricultura, iar albinele s-au dovedit a fi acel domeniu în care mă regăsesc. Pe lângă stupină, mai avem 11 hectare de livadă de nuc și încercăm să realizăm munca necesară în doi – eu și soția. Acum, avem deja circa 200 de stupi”, a menționat pentru Agrobiznes Valeriu Сeancansciuc.

Cerințele pieței, un preț mai bun de comercializare al mierii, dar și dorința de a oferi mai multă încredere consumatorilor, l-au făcut să devină unul dintre primii apicultori din Moldova ce produce miere certificată ecologic.

„Un apicultor adevărat oricum încearcă să ofere albinelor hrană cât mai bună și să le protejeze de pericole, iar consumatorilor să livreze un produs de calitate superioară. Astfel, certificarea eco ar fi o confirmare a faptului că ceea ce facem este corect. În plus, certificarea ne oferă posibilitatea de a comercializa mierea cu circa 15-20% mai scump. Deci, este o investiție care merită a fi făcută”.

Colaborează cu alte întreprinderi apicole din țară, împreună cu care, de altfel, a și obținut certificarea ecologică.

„Producând doar circa 4-5 tone de miere pe an, nu putem să asigurăm volumele necesare pentru export. Astfel, colaborăm cu alte companii specializate. Mă bucur mult că am reușit să obținem certificarea, de fapt, tot o întreprindere apicolă mi-a propus acest lucru. Acum suntem mai mulți, înseamnă că și mai puternici pentru a găsi cumpărători sau soluționa unele probleme”.

Mierea eco ar putea fi găsită și în magazinele din țară, însă, potrivit apicultorului, foarte puțini consumatori apreciază produsul. Astfel, acesta a fost nevoit să se orienteze spre export.

„Ar fi minunat dacă am vinde mierea pe piața locală. Însă, spre regret, foarte puțini consumă acest produs, chiar dacă are foarte multe beneficii pentru sănătate. De aceea, mierea produsă de noi ajunge pe piețele din România, Germania sau Franța. Totuși, noi sperăm că preferințele consumatorilor locali se vor schimba, iar mierea va fi unul dintre produsele pe care aceștia le consumă cel puțin o dată la câteva zile”.

Pentru a obține certificarea eco sunt necesare respectarea anumitor cerințe, iar una dintre cele mai importante este locul de amplasare al stupinei, care trebuie să fie la distanță mare de poluanți. Deci, câmpurile intensiv tratate cu substanțe chimice, uzinele sau fabricile constituie potențiale pericole.

„Stupina este amplasată în lunca râului Prut, unde nu sunt surse de poluare. Totodată, pentru o calitate superioară a mierii – stupii sunt produși din lemn, vopsiți cu vopsea eco, ramele au doar sârmă de inox, iar ceara pe care o utilizăm trebuie să fie din producție proprie. Totodată, și tratamentele necesare sunt realizate cu multă grijă. Inițial, ne-a fost greu, am schimbat o parte din stupi, am procurat rame noi. Am beneficiat și de un grant în cadrul Proiectului USAID/APM, datorită căruia am putut schimba 80 de stupi. Pentru a avea ceară proprie suficientă, am acumulat-o timp de doi ani, apoi am făcut fagurii. Însă te obișnuiești și apicultura eco devine un mod de viață”.

Planurile de viitor, evident, țin de dezvoltarea afacerii eco în apicultură. Însă, pentru aceasta tânărul trebuie să identifice o localitate unde nu există pericol de poluare.

„În ceea ce privește culesul pastoral, este puțin mai anevoios. Trebuie să solicităm acte de la producători, pentru a confirma faptul că nu utilizează substanțe chimice, semințe modificate genetic și altele. Suntem, probabil, norocoși, deoarece avem în regiune un fermier certificat eco cu care colaborăm. Ar fi minunat dacă am avea mai mulți agricultori ce produc cu grijă față de natură, astfel și albine am avea mai multe, însă cred că și conștientizarea acestui fapt va avea loc în viitorul apropiat”.

Spre finalul discuției, Valeriu Ceancansciuc a adăugat:

„Eu cred că nu există ceva mai minunat decât atunci când știi, că ceea ce faci constituie echilibrul perfect dintre natură, oameni și sănătate”.

agrobiznes.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anastasia Taburceanu, exclusă din PAS. Igor Grosu cere demisia șefului Metalferos și revizuirea salariilor în întreprinderile de stat⚡️⚡️⚡️

Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), în contextul scandalului de la întreprinderea de stat MoldATSA. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 30 iunie de liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a declarat că formațiunea își asumă greșelile comise. Grosu a cerut Guvernului public demisia directorului Metalferos, Petru Bondari, precum și revizuirea salariilor din întreprinderile de stat.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia de retragere a calității de membru de partid pentru Anastasia Taburceanu a fost luată în cadrul ședinței Biroului Permanent Național al PAS. Totodată, partidul a votat excluderea din formațiune a lui Mihai Bondari, Petru Bondari și Lilia Coică.

„PAS a pornit cu o mână de oameni și când am venit la guvernare a trebuit să găsim candidați buni și onești pentru a munci împreună. De multe ori, am mers pe buna credință și chiar dacă majoritatea colegilor erau de bună credință, se mai întâmpla să se infiltreze și profitori, care au călcat în picioare încrederea oferită”, a declarat liderul PAS.

Liderul PAS a recunoscut că formațiunea a comis erori în gestionarea situației de la MoldATSA și a admis că nu au fost făcute la timp verificările necesare.

„Ne cerem scuze pentru greșelile comise. Obiectivul nostru nu s-a schimbat – să ducem țara în UE, să avem instituții puternice, să avem o economie dezvoltată. Iar democrația, instituțiile și statul de drept se bazează în primul rând pe încredere. Drumul este foarte greu și s-au făcut greșeli, însă s-au obținut și multe realizări importante. Acest obiectiv de țară e mai presus de interesele de partid. Vom face mai atent curățenie în echipele noastre, vom continua verificările, vom interveni mai repede când suntem sesizați.

Știu că orice am spune acum va fi întâmpinat cu neîncredere și revolta oamenilor e firească. Înțeleg că vorbele sunt mai puțin credibile și e nevoie de acțiuni care să demonstreze că nu am deviat de la principiile integrității, corectitudinii și onestității. Și asta vom face”, a mai declarat Igor Grosu.

Amintim că, în ultimele zile, Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, s-a aflat în centrul unui scandal privind salarizarea sa la întreprinderea de stat MoldATSA. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la întreprinderea de stat MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația lunară a acesteia a depășit 120 000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul președintei Maia Sandu. Detalii – AICI.

Pe 23 iunie, Taburceanu a a anunțat, pe rețelele de socializare, că a depus cerere de demisie din funcția de purtătoare de cuvânt a MoldATSA. Verișoara președintei țării a precizat, tot atunci, că va restitui toate sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu de baza pentru întreaga perioadă în care a activat la întreprinderea de stat responsabilă de traficul aerian în Republica Moldova. Detalii – AICI.

Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale la MoldATSA. Șefa statului a calificat drept nejustificate salariul și sporurile încasate de aceasta și a afirmat că banii primiți nemeritat trebuie restituiți. Detalii – AICI.

Ulterior, pe 29 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a declarat că Anastasia Taburceanu ar fi beneficiat de un salariu lunar de 4.000 de euro în calitate de specialist în comunicare al Cancelariei de Stat, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, contractul ar fi fost reziliat după scandalul izbucnit recent la MoldATSA.

Într-un comentariu pentru NewsMaker, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a confirmat că fosta consilieră a premierului Dorin Recean, Anastasia Taburceanu, a activat, în perioada octombrie 2024 – iunie 2026, în cadrul Echipei de Sprijin pentru Reforme (Reform Support Team), un proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Instituția a mai precizat că BERD evaluează implementarea contractului, iar „Comisia așteaptă rezultatele acestei evaluări pentru a decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare”. Contactată pentru o reacție, Taburceanu nu a răspuns apelurilor și mesajelor NM. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Андрей Мардарь / NewsMaker /imagine simbol

În Chișinău, mai mulți muncitori din Bangladesh și Nepal au fost cazați în vagoane de tren. Motivul

În Chișinău, peste 80 de muncitori migranți din Bangladesh și Nepal, angajați la o întreprindere din Republica Moldova, locuiesc de mai bine de un an în vagoane de tren reamenajate, amplasate pe teritoriul companiei, potrivit unui reportaj TV8. Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) spune că știa despre aceste nereguli încă din 2025 și, după apariția materialului, a anunțat că va efectua o nouă verificare.

Potrivit sursei citate, așa-numitul „tren-dormitor” se află pe teritoriul unei fabrici de producere a ferestrelor și ușilor din sectorul Botanica al capitalei. Conducerea întreprinderii a amplasat acolo opt vagoane de tren, transformate în spații de locuit pentru muncitorii veniți din Bangladesh și Nepal.

Televiziunea relatează că în fiecare vagon ar locui aproximativ 20 de persoane, iar în total în jur de 100 de muncitori. După programul de lucru, aceștia revin în vagoane pentru a găti, a se spăla și a înnopta. Condițiile sunt înghesuite și nu ar corespunde normelor sanitare.

Mai mulți muncitori au declarat că lucrează pe un alt obiect al întreprinderii și folosesc vagoanele doar pentru odihnă. Unul dintre ei a spus că se află în Moldova de patru ani și locuiește în aceste condiții de aproximativ un an și jumătate. Un alt muncitor, originar din Nepal, a relatat că produce ferestre și uși din PVC de peste doi ani și că de un an locuiește într-un fost vagon de tren.

Reprezentanții companiei resping acuzațiile privind condițiile precare de trai.

S-au creat condiții normale de trai. (…) Aer condiționat, apă, cald iarna, răcoare vara… Adică sunt condiții normale de trai pe care oamenii le-au acceptat. În luna mai am avut o vizită de la ambasada Bangladeshului, nu ne-au înaintat nicio pretenție. Stau câte 12 persoane în vagon, dintre care un vagon este restaurant, unde ei au posibilitatea să-și gătească mâncare și să ia masa. (…) Ținând cont că avem oameni străini în gestiune, verificări au fost permanent”, a declarat juristul companiei, Aurel Cazac.

Acesta a admis că pot exista nereguli privind starea spațiilor, dar a pus situația pe seama faptului că locatarii nu mențin suficientă ordine.

Ce ține de igiena lor personală, aici deja lasă de dorit. Asta-i nivelul lor de trai care, cât nu ne străduim, nu mai ajungem la nivelul care noi l-am oferit în prima zi când au venit. Le-am pus la dispoziție și dereticatoare ca să facă ordine de câteva ori pe săptămână, dar, mă rog, avem ceea ce avem. Au băi, au blocuri sanitare, au absolut tot”, a adăugat el.

Inspectoratul General pentru Migrație a precizat că a efectuat un control la întreprindere în iulie 2025, în urma căruia au fost depistate mai multe încălcări grave.

Potrivit instituției, muncitorii străini erau cazați „în condiții precare și total inadecvate pentru trai” în vagoane scoase din uz, iar situația nu corespundea standardelor minime de locuire și putea reprezenta un risc pentru sănătate și siguranța publică. Concluziile au fost transmise către Serviciul Fiscal de Stat și Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

În urma solicitării TV8, IGM a anunțat că va reveni cu un nou control la fața locului.

IPN/imagine simbol

Crește numărul cazurilor de Salmonella la hotelul din Chișinău: precizările Ministerului Sănătății

Numărul persoanelor confirmate cu infecția Salmonella Enteritidis în focarul de toxiinfecție alimentară înregistrat la hotelul de lux Radisson Blu Leogrand din Chișinău a crescut la 12 cazuri. Informația a fost confirmată de Ministerul Sănătății într-un comunicat din 30 iunie.

În total, au fost afectate 36 de persoane, inclusiv un copil. Potrivit Ministerului Sănătății, unele dintre persoanele afectate erau participante la evenimente, iar altele erau cazate în același hotel.

În urma investigațiilor de laborator, pe 30 iunie, la 12 pacienți a fost confirmată infecția cu Salmonella Enteritidis.

Pentru gestionarea situației, a fost activată o echipă multidisciplinară, formată din specialiști ai ANSP, ai Centrului de Sănătate Publică Chișinău și ai structurilor de siguranță alimentară. Aceștia desfășoară ancheta epidemiologică, identifică sursa posibilă a infectării și monitorizează contactele.

De asemenea, pacienții sunt tratați în spital sau ambulatoriu, iar autoritățile au prelevat probe biologice de la bolnavi, de la personalul hotelului și din produsele alimentare pentru analize de laborator.

Amintim că, pe 30 iunie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a anunțat că 26 de persoane au fost afectate în urma unui focarului de toxiinfecție alimentară înregistrat la evenimente organizate în perioada 22–26 iunie la hotelul din Chișinău. Instituția menționat că la șapte dintre acestea a fost confirmată infecția cu Salmonella Enteritidis, iar celelalte probe sunt încă în proces de examinare.

Printre persoanele care s-au intoxicat cu salmonella, după un eveniment organizat în incinta Radisson Blu Leogrand, se numără și câțiva reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Aceștia au avut nevoie de asistență medicală.

(VIDEO) Popșoi nu are salmonella?/2 mil. de la Moldovagaz pentru o secretară de stat/Căldura ridică asfaltul

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— CNA a verificat „Moldatsa”: angajări fără concurs, premii și instruiri de milioane
— Originea dronei care a explodat la Orhei rămâne necunoscută
— Carolina Novac explică leafa de milioane de la Moldovagaz
— Canicula deformează drumurile. Plăcile de beton s-au ridicat pe mai multe șosele
— 26 de persoane intoxicate după evenimente organizate într-un hotel din Chișinău
— Explozie la Cimișlia: un bărbat a murit după ce ar fi lovit un posibil proiectil
— Băi, fructe congelate și „înghețată” din carne pentru animalele de la Zoo
— Ofițerii CNA, la „Moldatsa”. Suspiciuni de abuz în serviciu
— Femeie, preluată de ambulanță după ce a leșinat în troleibuz
— Șeful APP demisionează din cauza scandalului de la „Moldatsa”
— TVA de 20%, vacanțe mai scumpe, turiști mai puțini
— Taburceanu, încă o funcție cu un salariu de 4.000 de euro?
— Instanța a încetat procesul împotriva lui Stoianoglo: „Acțiunea este nefondată”
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Facebook/PF

Trei ani de la atacul armat de la Aeroportul Chișinău. Mesajul surorii lui Serghei Muntean

La trei ani de la atacul armat de la Aeroportul Internațional Chișinău, Mariana Gratilov, sora polițistului de frontieră Serghei Muntean, ucis în timpul incidentului, a publicat un mesaj comemorativ. Femeia afirmă că multe întrebări privind circumstanțele în care s-a produs atacul rămân încă fără răspuns.

Au trecut trei ani, dar întrebările au rămas aceleași. A fost destin? A fost soartă? Sau au existat oameni care nu și-au făcut datoria așa cum ar fi trebuit? Poate că nu voi afla niciodată toate răspunsurile. Însă un lucru îl cred cu aceeași tărie ca în prima zi: dacă fiecare și-ar fi făcut meseria cu aceeași responsabilitate, dedicare și onoare cu care și-o făcea Serghei, poate că această tragedie ar fi putut fi evitată. Serghei, fratele meu, și-a îndeplinit datoria până la capăt. Îi voi păstra mereu vie amintirea, cu iubire, respect și recunoștință”, a scris Mariana Gratilov pe Facebook.

Amintim că atacul de la Aeroportul Internațional Chișinău s-a produs pe 30 iunie 2023. În urma incidentului, polițistul de frontieră Serghei Muntean și angajatul din securitatea aeroportuară, Igor Ciofu, au fost omorâți, iar atacatorul – un bărbat din Tadjikistan care a deschis focul după ce i s-a refuzat intrarea în țară – a fost grav rănit. El a murit pe patul de spital câteva zile mai târziu. Atunci, procuratura de la Chișinău a inițiat un dosar penal, iar autoritățile au cerut rapoarte oficiale privind cele întâmplate. Ulterior, procuratura a anunțat că ;eful Poliției de Frontieră de la acea vreme, Rosian Vasiloi, are statut de bănuit în dosar, fiind cercetat pentru „neglijență în serviciu”.

În urma tragediei, Rosian Vasiloi a fost sancționat cu „mustrare aspră”, în timp ce mai multe voci cereau demisia sa. Ministrul de Interne de atunci, Adrian Efros, a declarat că, în urma anchetei de serviciu, au fost sancționați disciplinar 9 angajați ai Poliției de Frontieră. Pe 22 septembrie 2023 s-a aflat că Vasiloi a contestat în instanța de judecată sancțiunea și a plecat în concediu neplătit pentru o lună.

Pe 8 noiembrie 2023, Rosian Vasiloi a demisioanat din fruntea Poliției de Frontieră. El a menționat că a fost o perioadă foarte dificilă, ba chiar „cea mai dificilă” din istoria țării.

În martie 2024, Rosian Vasiloi a fost pus sub acuzare în dosarul privind atacul de la aeroport.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: