euronews.ro

Militarii care controlau barajul Kahovka în momentul exploziei, identificați pe baza imaginilor, interceptărilor și discuțiilor de pe rețelele de socializare

Pe 6 iunie, barajul de la Kahovka a fost distrus de o explozie deosebit de puternică, ceea ce a dus la un dezastru ecologic. Imediat după catastrofa de pe râul Nipru, ucrainenii și rușii se acuzau reciproc că ar fi provocat deflagrația. Mai mulți experți au pus cap la cap datele avute la dispoziție și au concluzionat că rușii ar fi detonat barajul, scrie Euronews.

Între timp, au apărut și primele imagini cu militarii ruși care ar fi responsabili cu această tragedie. Pravda susține că jurnaliștii de la publicațiile ucrainene Skhemy și Slidstvo, în colaborare cu Ministerul Apărării și cu postul de radio Free Europe, au identificat mai mulți soldați ruși, unitățile din care făceau parte, precum și pe o unii dintre comandanții care dețineau controlul asupra hidrocentralei de la Kahovka în momentul exploziei.

Totul a fost posibil pe baza imaginilor apărute în presa rusă, care, fără să-și dea seama, ar fi ajutat astfel la identificarea lor, după comiterea unor erori în acest sens. Deși persoanele filmate purtau cagule tactice, acestea au putut fi identificate și prin compararea cu imaginile aflate pe conturile lor personale de pe rețelele de socializare, dar și prin alte mijloace. Mulți dintre militari fac parte din brigada 205 mecanizată Cossack a forțelor terestre ruse, care ar deține controlul direct asupra hidrocentralei.

Militarii ruși identificați la centrala de la Nova Kahovka:

  • Arsen Pitskhelauri (35 de ani), supranumit gruzinul. Conform imaginilor de pe contul său de Vkontakte, el a avut un rol activ în ocuparea barajului, iar prietenii săi dau de înțeles că el încă se află în Nova Kahovka. Aceștia l-au dat de gol și prin faptul că, după explozia de la baraj, el ar fi fost chemat în Rusia pentru a fi premiat.
  • Ruslan Magomedov este sergent în batalionul motorizat al aceleiași brigăzi. În decembrie 2022, el a fost decorat în Rusia cu Ordinul de Merit, iar cel care l-a premiat a fost comandantul adjunct al brigăzii, cu indicativul Poligon, maiorul Denis Mishchenko, în vârstă de 36 de ani. Acordarea decorației a avut loc în Parcul Gloriei, din apropierea hidrocentralei de la Nova Kahovka.

Armata ucraineană a pus la dispoziția presei o listă cu aproape 400 de ruși, precum și brigăzile din care făceau parte și care activau la centrală. Aceștia fac parte din batalioane de puști motorizate, o companie specială de comunicații, batalioane de artilerie autopropulsată, cu obuziere, o divizie de artilerie cu rachete, o divizie de artilerie antitanc, o divizie de rachete antiaeriene, un batalion de recunoaștere, o divizie de inginerie și un batalion de ingineri combatanți.

Conform documentelor, colonelul Roman Titov este comandantul brigăzii 205. El se afla de mai mult timp în vederea serviciilor secrete ucrainene, care susțin că acesta „a fost direct implicat în activități infracționale în Ucraina încă din martie 2015”, conform publicației Pravda.

Convorbirile dintre militarii ruși au fost interceptate

Jurnaliștii de la publicațiile menționate au aflat mai multe detalii, iar unele dintre ele au fost confirmate chiar după o conversație cu un militar din Garda Națională a Rusiei, care îi cunoaște pe soldații din brigada 205.

Interceptările convorbirilor au ajuns și la jurnaliștii de la publicațiile menționate, cu ajutorul armatei ucrainene. Astfel, concluzia a fost că, în noaptea în care barajul a fost aruncat în aer, invadatorii ruși ar fi făcut pregătiri în acest sens și așteptau să acționeze la comandă.

Alte interceptări au surprins discuții între locuitorii orașului Nova Kahovka, inclusiv pe rețelele de socializare, iar aceștia susțineau că au auzit diverse zgomote care semănau cu niște explozii în acea zonă, între orele 02:18 și 02:34, pe 6 iunie.

Această descoperire confirmă și explicațiile specialiștilor, care au concluzionat că o asemenea explozie a fost pusă la cale de mult timp și că e pozibil ca explozii mai mici să fi fost efectuate în ultimele zile, pentru a slăbi structura barajului, înainte de ultima explozie, cea puternică.

Din toate aceste discuții, rezultă că au avut loc două evenimente importante: primul e că armata rusă se pregătea să execute „ceva la comandă”, iar al doilea e că a existat o „urgență”.

Fragmente din conversații interceptate și orele la care au avut loc, potrivit Pravda:

„02:20 – Cum este situația? Acesta este primul. În al doilea rând, pregătește-te, pregătește-te! Totul este la comandă, m-ai auzit?

02:20 – Asta e, asta e, merge…

02:21 – Recepționat, executarea! Ia totul!

02:21 – Nu putem lua nimic.

02.30 – Urgență! Să știți că totul e gata aici, ieșirea este blocată și totul e acoperit de apă.

02.34 – Deplasați-vă la locul în care ați fost lăsați.

02.34 – Nu pot ieși afară, totul este inundat.”


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: