euronews.ro

Militarii care controlau barajul Kahovka în momentul exploziei, identificați pe baza imaginilor, interceptărilor și discuțiilor de pe rețelele de socializare

Pe 6 iunie, barajul de la Kahovka a fost distrus de o explozie deosebit de puternică, ceea ce a dus la un dezastru ecologic. Imediat după catastrofa de pe râul Nipru, ucrainenii și rușii se acuzau reciproc că ar fi provocat deflagrația. Mai mulți experți au pus cap la cap datele avute la dispoziție și au concluzionat că rușii ar fi detonat barajul, scrie Euronews.

Între timp, au apărut și primele imagini cu militarii ruși care ar fi responsabili cu această tragedie. Pravda susține că jurnaliștii de la publicațiile ucrainene Skhemy și Slidstvo, în colaborare cu Ministerul Apărării și cu postul de radio Free Europe, au identificat mai mulți soldați ruși, unitățile din care făceau parte, precum și pe o unii dintre comandanții care dețineau controlul asupra hidrocentralei de la Kahovka în momentul exploziei.

Totul a fost posibil pe baza imaginilor apărute în presa rusă, care, fără să-și dea seama, ar fi ajutat astfel la identificarea lor, după comiterea unor erori în acest sens. Deși persoanele filmate purtau cagule tactice, acestea au putut fi identificate și prin compararea cu imaginile aflate pe conturile lor personale de pe rețelele de socializare, dar și prin alte mijloace. Mulți dintre militari fac parte din brigada 205 mecanizată Cossack a forțelor terestre ruse, care ar deține controlul direct asupra hidrocentralei.

Militarii ruși identificați la centrala de la Nova Kahovka:

  • Arsen Pitskhelauri (35 de ani), supranumit gruzinul. Conform imaginilor de pe contul său de Vkontakte, el a avut un rol activ în ocuparea barajului, iar prietenii săi dau de înțeles că el încă se află în Nova Kahovka. Aceștia l-au dat de gol și prin faptul că, după explozia de la baraj, el ar fi fost chemat în Rusia pentru a fi premiat.
  • Ruslan Magomedov este sergent în batalionul motorizat al aceleiași brigăzi. În decembrie 2022, el a fost decorat în Rusia cu Ordinul de Merit, iar cel care l-a premiat a fost comandantul adjunct al brigăzii, cu indicativul Poligon, maiorul Denis Mishchenko, în vârstă de 36 de ani. Acordarea decorației a avut loc în Parcul Gloriei, din apropierea hidrocentralei de la Nova Kahovka.

Armata ucraineană a pus la dispoziția presei o listă cu aproape 400 de ruși, precum și brigăzile din care făceau parte și care activau la centrală. Aceștia fac parte din batalioane de puști motorizate, o companie specială de comunicații, batalioane de artilerie autopropulsată, cu obuziere, o divizie de artilerie cu rachete, o divizie de artilerie antitanc, o divizie de rachete antiaeriene, un batalion de recunoaștere, o divizie de inginerie și un batalion de ingineri combatanți.

Conform documentelor, colonelul Roman Titov este comandantul brigăzii 205. El se afla de mai mult timp în vederea serviciilor secrete ucrainene, care susțin că acesta „a fost direct implicat în activități infracționale în Ucraina încă din martie 2015”, conform publicației Pravda.

Convorbirile dintre militarii ruși au fost interceptate

Jurnaliștii de la publicațiile menționate au aflat mai multe detalii, iar unele dintre ele au fost confirmate chiar după o conversație cu un militar din Garda Națională a Rusiei, care îi cunoaște pe soldații din brigada 205.

Interceptările convorbirilor au ajuns și la jurnaliștii de la publicațiile menționate, cu ajutorul armatei ucrainene. Astfel, concluzia a fost că, în noaptea în care barajul a fost aruncat în aer, invadatorii ruși ar fi făcut pregătiri în acest sens și așteptau să acționeze la comandă.

Alte interceptări au surprins discuții între locuitorii orașului Nova Kahovka, inclusiv pe rețelele de socializare, iar aceștia susțineau că au auzit diverse zgomote care semănau cu niște explozii în acea zonă, între orele 02:18 și 02:34, pe 6 iunie.

Această descoperire confirmă și explicațiile specialiștilor, care au concluzionat că o asemenea explozie a fost pusă la cale de mult timp și că e pozibil ca explozii mai mici să fi fost efectuate în ultimele zile, pentru a slăbi structura barajului, înainte de ultima explozie, cea puternică.

Din toate aceste discuții, rezultă că au avut loc două evenimente importante: primul e că armata rusă se pregătea să execute „ceva la comandă”, iar al doilea e că a existat o „urgență”.

Fragmente din conversații interceptate și orele la care au avut loc, potrivit Pravda:

„02:20 – Cum este situația? Acesta este primul. În al doilea rând, pregătește-te, pregătește-te! Totul este la comandă, m-ai auzit?

02:20 – Asta e, asta e, merge…

02:21 – Recepționat, executarea! Ia totul!

02:21 – Nu putem lua nimic.

02.30 – Urgență! Să știți că totul e gata aici, ieșirea este blocată și totul e acoperit de apă.

02.34 – Deplasați-vă la locul în care ați fost lăsați.

02.34 – Nu pot ieși afară, totul este inundat.”


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

tv8

Compensațiile pentru facturi vor fi achitate și din împrumuturi? Spatari anunță câți bani ar putea primi cetățenii în această iarnă

Valoarea compensațiilor luate în calcul este comparabilă cu cea de anul trecut. Compensația minimă ar urma să fie de 500 de lei, iar cea maximă va depinde de sursa de energie, anul trecut fiind de 800 de lei și 1 000 de lei. Despre aceasta a comunicat deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, la Realitatea TV. El a precizat că nu poate spune exact suma maximă, deoarece Guvernul încă face estimările, însă intenționează să mărească anul acesta numărul beneficiarilor de compensații. Întrebat dacă statul are bani pentru compensații, deputatul a declarat că „acești bani trebuie finanțați inclusiv din împrumuturi”.

„În primii ani, cred că două treimi din bugetul de compensații erau donații din partea UE sau a statelor europene. (…) Anul trecut, compensațiile au fost finanțate integral din bugetul de stat, deci 2,4 miliarde de lei. Anul acesta încă nu avem asigurate granturi/donații din partea altor state, dar Guvernul va încerca să identifice. (…) Statul va acorda compensații, cel puțin în limitele bugetului care a fost și anul trecut, dar, în funcție de evoluția prețului, vom căuta și alte surse”, a comunicat Spatari, la ediția din 16 septembrie a emisiunii „Rezoomat”.

Potrivit deputatului, anul acesta, intenția Guvernului „este de a mări numărul de beneficiari, pentru că și prețul anul acesta deja este mai mare decât anul trecut”. „Probabil vorbim de o majorare a bugetului. (…) Vorbim în jur de două miliarde și jumătate de lei, iar valoarea compensațiilor care sunt acum luate în calcul este comparabilă cu cea de anul trecut. Compensația minimă – 500 de lei, compensația maximă – în funcție de sursa de energie. Anul trecut a fost, pentru consumatorii care se încălzesc pe lemne, 800 de lei maximum, iar pentru ceilalți – 1000 de lei. Guvernul face acum estimările. Nu pot să spun exact care va fi compensația maximă”, a menționat parlamentarul.

Întrebat dacă statul are bani pentru compensații, deputatul a declarat: „Noi, în bugetul de stat/în bugetul public național am avut acești bani și vom avea și anul acesta. Doar că acești bani trebuie finanțați inclusiv din împrumuturi, pentru că suntem în deficit bugetar. Aceste împrumuturi ne costă, dar atunci când avem de ales între a ajuta familiile iarna și a ne împrumuta… bine, nu că ar fi două opțiuni, dar alegem să ne împrumutăm și să ajutăm familiile în perioada rece a anului, mai ales că, într-adevăr, facturile vor fi foarte mari în această iarnă”.

La precizarea prezentatoarei TV dacă se ia în considerare scenariul să împrumutăm bani și să oferim compensații, deputatul PAS a declarat: „Bugetul de stat oricum împrumută bani în fiecare an, nu e niciun secret. (…) Și pe internațional, și pe intern. (…) Ministerul Finanțelor când se împrumută pe intern, nu se împrumută pentru un scop anume, se împrumută pentru tot bugetul, din care se finanțează toate lucrurile. (…) Acum, trebuie să înțelegem că aceste împrumuturi vor fi întoarse de generațiile următoare”.

***

Cererile pentru compensațiile la energie vor putea fi depuse începând cu 2 noiembrie. Vezi AICI prin ce filtre vor trece solicitanții.

În sezonul trecut, mărimea minimă a compensației a fost de 500 de lei, iar suma maximă – de 1 000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: