Imagine simbol

FALS: armata Moldovei va deveni parte a armatei României. Proiectul de lege criticat de „Șansă”

Militarii din Republica Moldova vor participa la operațiuni și misiuni internaționale împreună cu omologii lor din România. Cele două țări se vor sprijini reciproc în toate aspectele ce țin de pregătirea și participarea la operațiuni și misiuni internaționale, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie şi internet, financiar, medical şi evacuarea în situaţii de urgenţă. Un proiect de lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol de amendare la Acordul privind cooperarea militară între Moldova și România, în care sunt stipulate aceste lucruri, urmează a fi examinat de Cabinetul de miniștri în data de 19 iunie. În reacție, Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansă” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – a declarat că armata țării noastre va deveni „parte” a celei de peste Prut. Politicianul a acuzat autoritățile de la Chișinău că, prin acest proiect de lege, ar intenționa de fapt să facă militarii noștri „complici la acțiunile țărilor NATO”, din rândul cărora face parte și România. 

Moldova și România amendează Acordul privind cooperarea militară

Pe 24 mai, la București, Republica Moldova și România au semnat cel de-al doilea Protocol de amendare la Acordul privind cooperarea militară între cele două țări din 2012. Documentul prevede faptul că militarii din cele două țări vor lua parte împreună la operațiuni și misiuni internaționale și se vor sprijini reciproc în pregătirea și participarea la acestea.

Potrivit argumentării proiectului de ratificare a celui de-al doilea Protocol de amendare, Ministerul Apărării al Republicii Moldova intenționează să participe în continuare cu personal și/sau contingent militar la misiunile sau operațiunile internaționale sub egida ONU, UE, NATO (sub mandat ONU) și OSCE. Acest lucru, se menționează în document, contribuie la dezvoltarea relațiilor politice bilaterale și la creșterea nivelului asigurării securității țării noastre pe continentul european.

Întrucât participarea în operațiuni și misiuni internaționale implică cheltuieli financiare, Ministerul Apărării poartă „permanent” discuții cu partenerii de cooperare pentru a lua parte la acestea alături de forțe armate străine, precum și pe alocuri solicitând sprijinul lor în vederea acoperirii parțiale sau rambursarea cheltuielilor.

Astfel, în anul 2023, în urma solicitării Ministerului Apărării de la Chișinău, Ministerul Apărării Naționale de la București a propus identificarea unui scenariu de ajustare a cadrului legal de cooperare privind facilitarea co-participării și acordării suportului logistic contingentului Armatei Naționale în contextul participării în cadrul subunității Armatei României dislocate în Misiunea UE în Bosnia-Herţegovina „EUFOR Althea”.

Ministerul Apărării Naționale de la București a propus ca o posibilă soluție pregătirea și participarea militarilor din Moldova împreună cu cei din România în misiunea „EUFOR Althea”, dar și în general, în misiuni și operațiuni în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO și UE, prin amendarea Acordului privind cooperarea militară dintre cele două țări.

În aceste condiții a fost semnat cel de-al doilea Protocol de amendare la Acord, luna trecută.

Ce prevede noul Protocol de amendare

Cel de-al doilea Protocol de amendare prevede completarea Acordului cu un articol nou – „Sprijinul reciproc în cazul misiunilor şi operaţiilor”. Acesta stabilește că România și Moldova se vor sprijini, în condiţii de reciprocitate şi pe bază de oportunitate, în toate aspectele ce țin de pregătirea şi participarea la misiuni şi operaţii în cadrul coaliţiilor multinaţionale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie şi internet, financiar, medical şi evacuarea în situaţii de urgenţă.

De asemenea, cel de-al doilea Protocol de amendare statuează că acest suport se va acorda în aceleaşi condiţii ca cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operaţii desfăşurate în afara teritoriului statelor celor două părți.

Reacția „Șansei” lui Șor

Liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a venit cu o reacție la adresa inițiativei Guvernului, promovând narativul fals că armata Republicii Moldova va deveni parte a celei din România.

Ceea de ce ne temeam – armata națională a Moldovei va deveni parte a armatei române. Maia Sandu a decis că cel mai bun mod de a întări armata noastră este să o integrăm în sistemul de securitate românesc. Și dacă înainte militarii noștri serveau exclusiv sub egida ONU în misiuni de menținere a păcii, acum vor fi obligați să se supună ofițerilor români și să participe la misiuni sub egida, mult mai îndoielnică, a NATO și UE. Ni se spune că toate acestea sunt necesare pentru a crește nivelul de participare efectivă a Republicii Moldova la misiunile internaționale de menținere a păcii. Dar, în realitate, este doar o acoperire pentru a-i face pe soldații noștri complici la acțiunile țărilor NATO. De fapt, armata noastră încetează să mai existe ca forță independentă. În loc să ne apărăm patria, ne trezim implicați în operațiuni internaționale, risipindu-ne suveranitatea. Sandu gașca ei ne-au trădat poporul și armata, făcându-ne niște pioni în jocurile globale”, a scris Lungu pe canalul său de Telegram.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: