Imagine simbol

FALS: armata Moldovei va deveni parte a armatei României. Proiectul de lege criticat de „Șansă”

Militarii din Republica Moldova vor participa la operațiuni și misiuni internaționale împreună cu omologii lor din România. Cele două țări se vor sprijini reciproc în toate aspectele ce țin de pregătirea și participarea la operațiuni și misiuni internaționale, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie şi internet, financiar, medical şi evacuarea în situaţii de urgenţă. Un proiect de lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol de amendare la Acordul privind cooperarea militară între Moldova și România, în care sunt stipulate aceste lucruri, urmează a fi examinat de Cabinetul de miniștri în data de 19 iunie. În reacție, Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansă” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – a declarat că armata țării noastre va deveni „parte” a celei de peste Prut. Politicianul a acuzat autoritățile de la Chișinău că, prin acest proiect de lege, ar intenționa de fapt să facă militarii noștri „complici la acțiunile țărilor NATO”, din rândul cărora face parte și România. 

Moldova și România amendează Acordul privind cooperarea militară

Pe 24 mai, la București, Republica Moldova și România au semnat cel de-al doilea Protocol de amendare la Acordul privind cooperarea militară între cele două țări din 2012. Documentul prevede faptul că militarii din cele două țări vor lua parte împreună la operațiuni și misiuni internaționale și se vor sprijini reciproc în pregătirea și participarea la acestea.

Potrivit argumentării proiectului de ratificare a celui de-al doilea Protocol de amendare, Ministerul Apărării al Republicii Moldova intenționează să participe în continuare cu personal și/sau contingent militar la misiunile sau operațiunile internaționale sub egida ONU, UE, NATO (sub mandat ONU) și OSCE. Acest lucru, se menționează în document, contribuie la dezvoltarea relațiilor politice bilaterale și la creșterea nivelului asigurării securității țării noastre pe continentul european.

Întrucât participarea în operațiuni și misiuni internaționale implică cheltuieli financiare, Ministerul Apărării poartă „permanent” discuții cu partenerii de cooperare pentru a lua parte la acestea alături de forțe armate străine, precum și pe alocuri solicitând sprijinul lor în vederea acoperirii parțiale sau rambursarea cheltuielilor.

Astfel, în anul 2023, în urma solicitării Ministerului Apărării de la Chișinău, Ministerul Apărării Naționale de la București a propus identificarea unui scenariu de ajustare a cadrului legal de cooperare privind facilitarea co-participării și acordării suportului logistic contingentului Armatei Naționale în contextul participării în cadrul subunității Armatei României dislocate în Misiunea UE în Bosnia-Herţegovina „EUFOR Althea”.

Ministerul Apărării Naționale de la București a propus ca o posibilă soluție pregătirea și participarea militarilor din Moldova împreună cu cei din România în misiunea „EUFOR Althea”, dar și în general, în misiuni și operațiuni în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO și UE, prin amendarea Acordului privind cooperarea militară dintre cele două țări.

În aceste condiții a fost semnat cel de-al doilea Protocol de amendare la Acord, luna trecută.

Ce prevede noul Protocol de amendare

Cel de-al doilea Protocol de amendare prevede completarea Acordului cu un articol nou – „Sprijinul reciproc în cazul misiunilor şi operaţiilor”. Acesta stabilește că România și Moldova se vor sprijini, în condiţii de reciprocitate şi pe bază de oportunitate, în toate aspectele ce țin de pregătirea şi participarea la misiuni şi operaţii în cadrul coaliţiilor multinaţionale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie şi internet, financiar, medical şi evacuarea în situaţii de urgenţă.

De asemenea, cel de-al doilea Protocol de amendare statuează că acest suport se va acorda în aceleaşi condiţii ca cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operaţii desfăşurate în afara teritoriului statelor celor două părți.

Reacția „Șansei” lui Șor

Liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a venit cu o reacție la adresa inițiativei Guvernului, promovând narativul fals că armata Republicii Moldova va deveni parte a celei din România.

„Ceea de ce ne temeam – armata națională a Moldovei va deveni parte a armatei române. Maia Sandu a decis că cel mai bun mod de a întări armata noastră este să o integrăm în sistemul de securitate românesc. Și dacă înainte militarii noștri serveau exclusiv sub egida ONU în misiuni de menținere a păcii, acum vor fi obligați să se supună ofițerilor români și să participe la misiuni sub egida, mult mai îndoielnică, a NATO și UE. Ni se spune că toate acestea sunt necesare pentru a crește nivelul de participare efectivă a Republicii Moldova la misiunile internaționale de menținere a păcii. Dar, în realitate, este doar o acoperire pentru a-i face pe soldații noștri complici la acțiunile țărilor NATO. De fapt, armata noastră încetează să mai existe ca forță independentă. În loc să ne apărăm patria, ne trezim implicați în operațiuni internaționale, risipindu-ne suveranitatea. Sandu gașca ei ne-au trădat poporul și armata, făcându-ne niște pioni în jocurile globale”, a scris Lungu pe canalul său de Telegram.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: