Imagine simbol

FALS: armata Moldovei va deveni parte a armatei României. Proiectul de lege criticat de „Șansă”

Militarii din Republica Moldova vor participa la operațiuni și misiuni internaționale împreună cu omologii lor din România. Cele două țări se vor sprijini reciproc în toate aspectele ce țin de pregătirea și participarea la operațiuni și misiuni internaționale, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie şi internet, financiar, medical şi evacuarea în situaţii de urgenţă. Un proiect de lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol de amendare la Acordul privind cooperarea militară între Moldova și România, în care sunt stipulate aceste lucruri, urmează a fi examinat de Cabinetul de miniștri în data de 19 iunie. În reacție, Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansă” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – a declarat că armata țării noastre va deveni „parte” a celei de peste Prut. Politicianul a acuzat autoritățile de la Chișinău că, prin acest proiect de lege, ar intenționa de fapt să facă militarii noștri „complici la acțiunile țărilor NATO”, din rândul cărora face parte și România. 

Moldova și România amendează Acordul privind cooperarea militară

Pe 24 mai, la București, Republica Moldova și România au semnat cel de-al doilea Protocol de amendare la Acordul privind cooperarea militară între cele două țări din 2012. Documentul prevede faptul că militarii din cele două țări vor lua parte împreună la operațiuni și misiuni internaționale și se vor sprijini reciproc în pregătirea și participarea la acestea.

Potrivit argumentării proiectului de ratificare a celui de-al doilea Protocol de amendare, Ministerul Apărării al Republicii Moldova intenționează să participe în continuare cu personal și/sau contingent militar la misiunile sau operațiunile internaționale sub egida ONU, UE, NATO (sub mandat ONU) și OSCE. Acest lucru, se menționează în document, contribuie la dezvoltarea relațiilor politice bilaterale și la creșterea nivelului asigurării securității țării noastre pe continentul european.

Întrucât participarea în operațiuni și misiuni internaționale implică cheltuieli financiare, Ministerul Apărării poartă „permanent” discuții cu partenerii de cooperare pentru a lua parte la acestea alături de forțe armate străine, precum și pe alocuri solicitând sprijinul lor în vederea acoperirii parțiale sau rambursarea cheltuielilor.

Astfel, în anul 2023, în urma solicitării Ministerului Apărării de la Chișinău, Ministerul Apărării Naționale de la București a propus identificarea unui scenariu de ajustare a cadrului legal de cooperare privind facilitarea co-participării și acordării suportului logistic contingentului Armatei Naționale în contextul participării în cadrul subunității Armatei României dislocate în Misiunea UE în Bosnia-Herţegovina „EUFOR Althea”.

Ministerul Apărării Naționale de la București a propus ca o posibilă soluție pregătirea și participarea militarilor din Moldova împreună cu cei din România în misiunea „EUFOR Althea”, dar și în general, în misiuni și operațiuni în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO și UE, prin amendarea Acordului privind cooperarea militară dintre cele două țări.

În aceste condiții a fost semnat cel de-al doilea Protocol de amendare la Acord, luna trecută.

Ce prevede noul Protocol de amendare

Cel de-al doilea Protocol de amendare prevede completarea Acordului cu un articol nou – „Sprijinul reciproc în cazul misiunilor şi operaţiilor”. Acesta stabilește că România și Moldova se vor sprijini, în condiţii de reciprocitate şi pe bază de oportunitate, în toate aspectele ce țin de pregătirea şi participarea la misiuni şi operaţii în cadrul coaliţiilor multinaţionale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie şi internet, financiar, medical şi evacuarea în situaţii de urgenţă.

De asemenea, cel de-al doilea Protocol de amendare statuează că acest suport se va acorda în aceleaşi condiţii ca cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operaţii desfăşurate în afara teritoriului statelor celor două părți.

Reacția „Șansei” lui Șor

Liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a venit cu o reacție la adresa inițiativei Guvernului, promovând narativul fals că armata Republicii Moldova va deveni parte a celei din România.

Ceea de ce ne temeam – armata națională a Moldovei va deveni parte a armatei române. Maia Sandu a decis că cel mai bun mod de a întări armata noastră este să o integrăm în sistemul de securitate românesc. Și dacă înainte militarii noștri serveau exclusiv sub egida ONU în misiuni de menținere a păcii, acum vor fi obligați să se supună ofițerilor români și să participe la misiuni sub egida, mult mai îndoielnică, a NATO și UE. Ni se spune că toate acestea sunt necesare pentru a crește nivelul de participare efectivă a Republicii Moldova la misiunile internaționale de menținere a păcii. Dar, în realitate, este doar o acoperire pentru a-i face pe soldații noștri complici la acțiunile țărilor NATO. De fapt, armata noastră încetează să mai existe ca forță independentă. În loc să ne apărăm patria, ne trezim implicați în operațiuni internaționale, risipindu-ne suveranitatea. Sandu gașca ei ne-au trădat poporul și armata, făcându-ne niște pioni în jocurile globale”, a scris Lungu pe canalul său de Telegram.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CALM s-a adresat inclusiv conducerii țării. Insistă în contextul reformei APL: „Termenul de 31 iulie – un abuz”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a adresat conducerii țării, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate în contextul reformei administrației publice locale (APL). Reprezentanții CALM au vorbit din nou despre presiuni și că termenul de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare, ar reprezenta „un abuz”. Menționăm că, într-o reacție anterioară, reprezentanții Guvernului au declarat că 31 iulie reprezintă „un termen operațional, stabilit de Cancelaria de Stat, pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”.

Pe 25 iulie, reprezentanții CALM au anunțat că au expediat o adresare oficială către președinta țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputații din Parlament, prim-ministrul Vasile Tofan, procurorul general Alexandru Machidon și directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață.

În aceasta, au solicitat „intervenția urgentă a instituțiilor statului pentru readucerea reformei administrativ-teritoriale pe calea legalității și a statului de drept, oprirea presiunilor ilegale asupra autorităților publice locale și restabilirea unui dialog autentic cu comunitățile”.

„Reforma administrativ-teritorială se întemeiază pe un concept neaprobat prin nicio normă juridică, impus totuși ca bază de implementare”, au declarat reprezentanții CALM, adăugând că „termenul de 31 iulie este ilegal și reprezintă un abuz penal grav”. În același timp, reprezentanții CALM au vorbit despre o „presiune fără precedent” îndreptată împotriva autonomiei locale. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe presiuni ilegale, pe termene inventate și pe documente fără valoare juridică”, se mai arată în declarația CALM.

***

Menționăm că nu este prima dată când reprezentanții CALM vorbesc despre termenul de 31 iulie, presiuni, precum și lipsa unor consultări reale în contextul reformei administrativ-teritoriale. O declarație în acest sens a fost făcută pe 9 iulie.

Pe 10 iulie, reprezentanții Guvernului au declarat pentru NewsMaker că data de 31 iulie 2026 reprezintă „un termen operațional stabilit de Cancelaria de Stat pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”. Totodată, aceștia au menționat că acest termen nu este prevăzut expres de Legea nr. 225/2023.

Potrivit Guvernului, data de 31 iulie nu pune capăt mecanismului de amalgamare voluntară și nu interzice inițierea unor astfel de procese în viitor. Totuși, autoritățile locale care nu vor finaliza procedurile până la această dată nu vor mai putea beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare și vor fi analizate în cadrul procesului de amalgamare normativă.

În ceea ce privește procesul de consultări, Guvernul a declarat că reprezentanții Cancelariei de Stat au realizat, în perioada ianuarie-martie 2026, consultări cu peste 4 500 de persoane. Au fost organizate în total 49 de ședințe de consultare, inclusiv în fiecare raion. De asemenea, în cadrul procesului de consultări la nivel local, s-a ajuns la peste 65 800 de cetățeni. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: