stelianmuscalu.ro

Ministerul Economiei: În perioada 2022-2024, creșterea economică se va menține pe o traiectorie ascendentă

În 2021, produsul intern brut va înregistra o creștere reală de circa 6%, iar în următorii ani (2022-2024) creșterea economică se va menține pe o traiectorie ascendentă în jur de 4%, fiind în proximitatea PIB-ului potențial. Informații în acest sens au fost prezentate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, în urma elaborării unei variante preliminare a prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2022-2024. 

Astfel, în 2021, sectorul industrial va reveni pe un trend pozitiv. Datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune, ca urmare a procesului de vaccinare împotriva virusului COVID-19, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, unde se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 3,9% în 2021. În ceilalți ani de prognoză, se anticipează o evoluție stabil-pozitivă încadrată între 3-4% a sectorului industrial, un factor stimulativ fiind creșterea investițiilor în mașini și utilaje realizate în anii de până la criză, care vor determina creșterea productivității în sector.

După un an de secetă profundă, anul curent se anticipează o creștere a producției agricole cu circa 29%. Totuși, din cauza constrângerilor financiare a producătorilor mici și mijlocii, ca urmare a efectelor secetei anului 2020 și a pandemiei COVID-19, volumul producției agricole nu va reveni la nivelul de până la secetă. În următorii ani, în contextul unor condiții climatice relativ favorabile anticipate și creșterii investițiilor în sector, se prognozează o creștere a sectorului agricol cu 3-5%.

În anul 2021, activitatea investițională va continua să fie afectată de consecințele pandemiei, dar va înregistra valori pozitive (+2%). Investițiile publice în infrastructură, inclusiv cele finanțate din sursele partenerilor de dezvoltare vor continua, însă limitările bugetare nu vor permite creșterea acestora. Totuși, situația creditară favorabilă, tendința de retehnologizare a economiei, vor fi factori care vor contribui pozitiv la evoluția investițiilor private.

În Zonele Economice Libere se anticipează o creștere de două ori a investițiilor comparativ cu anul trecut, planificându-se reluarea proiectelor investiționale planificate pentru 2020, precum și lansarea unor proiecte noi în condițiile îmbunătățirii mediului extern. În anii următori (2022-2024) se anticipează că investițiile vor evolua stabil pozitiv, în ritmuri de creștere de circa 4% anual.

Menționăm că la elaborarea prognozei s-a luat în considerare evoluția economiei naționale în anul precedent, sub impactul pandemiei COVID-19, principalele aspecte ale prognozei economiei mondiale, în special a ţărilor care sunt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova, precum şi prognoza privind rata inflației şi cursul de schimb al leului, coordonată cu Banca Națională a Moldovei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Ați dus discuția spre caricatură”. Tofan a răspuns criticilor lui Sturza privind cele 12 măsuri pentru Republica Moldova

Omul de afaceri și cofondatorul mișcării civice „Europa-2028”, Vasile Tofan, a venit cu o reacție după criticile ex-premierului Ion Sturza la adresa propunerilor sale privind reformele economice din Republica Moldova și comparația cu politicile președintelui argentinian Javier Milei. Tofan susține că afirmațiile fostului premier i-au „caricaturizat” poziția și că nu a pledat pentru măsuri radicale.

Când cineva încearcă să-mi sfideze inteligența, mă revolt. (…) Tipul din fotografia de mai jos, devenit brusc idolul unei părți a intelighentiei de la Chișinău, este, după gusturile mele, un radical descreierat. (…) Argentina pe care a preluat-o Javier Milei era într-o situație dramatică: inflație sistemică de peste 200% anual, deprecieri valutare de zeci de procente, cursuri multiple de schimb, rezerve valutare practic inexistente, deficit bugetar structural uriaș, finanțat prin emisiune monetară, datorie publică toxică și o lungă istorie de incapacitate de plată. În asemenea condiții, este firesc să vii cu o reformă de ruptură”, a declarat Ion Sturza.

El a mai menționat că Republica Moldova nu este „o catastrofă care trebuie târâtă în reanimare și amputată cu drujba și fără anestezie, cum ne propun unii dintre noii salvatori”.

În reacție, Vasile Tofan a spus că începe „să regrete” că l-a ales pe Javier Milei ca arhetip.

Evident că Moldova nu are nevoie de politicile lui Milei din Argentina. Nu suntem în situația apocaliptică a Argentinei din 2023: hiperinflație, cursuri multiple, rezerve zero, default, deficit finanțat prin printarea banilor. Deci, când insinuați că eu propun Moldovei „drujba”, amputări, tăierea pensiilor și sanatații, îmi permit să împrumut din limbajul dvs: îmi sfidați inteligența”, a declarat acesta.

Tofan a precizat că, de fapt, „la răscrucea” la care se află Republica Moldova, el preferă „arhetipul liderului-reformator, care are curajul să-și răsuflece mâinile, să facă lucruri fie și nepopulare, asumându-și consecințele”.

Dvs ați dus discuția spre caricatură: că aș vrea să tai pensii, școli și spitale. Eu spun exact opusul. Avem deficit ~30% la CNAS și, în același timp, este vital să ridicăm pensia minimă. Cum? Prin reformă: plafonarea pensiilor excesive, limitarea pensiilor speciale, creșterea graduală a vârstei de pensionare, Pilon II. Asta nu e drujba, ci unica soluție cinstită într-un stat care deja are 1.1 lucrători la 1 pensionar, iar în maxim trei ani raportul va fi 1:1”, a adăugat el.

Vasile Tofan consideră că economia Republicii Moldova nu este una sănătoasă.

Da, Moldova nu e Argentina 2023. Nu e nici Georgia 2003. Dar asta nu înseamnă că economia noastră e sănătoasă. Avem o economie anemică, fără forță de muncă, stat greoi, agricultura fără apă, companii de stat ineficiente etc. Nu suntem pe patul de moarte, cum era Argentina în 2023. Dar ne stingem lent. Asta e și mai periculos – stiți istoria cu broasca; dacă e aruncată în apa fierbinte, sare, dar daca o încălzești încet, fierbe până la capăt”, a spus el.

Amintim că, pe 4 iunie, pe fondul demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, Vasile Tofan a publicat pe Facebook o postare despre 12 măsuri care consideră că sunt necesare pentru Republica Moldova. Printre acestea, el a enumerat reforma fiscală, echitatea la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. Acesta a menționat că politicianul care ar putea implementa aceste măsuri este „un Milei de Moldova”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: