screenshot

Scumpirea macroului în Moldova: ministrul Economiei explică motivele și de ce statul nu poate interveni (VIDEO)

Scumpirea macroului în Republica Moldova a fost determinată de creșterea prețurilor la import și de cotele reduse la pescuitul acestuia. Precizările au fost făcute pe 12 noiembrie de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu. Potrivit oficialului, statul nu poate interveni în stabilirea prețurilor de piață decât dacă este vorba despre „produse sociale”, însă peștele nu face parte din această categorie. El a mai spus că autoritățile urmează să aibă o discuție cu importatorii.

„Dacă ne referim la o valoare din 2023, prețurile de import al macroului au crescut de la circa 2,45 dolari/kg până la doar 3,3 în 2025. Este o creștere puțin mai mare de 34,6% în comparație cu anul 2023. Prețurile au crescut la import. Noi, ca stat, nu putem reglementa prețurile la raft. (…) Doar la produsele sociale. Peștele nu este inclus în categoria produselor sociale”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

În continuare, ministrul a comunicat și un alt motiv al creșterii prețurilor. „Cotele au fost reduse cu până la 60% la pescuitul macroului din Pacific, pe când în Atlanticul de Nord – până la 23% pentru statele membre, în special ale Uniunii Europene. Noi putem valorifica în continuare acordul de liber schimb pe care îl avem cu două state importante în importul de macrou în Republica Moldova, membre ale EFTA. Este vorba de Islanda și Norvegia, unde nu avem taxe vamale, taxe de import”, a spus oficialul.

La întrebarea dacă țara noastră a discutat cu acești importatori, Eugen Osmochescu a declarat: „Urmează să discutăm. N-am discutat pentru că informația a survenit doar ieri”.

Întrebat dacă urmează și alte scumpiri, ministrul a răspuns: „Nu vă pot spune, pentru că noi nu știm. Piața este piață. Noi nu putem interveni cu reglementarea pieței și a prețurilor decât pentru produsele sociale”.

În ultimele zile, în Republica Moldova au crescut brusc prețurile la macrou. Cu doar o săptămână în urmă, un kilogram de pește afumat costa în jur de 150 de lei, iar pe 11 noiembrie, la Piața Centrală din Chișinău, pentru aceeași cantitate se cerea 220 de lei. În cea mai mare rețea de magazine din țară, prețul a ajuns chiar la peste 300 de lei pe kilogram. Pentru NM, Ministerul Agriculturii a declarat că scumpirea este determinată de reducerea stocurilor naturale de pește din Atlanticul de Nord-Est, pe care depinde și țara noastră, deoarece Moldova nu dispune de pescuit marin propriu, iar peștele de mare este importat 100%. Vezi aici mai multe detalii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: