Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va apăra disciplina „Istoria Românilor” în instanță: reacție la avizul Consiliului pentru egalitate

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a anunțat, pe 11 iunie, că va contesta în instanță avizul emis de Consiliul pentru Egalitate, care a calificat denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor” drept o formă de discriminare față de celelalte grupuri etnice din țară și a solicitat revizuirea acesteia.

„Ministerul Educației și Cercetării anunță că a luat act de avizul emis de Consiliul pentru Egalitate privind denumirea disciplinei „Istoria Românilor” și îl va contesta în instanță, considerând necesară clarificarea situației prin intermediul unei proceduri judiciare. MEC reiterează angajamentul său față de promovarea unei educații de calitate, bazată pe valori democratice, respect pentru diversitate și adevăr istoric, în conformitate cu standardele curriculare în vigoare și cu realitățile statului Republica Moldova”, au comunicat reprezentanții ministerului pe 11 iunie.

***

În luna iunie curent, Consiliul pentru Egalitate a declarat că denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor” reprezintă o formă de discriminare directă față de celelalte grupuri etnice din Republica Moldova. Deși curriculumul actual include referințe la istoria și contribuțiile minorităților, Consiliul a atras atenția, într-un aviz, că denumirea disciplinei se concentrează exclusiv asupra unui singur grup etnic. În susținerea poziției sale, instituția a făcut trimitere la datele preliminare ale recensământului din 2024, potrivit cărora 77,2% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, iar 7,9% – români, urmați de ucraineni, găgăuzi, ruși, bulgari, romi și alte grupuri etnice. În concluzie, Consiliul a recomandat Ministerului Educației să revizuiască denumirea disciplinei și să adopte o formulă „neutră” din punct de vedere etnic.

Ulterior, Partidul Național Moldovenesc (PNM), condus de Dragoș Galbur, a declarat că afirmațiile Consiliului pentru Egalitate reprezintă „o rușine instituțională” și „o reluare a politicilor staliniste de deznaționalizare”. Formațiunea a solicitat anularea „imediată” a poziției Consiliului pentru Egalitate. 

În prezent, disciplina „Istoria românilor și universală” este predată în clasele gimnaziale și liceale din învățământul general. În clasa a XII-a, elevii pot alege disciplina ca probă de bacalaureat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: