multimedia.parlament.md

Ministerul Justiției și Parlamentul, despre viitorul PACCO, după avizul critic al Comisiei de la Veneția: „Decizia aparține autorului”

Ministerul Justiției și Parlamentul analizează avizul Guvernului privind proiectul de creare a PACCO și îl compară cu observațiile Comisiei de la Veneția. Ambele instituții au transmis NewsMaker aceeași reacție oficială, în care precizează că decizia finală privind viitorul proiectului – pus pe pauză de aproape un an în așteptarea avizului Comisiei – „aparține autorului inițiativei”. Potrivit reacției comune, „opinia Comisiei de la Veneția oferă repere importante în acest proces”.

Obiectivul autorităților este ca reformele din justiție să răspundă necesităților și să aducă plusvaloare procesului de examinare a dosarelor de corupție. În calitate de stat candidat, Republica Moldova are obligația de a demonstra progrese reale în domeniul anticorupției. Decizia finală privind proiectul de lege aparține autorului inițiativei, iar opinia Comisiei de la Veneția oferă repere importante în acest proces. Anterior, Ministerul Justiției a oferit expertiza juridică necesară prin avizul generalizat al Guvernului pe marginea proiectului. Avizul a inclus mai multe recomandări, inclusiv de ordin conceptual. La nivel intern, realizăm o comparație între elementele din aviz și observațiile Comisiei de la Veneția”, au declarat instituțiile.

Amintim că, pe 15 decembrie, Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului (DGI) a Consiliului Europei au prezentat un aviz comun asupra proiectului de lege privind Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Experții au avertizat că lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS și crearea noii structuri – PACCO – riscă să blocheze dosarele de corupție și crimă organizată și să afecteze independența judecătorilor. Aceștia au constatat că reforma nu este justificată. Concluziile arată că nu există probe că PACCO ar putea îmbunătăți eficiența în combaterea corupției sau a infracțiunilor hibride, iar îndepărtarea procurorilor specializați ar putea, dimpotrivă, să slăbească aceste eforturi.

Proiectul de lege privind crearea PACCO a fost propus de guvernarea PAS în februarie 2025, la scurt timp după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Membrii CSS au discutat despre alegerile prezidențiale care avuseseră loc cu două luni mai devreme și fuseseră marcat de corupere electorală și elemente de război hibrid. În urma ședinței, președinta Maia Sandu a prezentat concluzia: arhitectura instituțională responsabilă de combaterea corupției trebuie consolidată, iar cadrul legal privind sancționarea mai dură a corupției politice și electorale – trebuie fortificat.

Inițiativa legislativă, înregistrată cu 29 de autori, nu era semnată însă și de trei deputați PAS din Comisia juridică, numiri și imunități: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa.

Documentul a generat un val de critici din partea procurorilor, experților în justiție și societății civile. Una dintre cele mai vocale reacții a venit din partea Veronicăi Dragalin – șefa Procuraturii Anticorupție la acel moment. Ea a respins acuzațiile potrivit cărora instituția nu și-ar fi îndeplinit misiunea de combatere a corupției, inclusiv a celei electorale, și a prezentat propriul raport, în care prezenta „rezultate fără precedent” obținute de la preluarea mandatului. La câteva zile după prezentarea oficială a proiectului privind crearea PACCO, Dragalin și-a anunțat demisia.

În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat de Parlament în prima lectură, la începutul lunii februarie. Examinarea în lectura a doua a fost însă suspendată, până la emiterea avizului Comisiei de la Veneția.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Rusia recunoaște că își pierde din sfera de influență”: Ministra de Externe a României, reacție la acuzațiile lui Ozerov

Ministra interimară a Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a reacționat la declarațiile ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, care a vorbit despre „încercări de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei” și că „tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție, privește republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi”. Țoiu a spus că, prin aceste declarații, Rusia „recunoaște că își pierde din sfera de influență”.

Într-un interviu pentru TASS, Ozerov a declarat că „încercările de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei sunt însoțite de eforturi de a șterge din memoria publică paginile glorioase ale istoriei ruso-moldovenești”. „Tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție – din păcate, cu complicitatea autorităților locale – privesc republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi și înapoiate, reproducând modelul neocolonial al dependenței unilaterale, obișnuit pentru elitele occidentale și dăunător pentru „protejații” acestora”, a spus Ozerov. Totodată, el a menționat că „Rusia nu a urmărit niciodată confruntarea și nu este sub nicio formă interesată ca Moldova să repete soarta de neinvidiat a statului vecin”.

Solicitată de Digi24 să comenteze aceste acuzații, Țoiu a declarat: „Ceea de dumneavoastră numiți acuzații sunt, de fapt, declarații ale Rusiei, pentru că recunoaște că își pierde din sfera de influență. (…) Cetățenii din Republica Moldova sunt pe drumul ireversibil de aderare la Uniunea Europeană. De altfel, o reușită extraordinară a muncii din ultimul an și a ultimilor ani de zile este deschiderea clusterelor de negocieri, a două clustere, și vrem să le deschidem pe toate până la sfârșitul anului pentru aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei. Sunt pe un drum ireversibil, pe cale europeană. Ireversibil din perspectiva voinței cetățenilor. (…) Rusia reacționează la această evidență. Ei nu mai pot să concureze, realism vorbind, în scenariile de viitor nici pentru țări ca România, nici pentru țări membre ale Uniunii Europene, nici pentru țări care vor să adere la Uniunea Europeană, cum e Moldova”.

Țoiu a mai spus că „Rusia este singura țară din lume care investește sute de milioane, sunt evaluări care vorbesc chiar de aproape un miliard, în propagandă, nu pentru a-și promova propria reușită, pentru că această reușită nu există”. „Folosesc acești bani pentru a încerca să vulnerabilizeze perspectiva față de NATO sau față de Uniunea Europeană și exact aceeași dinamică o au față de Republica Moldova”, a conchis ministra interimară a Afacerilor Externe a României.

Menționăm că autoritățile Republicii Moldova nu au comentat deocamdată declarațiile lui Ozerov.

***

Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare.

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă.

Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova”, mai declara șefa statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: