Ministerul Justiției și Parlamentul analizează avizul Guvernului privind proiectul de creare a PACCO și îl compară cu observațiile Comisiei de la Veneția. Ambele instituții au transmis NewsMaker aceeași reacție oficială, în care precizează că decizia finală privind viitorul proiectului – pus pe pauză de aproape un an în așteptarea avizului Comisiei – „aparține autorului inițiativei”. Potrivit reacției comune, „opinia Comisiei de la Veneția oferă repere importante în acest proces”.
„Obiectivul autorităților este ca reformele din justiție să răspundă necesităților și să aducă plusvaloare procesului de examinare a dosarelor de corupție. În calitate de stat candidat, Republica Moldova are obligația de a demonstra progrese reale în domeniul anticorupției. Decizia finală privind proiectul de lege aparține autorului inițiativei, iar opinia Comisiei de la Veneția oferă repere importante în acest proces. Anterior, Ministerul Justiției a oferit expertiza juridică necesară prin avizul generalizat al Guvernului pe marginea proiectului. Avizul a inclus mai multe recomandări, inclusiv de ordin conceptual. La nivel intern, realizăm o comparație între elementele din aviz și observațiile Comisiei de la Veneția”, au declarat instituțiile.
Amintim că, pe 15 decembrie, Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului (DGI) a Consiliului Europei au prezentat un aviz comun asupra proiectului de lege privind Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Experții au avertizat că lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS și crearea noii structuri – PACCO – riscă să blocheze dosarele de corupție și crimă organizată și să afecteze independența judecătorilor. Aceștia au constatat că reforma nu este justificată. Concluziile arată că nu există probe că PACCO ar putea îmbunătăți eficiența în combaterea corupției sau a infracțiunilor hibride, iar îndepărtarea procurorilor specializați ar putea, dimpotrivă, să slăbească aceste eforturi.
Proiectul de lege privind crearea PACCO a fost propus de guvernarea PAS în februarie 2025, la scurt timp după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Membrii CSS au discutat despre alegerile prezidențiale care avuseseră loc cu două luni mai devreme și fuseseră marcat de corupere electorală și elemente de război hibrid. În urma ședinței, președinta Maia Sandu a prezentat concluzia: arhitectura instituțională responsabilă de combaterea corupției trebuie consolidată, iar cadrul legal privind sancționarea mai dură a corupției politice și electorale – trebuie fortificat.
Inițiativa legislativă, înregistrată cu 29 de autori, nu era semnată însă și de trei deputați PAS din Comisia juridică, numiri și imunități: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa.
Documentul a generat un val de critici din partea procurorilor, experților în justiție și societății civile. Una dintre cele mai vocale reacții a venit din partea Veronicăi Dragalin – șefa Procuraturii Anticorupție la acel moment. Ea a respins acuzațiile potrivit cărora instituția nu și-ar fi îndeplinit misiunea de combatere a corupției, inclusiv a celei electorale, și a prezentat propriul raport, în care prezenta „rezultate fără precedent” obținute de la preluarea mandatului. La câteva zile după prezentarea oficială a proiectului privind crearea PACCO, Dragalin și-a anunțat demisia.
În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat de Parlament în prima lectură, la începutul lunii februarie. Examinarea în lectura a doua a fost însă suspendată, până la emiterea avizului Comisiei de la Veneția.
