RIA Novosti

Ministru ucrainean confirmă blocarea de către Ungaria a procesului de aderare a Kievului la UE

Olga Stefanişîna, adjuncta ministrului ucrainean pentru integrare europeană și ministru al justiției, a declarat că Ungaria a folosit principiul unanimității în deciziile privind extinderea UE pentru a bloca progresul Ucrainei pe calea aderării, scrie publicația Pravda.

Stefanişîna a vorbit pe scurt despre problemele întâmpinate în procesul de aderare în cadrul unei discuții publice la prânzul ucrainean organizat în marja confeeinței de la München.

„În timp ce vorbim aici, un stat membru blochează procesul de aderare a Ucrainei la UE – s-a întâmplat chiar ieri”, a declarat oficialul ucrainean.

Inițial, Olga Stefanişîna nu a furnizat nicio informație suplimentară. Ulterior, în marja Conferinței de Securitate de la München, ea a recunoscut că a fost vorba de Ungaria.

Anterior, radiodifuzorul polonez RMF 24 relatase, citând surse, că ungurii au blocat deschiderea primului grup de negocieri.

„Într-adevăr, omologii noștri din statele membre [ale UE] ne-au informat că reprezentanții țărilor UE nu au reușit să aprobe o invitație oficială adresată Ucrainei de a deschide primul grup de negocieri privind aderarea la UE. Ungaria ar fi cerut ca lista de condiții impuse Ucrainei să fie extinsă.”

Ucraina și UE se pregătesc să intre în faza practică a negocierilor, începând cu deschiderea capitolului legate de elemente fundamentale. În cadrul procesului standard de extindere a UE, o țară candidată trebuie mai întâi să convină cu Bruxelles-ul asupra a două foi de parcurs: una pentru statul de drept, inclusiv drepturile omului, și alta pentru reforma administrației publice. Punerea în aplicare a acestor foi de parcurs va determina progresul general al Ucrainei în cadrul negocierilor.

Ungaria solicită ca UE să includă o a treia cerință în procesul de aderare a Ucrainei – un plan de protecție a minorităților naționale.

Acest dezacord a blocat complet progresul privind începerea negocierilor, deoarece nu se pot lua alte decizii fără deschiderea documentelor fundamentale.

Rămâne neclar cât de mult poate dura această întârziere. Stefanișîna a refuzat să facă previziuni.

„Sperăm că procesul va fi deblocat în scurt timp, dar, pentru moment, așteptăm detalii și suntem pregătiți să explicăm ce măsuri ia deja Kievul în cooperare cu minoritatea maghiară”, a spus ea.

Anterior, UE a declarat că Ucraina poate deschide toate grupurile de negocieri până la sfârșitul anului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: