Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Escrocheriile telefonice din Moldova: unde ajung banii luați de la victime? Cernăuțeanu a oferit detalii

În escrocheriile telefonice, cea mai mare parte a banilor este dată de victime în cash. Poliția a documentat cazuri în care sumele au ajuns la schimburi valutare, unde au fost convertite în monedă cripto și ulterior transmise în exterior, precum și cazuri în care banii au fost duși în regiunea transnistreană, iar, odată acumulați, au fost aduși din nou la Chișinău pentru conversii în cripto. Informațiile au fost comunicate de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit șefului IGP, call-centrele care operează escrocherii în R. Moldova își au locațiile în cel puțin trei țări.

Cernăuțeanu a declarat că, în 2025, majoritatea escrocheriilor au vizat investițiile și s-au desfășurat online, iar în martie 2026 au luat amploare escrocheriile telefonice.

Potrivit șefului IGP, cea mai mare parte a acestor bani este dată în cash de către victime.

La întrebarea ce se întâmplă cu acești bani din momentul în care sunt luați de la oameni, Cernăuțeanu a spus că, într-un caz examinat de poliție, banii au ajuns la un schimb valutar, unde au fost convertiți în monedă cripto, care ulterior era transmisă mai departe. Într-un alt caz, a adăugat șeful IGP, a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii banilor în cripto, iar aici „este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește și exteriorul – unde se transmit aceste mijloace financiare”. Potrivit șefului IGP, weekendul trecut a avut loc un caz în care o persoană a fost reținută în timp ce încerca să intre în regiunea transnistreană cu taxiul, având asupra sa bani. „Într-un alt caz am stabilit că, odată acumulați acești bani, erau aduși iarăși la Chișinău la aceste convertiri de cripto”, a mai spus Cernăuțeanu, cu referire la banii ajunși în regiunea transnistreană.

Întrebat despre unde se află call-centrele care operează escrocherii în Republica Moldova, șeful IGP a spus că „vorbim de cel puțin trei țări”, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. La precizarea prezentatoarei TV că se vorbește că una dintre ele ar fi Ucraina, Cernăuțeanu a menționat că această versiune „are dreptul la viață”.

***

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova.

Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026. Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: