Ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal a explicat cauzele blackoutului din Ucraina și Moldova

Ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Șmîhal, a explicat cauza deconectării masive de energie electrică produse în Ucraina, care a afectat și Republica Moldova. Potrivit acestuia, în dimineața zilei de 31 ianuarie s-a produs o „defecțiune tehnologică”, soldată cu deconectarea simultană a liniei de 400 kV dintre sistemele energetice ale României și Republicii Moldova și a liniei de 750 kV dintre vestul și centrul Ucrainei.

„Astăzi, la ora 10:42, a avut loc o defecțiune tehnologică, cu deconectarea simultană a liniei de 400 kV dintre sistemele energetice ale României și Republicii Moldova și a liniei de 750 kV dintre părțile de vest și centru ale Ucrainei. Acest lucru a dus la o deconectare în cascadă în rețeaua electrică a Ucrainei și la declanșarea protecțiilor automate la substații”, a scris Șmîhal pe Telegram.

Ce spun autoritățile din Republica Moldova

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat că întreruperile de curent din Republica Moldova au fost provocate de pierderea unor linii electrice pe teritoriul Ucrainei. Din această cauză, s-a declanșat sistemul automat de protecție, care a dus la deconectarea parțială a alimentării cu energie electrică în țară.

Potrivit ministrului, incidentul a determinat scăderea frecvenței în sistemul energetic național până la 48 Hz, ceea ce a activat protecțiile automate ale rețelei și a provocat un blackout parțial.

Junghietu a precizat că situația este legată de „probleme grave în rețeaua electrică din Ucraina”, nu de condițiile meteorologice, așa cum s-a comunicat inițial.

Autoritățile au dat asigurări că alimentarea cu energie electrică este restabilită treptat, iar instituțiile critice, inclusiv spitalele, funcționează pe generatoare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Reforma continuă”: Grosu anunță că peste 85% dintre primării au inițiat amalgamarea voluntară

Reforma administrației publice locale continuă. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, care a menționat că a auzit falsuri în acest sens. Potrivit oficialului, peste 760 de primării au inițiat deja procedura de amalgamare voluntară.

„Suntem în proces de formare a noului guvern. Evident, aceasta va lua puțin timp. (…) Dar mesajul meu ține de ceea ce noi am început să facem și trebuie să continuăm să facem. Este vorba de acele reforme pe care ni le-am asumat împreună și trebuie să meargă în continuare implementarea. (…) Mă refer, în primul rând, la procesul de amalgamare. (…) Auzim că unii oponenți ai reformei administrației publice locale umblă din casă în casă și induc panică și confuzie cu diferite falsuri. Răspunsul este simplu și foarte ferm: reforma continuă”, a declarat Grosu.

Potrivit oficialului, la moment, 761 de primării din 890 sunt în proces de amalgamare.

„Adică peste 85% din toate primăriile din Republica Moldova au inițiat procedura de amalgamare voluntară. (…) 31 iulie este data finală la care primăriile pot adopta decizia de amalgamare voluntară. Deja 7 clustere, care reunesc 20 de primării, au făcut acest pas”, a adăugat Grosu.

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.

Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: