NewsMaker

„Ministrul interimar al Energiei tot va fi salarizat?”. Răspunsul lui Recean pentru un deputat

Dorin Recean a declarat că va continua să primească doar salariul de prim-ministru, de 17 mii de lei, chiar dacă ocupă temporar și funcția de ministru interimar al Energiei. Precizarea vine după ce socialistul Petru Burduja a remarcat că proiectul privind instituirea stării de urgență în energetică este semnat și „de către prim-ministrul Dorin Recean și de către ministrul interimar al Energiei Dorin Recean” și l-a întrebat pe oficial dacă „ministrul interimar al Energiei tot va fi salarizat”. 

Socialistul Petru Burduja a declarat, la ședința Parlamentului, că proiectul cu privire la solicitarea stării de urgență este semnat și „de către prim-ministrul Dorin Recean și de către ministrul interimar al Energiei Dorin Recean”. „Ministrul interimar al Energiei tot va fi salarizat?”, a fost întrebarea lui Burduja pentru deputatul Radu Marian, tot el – președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

„Nu eu dau salariile și nu eu răspund de salarii”, a reacționat Marian.

„Va rămâne și un Dorin Recean și alt Dorin Recean cu salariul prim-ministrului, care este exact 17 mii de lei”, a spus, la rândul său, premierul Dorin Recean.

Pe 5 decembrie, în contextul situației energetice din țară, premierul Dorin Recean a solicitat demisia ministrului Energiei Victor Parlicov, directorului general al Energocom Victor Bînzari și membrului Consiliului de observatori al Moldovagaz Sergiu Tofilat. Totodată, oficialul a anunțat că preia temporar portofoliul de ministru al Energiei și va cere instituirea situației de urgență în energetică din 16 decembrie. Detalii AICI. Între timp, Parlamentul a aprobat introducerea stării de urgență în energetică pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 16 decembrie, pentru un termen de 60 de zile. Guvernul a solicitat instituirea stării de urgență în contextul incertitudinii privind continuarea livrărilor de gaze din Federația Rusă spre regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina. În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Din această cantitate sunt asigurate necesitățile de consum pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și este produsă energie electrică pentru malul drept.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Daniel Vodă

Vodă respinge criticile: Guvernul a numit transparent judecătorii constituționali

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a făcut numirile sale pentru funcțiile de judecători la Curtea Constituțională (CC) în mod „transparent” – contrar criticilor apărute în spațiul public. El a menționat că propunerile Guvernului – Sergiu Litvinenco și Domnica Manole – au fost anunțate din timp, iar numirile lor au fost aprobate în ședință publică. Vodă a mai spus că legislația în vigoare nu obligă Guvernul să organizeze concurs pentru selectarea magistraților CC. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 24 iunie.

Guvernul a respectat cadrul legal și a acționat transparent în procesul de desemnare a celor doi judecători la Curtea Constituțională. Anunțul privind intenția de numire a fost făcut public din timp de către prim-ministru, iar decizia a fost supusă votului într-o ședință guvernamentală transmisă la fel public, așa cum prevede legislația în vigoare. (…) Actuala lege privind Curtea Constituțională, aprobată inclusiv în urma consultărilor cu experți naționali, dar și la nivel european, prevede expres că Guvernul are dreptul de a desemna doi judecători fără a impune obligativitatea unui concurs public – fapt care era insinuat în spațiul public mai devreme. Este o practică, apropo, regăsită și în alte democrații consolidate, cum este, de exemplu, Franța, Germania sau România, unde numirile la Curtea Constituțională sunt realizate direct de autoritățile competente”, a declarat Daniel Vodă.

Acesta a menționat că Guvernul își asumă decizia privind numirile în funcții de judecător la CC ca pe „un act de responsabilitate instituțională, menit să consolideze independența și eficiența Curții Constituționale”. „Și respinge orice insinuare că aceste numiri ar avea o altă motivație decât respectarea legii și protejarea ordinii constituționale”, a adăugat Vodă.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023.

Pe 19 iunie, Dorin Recean a anunțat că propunerile Guvernului pentru funcția de judecători CC sunt Domnica Manole și Sergiu Litvinenco. În aceiași zi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comunicat că legislativul va înainta numirea Liubei Șova și Nicolae Roșca în calitate de judecători CC.

Pe 23 iunie, Centru de Resurse Juridice din Moldova, alături de alte șapte organizații ale societății civile, a publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Înalte Curți. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. Astfel, semnatarii au solicitat instituțiilor să asigure respectarea principiilor transparenței și meritocrației, precum și evitarea practicilor anterioare de nominalizare a persoanelor cu funcții politice recente în calitate de judecători ai CC.

Pe 24 iunie, Cabinetul de miniștri, reunit în ședință, a aprobat cu unanimitate de voturi numirile lui Manole și Litvinenco în calitate de judecător la Curtea Constituțională. Aceștia își vor prelua mandatul din data de 17 august.

Tot pe 24 iunie, și Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe Ion Malanciuc în funcția de judecător al Înaltei Curți. Malanciuc a fost numit în urma unui concurs organizate de CSM, la care doar el și-a depus dosarul.

***

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: