Ministrul Mediului, reacție la acuzațiile lui Ceban: Am avut mai multe ședințe, dar nu suntem încă pe aceeași pagină

Ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu a comentat declarațiile lansate, pe 13 ianuarie, de primarul mun. Chișinău Ion Ceban, care susține că depozitarea gunoiului la Boșcana reprezintă o „catastrofă ecologică”, platforma de la Țânțăreni fiind singura prevăzută în țară în acest scop. Ministrul a subliniat că viziunea instituției pe care o conduce este „o Moldovă cu zero deșeuri” și a menționat că reprezentanții Primăriei Chișinău nu ar fi pe aceeași lungime de undă.

Iuliana  Cantaragiu a menționat că deșeurile sunt resurse cu un mare potențial de valorificare, care pot crea locuri de muncă, aduce bani în buget, crea economii de la reducerea importurilor de materie primă, etc. Ministrul Mediului susține că, alături de alte state membre UE, Republica Moldova poate fi un exemplu bun de gestionare integrată a deşeurilor, dacă sistemul va fi construit în mod inteligent.

Dacă Estonia, Slovenia, Finlanda, Suedia și alte țări au putut, noi de ce nu putem? Viziunea noastră, la minister, pe termen mediu, este o Moldovă cu ZERODEȘEURI. Ne dorim ca şi viziunea tuturor autorităților publice locale din Moldova, inclusiv a Primăriei mun. Chişinău să fie la fel – ZERODEŞEURI. Primăria mun. Chișinău cunoaște foarte bine viziunea noastră, pentru că de la începutul mandatului până acum am avut mai multe ședințe pe acest subiect și se pare că încă nu suntem pe aceeași pagină”, a scris Cantaragiu pe Facebook.

În același timp, ministrul Mediului a menționat că depozitarea deșeurilor este cea mai proastă soluție în procesul de gestionare a deșeurilor. Oficialul a remarcat că mun. Chișinău generează zilnic cca 600 tone de deşeuri, respectiv, peste 200 mii tone anual, aproape toate depozitându-se la poligonul de la Ţînţăreni.

200 mii tone de resurse se aruncă aiurea la poligon, pe când ar putea fi valorificate și contribui la dezvoltarea societății. Și poligonul de la Țînțăreni pe de parte nu este ideal cum vrea domn’ primar să-l ”vândă” publicului. Dacă tot e să dai un exemplu din Moldova despre un poligon construit conform normelor de prevenire a poluării, atunci ăsta ar fi poligonul de la Nisporeni. Revenind la Chișinău. O bună parte din deșeurile din mun. Chișinău pot și trebuie să fie valorificate (reciclate sau transformate în energie), astfel salvându-se tone de resurse naturale care au fost exploatate pentru a se produce acele bunuri, care astăzi au ajuns deșeuri”, a mai menționat Cantaragiu.

Reacția vine după ce, pe 13 ianuarie, primarul capitalei Ion Ceban a acuzat partidul de guvernare că ar proteja anumite interese și ar încerca să blocheze activitatea poligonului de depozitare a gunoiului de la Țânțăreni. Mai exact, unii agenți economici ar fi impuși să rezilieze contractele de colectare a deșeurilor menajere cu Î.M. Autosalubritate și să încheie noi contracte cu Compania ABS, în spatele căreia, potrivit edilului, ar fi deputați din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Primarul cere închiderea de urgență a gunoiștii de la Boșcana, care potrivit acestuia reprezintă o „catastrofă ecologică”.

Înainte de conferința lui Ion Ceban au venit în fața presei consilierii municipali ai PAS. Aceștia l-au acuzat de gestionarea proastă a deșeurilor din capitală.

„Municipiul Chișinău devine tot mai poluat, iar problema deșeurilor din capitală este rezultatul lipsei de viziune a primarului Ion Ceban privind managementul deșeurilor. La momentul de față, municipiul produce zilnic aproximativ 600 tone de deșeuri care ajung la poligonul de la Țînțăreni, însă poligonul în timp de 7 ani nu va mai fi încăpător și atunci primăria va fi nevoită să caute un nou spațiu”, a declarat consilierul municipal Zinaida Popa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pixabay.com

Aproape 8 din 10 tranzacții în euro sunt efectuate prin SEPA. Cât au economisit moldovenii

La zece luni de la conectarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (SEPA), cetățenii și agenții economici au economisit, în total, aproximativ 13,2 milioane de euro. Cifra a fost comunicată pe 10 august de Banca Națională a Moldovei (BNM). Potrivit BNM, aproape 8 din 10 tranzacții în euro se efectuează prin noul sistem.

Reprezentanții BNM au declarat că SEPA a devenit principalul canal pentru plățile transfrontaliere în euro ale Republicii Moldova.

„Aproape 8 din 10 tranzacții sunt efectuate astăzi prin SEPA. (…) Costul mediu al unui transfer transfrontalier în euro s-a redus de la comisioane cuprinse între 20 și 150 euro la 1 euro și 9 eurocenți per tranzacție. În sistemul tradițional SWIFT, cele 960 mii de transferuri realizate de la conectarea Moldovei la SEPA ar fi costat economia națională 14,2 milioane de euro. Prin SEPA, costurile au fost de numai un milion de euro, ceea ce înseamnă că 13,2 milioane de euro au rămas în bugetul moldovenilor”, au comunicat reprezentanții BNM.

În același timp, a comunicat sursa citată, numărul de tranzacții procesate zilnic în sistemul bancar a crescut cu circa 1 750.

***

Republica Moldova a fost conectată la Zona unică de plăți în euro (SEPA) pe 6 octombrie 2025. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

Reprezentanții BNM declarau că, pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide și mai sigure, la costuri mult mai mici, uneori chiar cu comision zero. Președinta țării, Maia Sandu, declara că, dacă până atunci un transfer bancar din Europa costa între 20 și 200 de euro, din octombrie 2025 acesta urma să coste doar câțiva euro, la aceleași tarife ca în țările UE.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: