Ministrul Mediului, reacție la acuzațiile lui Ceban: Am avut mai multe ședințe, dar nu suntem încă pe aceeași pagină

Ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu a comentat declarațiile lansate, pe 13 ianuarie, de primarul mun. Chișinău Ion Ceban, care susține că depozitarea gunoiului la Boșcana reprezintă o „catastrofă ecologică”, platforma de la Țânțăreni fiind singura prevăzută în țară în acest scop. Ministrul a subliniat că viziunea instituției pe care o conduce este „o Moldovă cu zero deșeuri” și a menționat că reprezentanții Primăriei Chișinău nu ar fi pe aceeași lungime de undă.

Iuliana  Cantaragiu a menționat că deșeurile sunt resurse cu un mare potențial de valorificare, care pot crea locuri de muncă, aduce bani în buget, crea economii de la reducerea importurilor de materie primă, etc. Ministrul Mediului susține că, alături de alte state membre UE, Republica Moldova poate fi un exemplu bun de gestionare integrată a deşeurilor, dacă sistemul va fi construit în mod inteligent.

Dacă Estonia, Slovenia, Finlanda, Suedia și alte țări au putut, noi de ce nu putem? Viziunea noastră, la minister, pe termen mediu, este o Moldovă cu ZERODEȘEURI. Ne dorim ca şi viziunea tuturor autorităților publice locale din Moldova, inclusiv a Primăriei mun. Chişinău să fie la fel – ZERODEŞEURI. Primăria mun. Chișinău cunoaște foarte bine viziunea noastră, pentru că de la începutul mandatului până acum am avut mai multe ședințe pe acest subiect și se pare că încă nu suntem pe aceeași pagină”, a scris Cantaragiu pe Facebook.

În același timp, ministrul Mediului a menționat că depozitarea deșeurilor este cea mai proastă soluție în procesul de gestionare a deșeurilor. Oficialul a remarcat că mun. Chișinău generează zilnic cca 600 tone de deşeuri, respectiv, peste 200 mii tone anual, aproape toate depozitându-se la poligonul de la Ţînţăreni.

200 mii tone de resurse se aruncă aiurea la poligon, pe când ar putea fi valorificate și contribui la dezvoltarea societății. Și poligonul de la Țînțăreni pe de parte nu este ideal cum vrea domn’ primar să-l ”vândă” publicului. Dacă tot e să dai un exemplu din Moldova despre un poligon construit conform normelor de prevenire a poluării, atunci ăsta ar fi poligonul de la Nisporeni. Revenind la Chișinău. O bună parte din deșeurile din mun. Chișinău pot și trebuie să fie valorificate (reciclate sau transformate în energie), astfel salvându-se tone de resurse naturale care au fost exploatate pentru a se produce acele bunuri, care astăzi au ajuns deșeuri”, a mai menționat Cantaragiu.

Reacția vine după ce, pe 13 ianuarie, primarul capitalei Ion Ceban a acuzat partidul de guvernare că ar proteja anumite interese și ar încerca să blocheze activitatea poligonului de depozitare a gunoiului de la Țânțăreni. Mai exact, unii agenți economici ar fi impuși să rezilieze contractele de colectare a deșeurilor menajere cu Î.M. Autosalubritate și să încheie noi contracte cu Compania ABS, în spatele căreia, potrivit edilului, ar fi deputați din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Primarul cere închiderea de urgență a gunoiștii de la Boșcana, care potrivit acestuia reprezintă o „catastrofă ecologică”.

Înainte de conferința lui Ion Ceban au venit în fața presei consilierii municipali ai PAS. Aceștia l-au acuzat de gestionarea proastă a deșeurilor din capitală.

„Municipiul Chișinău devine tot mai poluat, iar problema deșeurilor din capitală este rezultatul lipsei de viziune a primarului Ion Ceban privind managementul deșeurilor. La momentul de față, municipiul produce zilnic aproximativ 600 tone de deșeuri care ajung la poligonul de la Țînțăreni, însă poligonul în timp de 7 ani nu va mai fi încăpător și atunci primăria va fi nevoită să caute un nou spațiu”, a declarat consilierul municipal Zinaida Popa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: