Ministrul Mediului, reacție la acuzațiile lui Ceban: Am avut mai multe ședințe, dar nu suntem încă pe aceeași pagină

Ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu a comentat declarațiile lansate, pe 13 ianuarie, de primarul mun. Chișinău Ion Ceban, care susține că depozitarea gunoiului la Boșcana reprezintă o „catastrofă ecologică”, platforma de la Țânțăreni fiind singura prevăzută în țară în acest scop. Ministrul a subliniat că viziunea instituției pe care o conduce este „o Moldovă cu zero deșeuri” și a menționat că reprezentanții Primăriei Chișinău nu ar fi pe aceeași lungime de undă.

Iuliana  Cantaragiu a menționat că deșeurile sunt resurse cu un mare potențial de valorificare, care pot crea locuri de muncă, aduce bani în buget, crea economii de la reducerea importurilor de materie primă, etc. Ministrul Mediului susține că, alături de alte state membre UE, Republica Moldova poate fi un exemplu bun de gestionare integrată a deşeurilor, dacă sistemul va fi construit în mod inteligent.

Dacă Estonia, Slovenia, Finlanda, Suedia și alte țări au putut, noi de ce nu putem? Viziunea noastră, la minister, pe termen mediu, este o Moldovă cu ZERODEȘEURI. Ne dorim ca şi viziunea tuturor autorităților publice locale din Moldova, inclusiv a Primăriei mun. Chişinău să fie la fel – ZERODEŞEURI. Primăria mun. Chișinău cunoaște foarte bine viziunea noastră, pentru că de la începutul mandatului până acum am avut mai multe ședințe pe acest subiect și se pare că încă nu suntem pe aceeași pagină”, a scris Cantaragiu pe Facebook.

În același timp, ministrul Mediului a menționat că depozitarea deșeurilor este cea mai proastă soluție în procesul de gestionare a deșeurilor. Oficialul a remarcat că mun. Chișinău generează zilnic cca 600 tone de deşeuri, respectiv, peste 200 mii tone anual, aproape toate depozitându-se la poligonul de la Ţînţăreni.

200 mii tone de resurse se aruncă aiurea la poligon, pe când ar putea fi valorificate și contribui la dezvoltarea societății. Și poligonul de la Țînțăreni pe de parte nu este ideal cum vrea domn’ primar să-l ”vândă” publicului. Dacă tot e să dai un exemplu din Moldova despre un poligon construit conform normelor de prevenire a poluării, atunci ăsta ar fi poligonul de la Nisporeni. Revenind la Chișinău. O bună parte din deșeurile din mun. Chișinău pot și trebuie să fie valorificate (reciclate sau transformate în energie), astfel salvându-se tone de resurse naturale care au fost exploatate pentru a se produce acele bunuri, care astăzi au ajuns deșeuri”, a mai menționat Cantaragiu.

Reacția vine după ce, pe 13 ianuarie, primarul capitalei Ion Ceban a acuzat partidul de guvernare că ar proteja anumite interese și ar încerca să blocheze activitatea poligonului de depozitare a gunoiului de la Țânțăreni. Mai exact, unii agenți economici ar fi impuși să rezilieze contractele de colectare a deșeurilor menajere cu Î.M. Autosalubritate și să încheie noi contracte cu Compania ABS, în spatele căreia, potrivit edilului, ar fi deputați din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Primarul cere închiderea de urgență a gunoiștii de la Boșcana, care potrivit acestuia reprezintă o „catastrofă ecologică”.

Înainte de conferința lui Ion Ceban au venit în fața presei consilierii municipali ai PAS. Aceștia l-au acuzat de gestionarea proastă a deșeurilor din capitală.

„Municipiul Chișinău devine tot mai poluat, iar problema deșeurilor din capitală este rezultatul lipsei de viziune a primarului Ion Ceban privind managementul deșeurilor. La momentul de față, municipiul produce zilnic aproximativ 600 tone de deșeuri care ajung la poligonul de la Țînțăreni, însă poligonul în timp de 7 ani nu va mai fi încăpător și atunci primăria va fi nevoită să caute un nou spațiu”, a declarat consilierul municipal Zinaida Popa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: