Ministrul Mediului, reacție la acuzațiile lui Ceban: Am avut mai multe ședințe, dar nu suntem încă pe aceeași pagină

Ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu a comentat declarațiile lansate, pe 13 ianuarie, de primarul mun. Chișinău Ion Ceban, care susține că depozitarea gunoiului la Boșcana reprezintă o „catastrofă ecologică”, platforma de la Țânțăreni fiind singura prevăzută în țară în acest scop. Ministrul a subliniat că viziunea instituției pe care o conduce este „o Moldovă cu zero deșeuri” și a menționat că reprezentanții Primăriei Chișinău nu ar fi pe aceeași lungime de undă.

Iuliana  Cantaragiu a menționat că deșeurile sunt resurse cu un mare potențial de valorificare, care pot crea locuri de muncă, aduce bani în buget, crea economii de la reducerea importurilor de materie primă, etc. Ministrul Mediului susține că, alături de alte state membre UE, Republica Moldova poate fi un exemplu bun de gestionare integrată a deşeurilor, dacă sistemul va fi construit în mod inteligent.

Dacă Estonia, Slovenia, Finlanda, Suedia și alte țări au putut, noi de ce nu putem? Viziunea noastră, la minister, pe termen mediu, este o Moldovă cu ZERODEȘEURI. Ne dorim ca şi viziunea tuturor autorităților publice locale din Moldova, inclusiv a Primăriei mun. Chişinău să fie la fel – ZERODEŞEURI. Primăria mun. Chișinău cunoaște foarte bine viziunea noastră, pentru că de la începutul mandatului până acum am avut mai multe ședințe pe acest subiect și se pare că încă nu suntem pe aceeași pagină”, a scris Cantaragiu pe Facebook.

În același timp, ministrul Mediului a menționat că depozitarea deșeurilor este cea mai proastă soluție în procesul de gestionare a deșeurilor. Oficialul a remarcat că mun. Chișinău generează zilnic cca 600 tone de deşeuri, respectiv, peste 200 mii tone anual, aproape toate depozitându-se la poligonul de la Ţînţăreni.

200 mii tone de resurse se aruncă aiurea la poligon, pe când ar putea fi valorificate și contribui la dezvoltarea societății. Și poligonul de la Țînțăreni pe de parte nu este ideal cum vrea domn’ primar să-l ”vândă” publicului. Dacă tot e să dai un exemplu din Moldova despre un poligon construit conform normelor de prevenire a poluării, atunci ăsta ar fi poligonul de la Nisporeni. Revenind la Chișinău. O bună parte din deșeurile din mun. Chișinău pot și trebuie să fie valorificate (reciclate sau transformate în energie), astfel salvându-se tone de resurse naturale care au fost exploatate pentru a se produce acele bunuri, care astăzi au ajuns deșeuri”, a mai menționat Cantaragiu.

Reacția vine după ce, pe 13 ianuarie, primarul capitalei Ion Ceban a acuzat partidul de guvernare că ar proteja anumite interese și ar încerca să blocheze activitatea poligonului de depozitare a gunoiului de la Țânțăreni. Mai exact, unii agenți economici ar fi impuși să rezilieze contractele de colectare a deșeurilor menajere cu Î.M. Autosalubritate și să încheie noi contracte cu Compania ABS, în spatele căreia, potrivit edilului, ar fi deputați din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Primarul cere închiderea de urgență a gunoiștii de la Boșcana, care potrivit acestuia reprezintă o „catastrofă ecologică”.

Înainte de conferința lui Ion Ceban au venit în fața presei consilierii municipali ai PAS. Aceștia l-au acuzat de gestionarea proastă a deșeurilor din capitală.

„Municipiul Chișinău devine tot mai poluat, iar problema deșeurilor din capitală este rezultatul lipsei de viziune a primarului Ion Ceban privind managementul deșeurilor. La momentul de față, municipiul produce zilnic aproximativ 600 tone de deșeuri care ajung la poligonul de la Țînțăreni, însă poligonul în timp de 7 ani nu va mai fi încăpător și atunci primăria va fi nevoită să caute un nou spațiu”, a declarat consilierul municipal Zinaida Popa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stiri.md

Șeful Serviciului Vamal: Scanerele vechi, principala cauză în combaterea contrabandei la frontierele țării

Directorul Serviciului Vamala, Alexandru Iacub, a spus că principala problemă care împiedică reducerea semnificativă a fenomenului contrabandei în punctele de trecere a frontierei ale Republicii Moldova este tehnica învechită de scanare. Potrivit lui, și eliminarea factorului uman prin digitalizarea completă a serviciilor ar descuraja comiterea unor astfel de infracțiuni. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 17 octombrie a emisiunii „Factor economic” de la Next TV.

Ultima procurare de scaner am avut-o cu ajutorul partenerilor din Statele Unite, un scaner mobil la Tudora. Acum merge procedura de înmatriculare, nu poate să fie lansat în foarte scurt timp, dar el costă trei milioane de euro. Dotările sunt o condiție. Alt moment cum, spre exemplu, țările europene luptă cu flagelul acesta, într-adevăr prin digitalizare, și am menționat noul sistem computerizat de tranzit, adică aderarea la Convenție. Asta presupune, practic, intervenții zero din partea vameșului, are loc analiza automatizată în cadrul sistemului. Asta înseamnă că nu va fi intervenție umană și camionul nu stă mai mult de 5-10 minute în punctul vameșului”, a menționat Alexandru Iacub, potrivit Moldova 1.

El a precizat că Ministerul Finanțelor urmează să aloce resurse financiare pentru procurarea scanerelor noi. Autoritățile conștientizează că aceasta va fi viitoarea frontieră a unei țări a Uniunii Europene, de aceea este necesară fortificarea capacităților, iar Guvernul a aprobat recent programul de digitalizare, care prevede finanțări pentru achiziționarea tehnicii noi pentru anul 2026, a mai menționat directorul Serviciului Vamal.

Precizăm că peste 130 de cauze penale ce vizează contrabanda și fraudele vamale au fost pornite, în perioada septembrie 2024 – octombrie 2025. Valoarea bunurilor este de 52 milioane lei, iar peste 23 de kilograme de droguri au fost ridicate în cadrul acțiunilor comune cu alte autorități de drept.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: