gazeta.ru

Misterul disparației unui grup de turiști în trecătoarea Deatlova, dezlegat după 61 de ani. Anunțul Procuraturii Generale a Rusiei

Procuratura Generală a Federației Ruse a ajuns la concluzia că moartea turiștilor în trecătoarea Deatlova din munții Ural, în 1959, a survenit din cauza unei avalanșe, informează RIA Novosti sâmbătă, 11 iulie.

Potrivit șefului-adjunct al direcției Procuraturii Generale din cadrul regiunii Ural, Andrei Kuriakov, din cauza zăpezii și a vizibilității reduse, tinerii nu au reușit să găsească drumul înapoi spre corturi, după ce le-au părăsit.

„Grupul s-a îndepărtat cu 50 de metri de corturi și s-a apropiat de creasta din pietre. Era singura barieră în fața avalanșei, au procedat corect. Însă mai este o cauză pentru care grupul nu avea sorți de izbândă. Când s-au întors, nu au mai găsit corturile. Vizibilitatea era de 16 metri, în timp ce ei s-au îndepărtat cu 50”, a declarat Kuriakov.

Potrivit oficialului, reprezentanții procuraturii au desfășurat un experiment, în cadrul căruia au confirmat ipoteza că în asemenea condiții nu era posibilă găsirea corturilor, chiar dacă turiștii ar fi știut zona aproximativă unde acestea se aflau. După ce nu au reușit să găsească corturile, tinerii s-au îndepărtat și mai mult de acestea și au aprins un foc de tabără. Apoi au încercat să se întoarcă, însă au înghețat, pentru că temperatura aerului era de circa -45 grade Celsius.

„A fost o luptă eroică, însă nu au avut șanse să se salveze în asemenea condiții”, a mai spus Kuriakov.

Reprezentanții procuraturii au precizat că toți turiștii, în afară de trei dintre ei, au murit din cauza frigului. Rănile acestora pot fi explicate prin faptul că au fost loviți de avalanșă. Oficialii au precizat că în 1959 nu existau astfel de studii, iar acestea au fost făcute în anii 70-80, când specialiștii au descris toate traumatismele suferite de tineri.

„Oficial, acesta este finalul. Subiectul este închis”, a conchis Kuriakov.

Un grup din 9 turiști a murit în timpul unei excursii cu schiurile pe muntele Ural, în 1959. Organele de drept au început investigațiile după 60 de ani, la solicitarea rudelor celor decedați. Autoritățile au anunțat că procurorii vor desfășura 9 expertize la fața locului și vor implica specialiști din domeniul topografiei, metrologiei, precum și a celor din Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Kuriakov a menționat că documentele acumulate în cadrul dosarului inițiat în 1959 au fost suficiente pentru a stabili „cu cea mai mare precizie” cauza producerii tragediei.

Trecătoarea a primit numele în memoria lui Igor Deatlov, conducătorul grupului de turiști.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: