Viață

Mită de peste 40 000 de dolari: Șeful Biroului Vamal Centru și un broker vamal, reținuți de CNA

Mihaela Conovali
| 21 mai, 2025
17:08

Pe 21 mai au fost reținuți șeful Biroului Vamal Centru și un broker vamal. Potrivit Centrului Național Anticorupție (CNA), reținerea a avut loc „într-o cauză penală de corupere pasivă, comisă în circumstanțe agravante”. Se menționează că cei doi, împreună cu alte persoane, ar fi primit în mai multe tranșe suma de peste 40 000 de dolari. Potrivit CNA, banii erau destinați „pentru facilitarea trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a R. Moldova la importul de mărfuri în țară, destinate segmentului transnistrean, dar și pentru omiterea depistării multiplelor încălcări de legislație”.

Anunțul CNA

Reprezentanții CNA au anunțat reținerea, de comun cu procurorii mun. Bălți, a șefului Biroului Vamal Centru și a unui broker vamal. Potrivit instituției, reținerea a avut loc „într-o cauză penală de corupere pasivă, comisă în circumstanțe agravante”.

„Potrivit datelor preliminare ale anchetei, șeful Biroului Vamal Centru și brokerul, împreună cu alte persoane, identitatea cărora la moment nu poate fi dezvăluită, ar fi primit în mai multe tranșe suma de peste 40 000 de dolari, bani care erau destinați pentru facilitarea trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a R. Moldova la importul de mărfuri în țară, destinate segmentului transnistrean, dar și pentru omiterea depistării multiplelor încălcări de legislație”, au comunicat reprezentanții CNA.

Potrivit CNA, în urma acțiunilor efectuate, au fost depistate obiecte și documente relevante pentru cauză penală, inclusiv mijloace financiare în diversă valută ale căror proveniență urmează a fi investigată.

Instituția a adăugat că va reveni ulterior cu informații „despre numărul total de persoane reținute și mijloacele financiare depistate la domiciliile și birourile de serviciu”.

Precizările Serviciului Vamal

Reprezentanții Serviciului Vamal au declarat că, la rândul lor, au inițiat măsuri administrative necesare și vor continua să coopereze deschis cu organele de anchetă „pentru clarificarea completă a circumstanțelor cauzei”.

„Reiterăm angajamentul ferm față de principiul toleranței zero față de orice formă de corupție și subliniem că astfel de comportamente nu reflectă valorile și standardele instituției noastre. (…) Încurajăm transparența în investigarea acestui caz și subliniem că orice persoană vizată beneficiază de prezumția de nevinovăție conform legislației în vigoare, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive”, au declarat reprezentanții instituției vamale.

Cine este șeful Biroului Vamal Centru

Menționăm că șef al Biroului Vamal Centru este Iurie Gorea.

Ziarul de Gardă a scris în 2019 că Iurie Gorea a pretins la acea perioadă la funcția de director al Serviciului Vamal. Potrivit sursei citate, Gorea era la acel moment fondatorul și administratorul a mai multor companii. Din 2008 a administrat o companie „care oferă inclusiv servicii de asistență la vămuirea mărfurilor pentru export și la procesul de devamare la import”. Ziarul de Gardă a mai scris, în anul 2019, că Gorea era unul dintre cofondatorii acceleratorului de inovații și antreprenoriat Dreamups, iar unul dintre partenerii săi în acest proiect la acel moment era Andrei Spînu. Actualizare: Textul inițial a fost modificat după ce redacția NewsMaker a fost contactată de compania Dreamups, care a precizat că informația nu este actuală și că, în anul 2020, Iurie Gorea, împreună cu alți cofondatori, a renunțat definitiv la proiect. De atunci, „Dreamups are un singur fondator, care nu este nici Iurie Gorea, nici Andrei Spînu”.

În declarația de avere, Iurie Gorea a indicat un salariu brut total de aproape 446 de mii de lei, obținut în 2024 de la Serviciul Vamal. Din 2016 are în posesie un teren. În proprietatea sa se află două terenuri, dobândite în 2010 și 2019. În posesie mai are un apartament și o „altă avere imobilă”. Familia lui Gorea a dobândit în anul 2022 două autoturisme Tesla Model Y, ambele fabricate în 2022. Gorea a indicat că deține mai multe tipuri de criptomonede, precum și cote-părți/acțiuni în capitalul social a mai multor agenți economici. De asemenea, a menționat trei datorii.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Amintim că pe 21 mai, reprezentanții CNA au declarat pentru NewsMaker că desfășoară percheziții într-un dosar de corupție. Purtătoarea de cuvânt a instituției, Angela Starinschi, menționa că perchezițiile vizează două persoane. La acel moment, se cunoștea că printre suspecți s-ar număra și un funcționar din cadrul Serviciului Vamal. Pentru NewsMaker, ofițera de presă a Serviciului Vamal, Tatiana Șompol, a declarat că instituția acorda suportul necesar desfășurării activităților procesuale și a adăugat că „informații suplimentare vor fi oferite de către CNA”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

CNA, șef, top

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.