Constantin Olariu, arhidiacon

Mitropolia Basarabiei, reacție la inițiativa PAS: „S-a speculat foarte mult în mass media că noi dăm afară Biblioteca Națională”

Mitropolia Basarabiei dă asigură că activitatea Bibliotecii Naționale nu va fi perturbată, dacă proiectul de lege propus de partidul guvernare va fi aprobat, iar sediul din str. 31 august 1989 va fi retrocedat. Declarația a fost făcută pentru NM de către părintele arhidiacon Constantin Olariu.

Reprezentantul Mitropoliei Basarabiei consideră că unele informații apărute în presă contravin realității.

„S-a speculat foarte mult în mass media că noi dăm afară Biblioteca Națională sau vrem să ne atribuim clădirea. Este o clădire care a aparținut Mitropoliei Basarabiei, noi având titlu de proietari până 1944. Activitatea Bibliotecii Naționale nu va fi perturbată. Tot în cadrul acelei clădiri sunt foarte mulți comercianți, care mai degrabă perturbă activitatea Bibliotecii Naționale. Noi vom căuta să punem la dispoziție unele spații, pentru că reprezentanții Bibliotecii se plâng că nu au spații de depozitare a fondurilor de carte”, a menționat pentru NM arhidiaconul Constantin Olariu.

În același timp, fața bisericească a subliniat că inițiativa PAS este una binevenită.

Deocamdată nu este o decizie, ci doar o inițiativă legislativă, pe care o salutăm. Nu este vorba despre o simplă transmitere de bunuri, ci despre retrocedare, ca parte a unui proces firesc de revenire la normalitate, de demantelare a moștenirii regimului totalitar comunist și ateu. Republica Moldova este singurul stat ex-sovietic și singurul stat ex-comunist care deține în continuare bunuri bisericești confiscate abuziv în perioada ateismului de stat, fără să fi procedat la restituirea parțială sau in integrum a acestor bunuri, așa cum recomandă Consiliul Europei, din care Republica Moldova face parte, și Uniunea Europeană, la care aspiră să adere”, a menționat preotul.

Mitropolia a remarcat că clădirea la care face referire proiectul de lege depus în Parlament a fost proprietate de drept a Mitropoliei Basarabiei, care a funcționat până în anul 1944 inclusiv și a fost reactivată la 14 septembrie 1992. Dreptul de proprietate al Mitropoliei Basarabiei asupra  acestui imobil este certificabil prin sentința civilă definitivă și irevocabilă nr. 435 dată de Tribunalul județului Lăpușna la 25 iunie 1935 și prin Decretul-lege promulgat prin Înaltul Decret Regal nr. 2268 din 22 iunie 1938.

Mitropolia Basarabiei, redevenind proprietar al acestui imobil, nu intenționează să-i schimbe destinația și se angajează să suporte toate costurile pentru restaurare. Astfel, Biblioteca Națională va putea folosi în continuare spațiile aflate în prezent la dispoziția ei.
Prin confiscarea abuzivă a acestei clădiri de către statul sovietic s-a comis un act de nedreptate față de Mitropolia Basarabiei. Inițiativa legislativă nr. 57 introdusă în Parlament la 6 martie 2023 dă substanță concretă principiului constituțional al Dreptății. Trebuie să amintim că, potrivit articolului 1 al Constituției Republicii Moldova, dreptatea este valoare supremă și garantată”, a conchis Constantin Olariu.

Amintim că la inițiativa deputaților PAS, clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău din perioada interbelică, în care se află actualmente o aripă a Bibliotecii Naționale din Chișinău, urmează să fie transmisă cu titlu gratuit Mitropoliei Basarabiei. NM a făcut o sinteză a comentariilor publicate pe rețelele de socializare la acest subiect.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: