bloknot.ru

Mitropolitul Bisericii ruse din Estonia va fi expulzat. Tallinul l-a declarat amenințare la adresa securității

Autoritățile de la Tallin l-au recunoscut pe mitropolitul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe Ruse din Estonia, Evghenii, ca fiind o amenințare la adresa securității pentru retorică pro-Kremlin. În consecință, acesta urmează să fie expulzat din Estonia, scrie Важные истории.

Autoritățile estone au refuzat să prelungească permisul de ședere al mitropolitului Evghenii de Tallinn (Valerii Reșetnikov). Permisul de ședere al clericului expiră pe 6 februarie, iar după această dată el trebuie să părăsească țara.

Anterior, mitropolitul i-a chemat pe locuitorii țării să participe la un eveniment al ONG-ului pro-rus „Koos” (în trad. din estonă: „Împreună”) – „o rugăciune pentru pace” în centrul capitalei estone, Tallinn, în iarna anului 2023. Din acest motiv, conducerea Ministerului Afacerilor Interne l-a convocat pe cleric pentru o discuție.

Autoritățile au declarat că Reșetnikov nu și-a schimbat retorica pro-Kremlin în ciuda avertismentelor primite de la Ministerul de Interne și că, prin urmare, a fost recunoscut ca fiind o amenințare la adresa securității. Clericul locuia în Estonia în baza unui permis de ședere pe perioadă determinată, însă nu are rude în țară.

„Această decizie nu afectează în niciun fel Biserica Ortodoxă Estoniană a Patriarhiei Moscovei sau credincioșii”, a precizat MAI-ul de la Tallin.

Valeri Reșetnikov s-a născut în Kazahstan, dar a crescut în orașul Kirov, Rusia. A condus Academia Teologică din Moscova din 1996 până în 2018. Ulterior, a fost ales primat al mitropoliei Bisericii Ortodoxe Ruse din Estonia.

***

Precizăm că, pe 16 ianuarie, Vladimir Putin a declarat că rușii sunt „pur și simplu aruncați peste cordon” în Țările Baltice. „Acestea sunt lucruri foarte grave care afectează în mod direct securitatea țării noastre”, a adăugat el.

Cu puțin timp înainte de declarația lui Putin, un pensionar militar rus, Boris Katkov, în vârstă de 82 de ani, a fost expulzat din Letonia. Acesta a fost șeful Asociației de Cooperare Letonă-Rusă, o organizație legată de partidul rus de guvernare „Edinaya Rossia”.

În prezent, aproximativ 85 000 de cetățeni ruși trăiesc în Estonia. Mulți dintre ei nu au putut renunța la pașapoartele rusești în favoarea unuia estonian, deoarece Ambasada Rusiei la Tallin a suspendat acceptarea unor astfel de cereri. Aproximativ 37 000 de ruși trăiesc în Letonia, iar în Lituania – 16 000.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

SIS

Ce pot face moldovenii după scurgerea datelor personale? Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal explică

Instituțiile care dețin și gestionează bazele de date sunt responsabile de protejarea informațiilor personale, iar cetățenii care consideră că le-au fost afectate datele în urma atacului cibernetic asupra sistemelor guvernamentale pot cere explicații de la operatorii responsabili. Precizările au fost făcute de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) miercuri, 29 octombrie, într-un comunicat.

Potrivit Centrului, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a notificat instituția despre incidentul de securitate. CNPDCP precizează că nu gestionează bazele de date vizate și nu este responsabil de asigurarea securității acestora. Această obligație revine instituțiilor care administrează sistemele informaționale și care trebuie să implementeze măsuri pentru a preveni accesul neautorizat la date.

Când trebuie instituțiile să informeze cetățenii

CNPDCP a amintit că, potrivit legislației privind protecția datelor cu caracter personal, instituțiile responsabile trebuie să notifice Centrul despre încălcările de securitate fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în cel mult 72 de ore de la momentul în care au aflat despre incident.

De asemenea, dacă o încălcare a securității datelor poate prezenta un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor, instituția responsabilă trebuie să informeze cetățenii vizați fără întârzieri nejustificate. Dacă informarea fiecărei persoane în parte presupune un efort disproporționat, aceasta poate fi făcută public sau printr-o altă metodă la fel de eficientă.

CNPDCP a menționat că Agenția de Guvernare Electronică a întreprins măsuri pentru informarea cetățenilor prin intermediul canalelor publice de comunicare.

Ce pot face cetățenii

„Divulgarea neautorizată a datelor cu caracter personal poate expune persoanele vizate anumitor riscuri (cum ar fi furtul de identitate, fraude financiare, tentative de manipulare prin inginerie socială și alte abuzuri). Totuși, producerea unui incident de securitate nu înseamnă în mod automat că datele afectate vor fi utilizate în scopuri frauduloase. Evaluarea riscurilor trebuie să se bazeze pe informațiile confirmate și pe rezultatele verificărilor autorităților competente”, a menționat CNPDCP.

Pentru a se proteja, cetățenii sunt îndemnați să fie atenți la apelurile, mesajele și e-mailurile suspecte, să nu divulge parole sau coduri de autentificare și să nu acceseze linkuri primite în mod neașteptat. De asemenea, aceștia sunt sfătuiți să verifice solicitările neobișnuite contactând direct instituția sau banca prin canalele oficiale.

În cazul în care o persoană suspectează că datele sale au fost folosite fără autorizare sau că este ținta unei tentative de fraudă, aceasta poate sesiza poliția, banca, CNPDCP sau autoritățile responsabile de securitatea cibernetică.

Persoanele care consideră că au fost vizate de incident pot, de asemenea, să se adreseze operatorului responsabil pentru a cere clarificări și pentru a-și exercita drepturile prevăzute de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Amintim că, pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750 000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”.

Între timp, la ședința Guvernului din 29 octombrie, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat că directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, va pleca din funcție. Oficialul a precizat că interimatul va fi asigurat de Artiom Cociu și a subliniat că, în această perioadă, AGE trebuie să pună accent mai mare pe securitatea serviciilor digitale.

La aceeași reuniune a Cabinetului de miniștri, Vasile Tofan a mai spus că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Potrivit lui, autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: