Facebook/Igor Grosu

Mobilizare prin localitățile din țară în contextul referendumului: Sandu, Grosu, Recean, mai mulți deputați – vizite în teritoriu 

Mobilizare prin localitățile din țară în contextul referendumului inițiat de președinta Maia Sandu. Președintele Parlamentului, premierul, un ministru, mai mulți deputați, inclusiv șefa statului Maia Sandu au efectuat vizite în raioane în acest weekend pentru a le vorbi cetățenilor despre referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. 

Pe 7 aprilie, șefa statului Maia Sandu a fost în comuna Băcioi din municipiul Chișinău, pentru a vorbi cu locuitorii despre cât de „important este să luăm o decizie fermă la referendumul din toamnă”. „Le-am spus oamenilor că avem nevoie de claritate și tocmai de aceea e important să luăm o decizie fermă la referendumul din toamnă cu privire la viitorul european al țării. Nu avem dreptul să pierdem această oportunitate, nu avem dreptul să mai așteptăm sau să ezităm, trebuie să acționăm acum, pentru binele copiilor și părinților noștri”, a menționat președinta.

Președintele Parlamentului Igor Grosu, tot el – lider al Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost pe 6 aprilie la Hîncești. „Majoritatea cu care am discutat în piața din orașul Hîncești mi-au spus că sprijină referendumul inițiat de doamna președintă Maia Sandu și că viitorul nostru este în marea familie europeană”, a scris Grosu pe rețelele de socializare.

Facebook/Igor Grosu

Pe 7 aprilie, premierul Dorin Recean a fost la Căușeni. „Guvernul construiește drumuri, sate și orașe europene, și va continua să construiască Europa la noi acasă – despre asta am vorbit azi cu oamenii din satul Sălcuța și orașul Căușeni. Mă bucur și că oamenii susțin inițiativa președintei Sandu de a organiza un referendum la care vom spune ferm că integrarea europeană a țării noastre este calea pe care am ales-o”, a menționat Recean.

Facebook/Dorin Recean

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a fost pe 6 aprilie în comuna Răzeni din raionul Ialoveni și în orașul Anenii Noi. Iar pe 7 aprilie, oficialul a fost în orașul Criuleni și satul Jevreni din raionul Criuleni. „Am discutat cu oamenii despre referendumul pentru susținerea integrării europene a țării noastre. Am auzit și problemele cu care se confruntă oamenii și am discutat despre ce trebuie să facem mai bine. M-am bucurat să văd că marea majoritatea înțelege și susține parcursul european al Moldovei”, a scris ministrul pe rețelele de socializare.

Facebook/Andrei Spînu

Și deputatul PAS Radu Marian a fost în teren, pe 6 aprilie. Parlamentarul a fost în orașul Rezina, ulterior – în satul Echimăuți și comuna Ghiduleni din raionul Rezina.

Facebook/Radu Marian

Au fost în teritoriu pentru a vorbi despre importanța referendumului și avantajele aderării la Uniunea Europeană și deputații PAS Ion Groza, Dorian Istratii, Veronica Briceag dar și secretarul general al Guvernului Artur Mija.

Facebook/Partidul Acțiune și Solidaritate
Facebook/Partidul Acțiune și Solidaritate
Facebook/Partidul Acțiune și Solidaritate
Facebook/Partidul Acțiune și Solidaritate

În decembrie 2023, la două zile după ce președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la prezidențialele din 2024, cerând Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea la UE în toamna aceluiași an, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat un amendament care prevede modificarea Codului electoral – mai exact permiterea organizării alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. Pe 28 decembrie, proiectul de lege care vizează modificări la Codul electoral și Legea privind partidele politice a fost aprobat, în a doua lectură, de 58 de deputați.

Asociația Promo-LEX a recomandat Parlamentului să-și revadă decizia de a desfășura referendumul republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale.

Inițiativa șefei statului de a organiza referendumul a provocat o serie de reacții din partea politicienilor din opoziție. Unii au salutat inițiativa, alții au declarat că Maia Sandu intenționează să folosească referendumul pentru a-și atrage voturi la alegerile prezindențiale din toamna lui 2024, la care șefa statului și-a anunțat participarea.

Pentru NewsMaker, Mihai Popșoi – atunci vicepreședinte al Parlamentului – a declarat că se planifică desfășurarea unui referendum constituțional, nu consultativ.

Șeful Delegației Uniunii Europene (UE) în Moldova Janis Mazeiks a spus că UE va respecta decizia cetățenilor Republicii Moldova, dacă aceștia nu vor vota în favoarea aderării țării noastre la blocul comunitar, la referendumul inițiat de președinta Maia Sandu. Diplomatul a precizat, totuși, că un rezultat negativ „ar fi o dezamăgire mare” pentru autorități și UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: