Moldindconbank a oferit suport financiar în valoare de 45 de mii de lei pentru renovarea sediului Asociației Nevăzătorilor din Moldova. Clădirea a fost grav avariată în urma unui incendiu devastator de la sfârșitul acestei veri. Banca a oferit acest ajutor de Ziua Mondială pentru educația persoanelor cu dizabilități de vedere, care este marcată anual la 13 noiembrie.
Pompierii au luptat ore în șir cu flăcările care au distrus acoperișul, etajele întâi și doi ale blocului, dar și toate bunurile din interior.
„Pe data de 30 august, atunci când în municipiul Chișinău a fost o ploaie torențială, în sediul nostru a avut loc un incendiu devastator în rezultatul unui scurtcircuit, așa spun pompierii. Au ars ferestrele 3 uși, un geam mare, aparatura pentru persoanele cu dizabilități care se afla în încăpere. Pierderile noastre sunt de peste 2 milioane de lei, iar Moldindconbank ne-a ajutat mult să reparăm ce este mai urgent”, a povestit Dumitru Sclifos, administratorul Asociației Nevăzătorilor din Moldova.
În acest context, Moldindconbank a acordat un suport financiar de 45 de mii de lei pentru a restabili o parte din pierderile provocate de incendiu. Din acești bani au fost procurate trei uși, o fereastră și au fost acoperite o parte din costurile pentru renovarea acoperișului, complet distrus în urma incendiului.
„Vreau sa mulțumesc Moldindconbank pentru că printre primii au reacționat și ne-au ajutat cu surse financiare. Acum putem intra în iarnă și putem să prelungim lucrările. Acele 45 de mii de lei pe care ni le-ați acordat dvs. sunt o temelie pentru reparație și pentru toate necesitățile pe care le vom avea”, a adăugat Nicolae Ciobanu, specialist principal al Asociației Nevăzătorilor din Moldova.
„Responsabilitatea sociala este parte a valorilor pe care le promovăm. Depunem tot efortul ca să fim alături de oamenii care au nevoie de ajutorul nostru în momente critice. Nu am putut rămâne indiferenți la solicitarea Asociației Nevăzătorilor din Moldova care a trecut prin aceste clipe de coșmar și vom face tot posibilul ca să-i ajutăm în continuare”, a declarat Tzvetanka Kroumova, președinte interimar al Moldindconbank.
Banca a realizat în acest an mai multe proiecte de responsabilitate socială în domenii-cheie, precum educație, sport, diversitate culturală și sănătate.
Promovarea păcii, sprijinirea unei soluții juste pentru Ucraina și consolidarea rezilienței democratice pe continent s-au aflat în centrul discuțiilor dintre președinta Maia Sandu și Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, care se află în vizită la Chișinău. Șefa statului a punctat că, după trei scrutine în ultimii doi ani marcate de tentative de interferență străină, Republica Moldova este pregătită să contribuie activ la eforturile europene de apărare a democrațiilor împotriva atacurilor hibride.
Maia Sandu a apreciat sprijinul constant oferit de Consiliul Europei pentru consolidarea capacităților instituționale și pentru avansarea reformelor din domeniul justiției, incluse în Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028. Documentul este văzut ca un instrument-cheie pentru întărirea independenței și integrității sistemului judiciar, armonizarea legislației naționale cu standardele europene și creșterea transparenței și accesibilității instituțiilor publice.
Potrivit președintei, aceste reforme – cerute de societate și sprijinite de partenerii europeni – rămân esențiale pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.Totodată, șefa statului a reafirmat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a rămâne un partener european responsabil, dedicat păcii, democrației și statului de drept.
La rândul său, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, a lăudat rezistența Republicii Moldova la dezinformare și influențe externe.
„Puține țări știu mai bine cum să facă față acestor provocări. Avem nevoie de o Europă puternică în timp ce construim #NouPactDemocratic și stabilim criteriile pentru democrațiile europene sănătoase”, a declarat Berset, pe platforma X, după întrevederea cu președinta Maia Sandu.
*** Precizăm că 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei au participat la Reuniunea Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), găzduită de Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul s-a desfășurat în contextul în care Republica Moldova deține președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada 14 noiembrie 2025-15 mai 2026.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei, organizație internațională dedicată apărării drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Țara noastră a aderat la Consiliul Europei la 13 iulie 1995, devenind stat membru cu drepturi depline. Republica Moldova a mai deținut Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în anul 2003.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În ultimele săptămâni, prețurile ouălor au crescut în medie cu aproximativ 30% în Republica Moldova. În piețe, zece ouă costă acum peste 40 de lei, iar în rețelele de magazine prețul se apropie de 50 de lei. Echipa NewsMaker a mers la Piața Centrală din Chișinău, unde a discutat cu cumpărători și comercianți. Vânzătorii spun că nu își amintesc să fi existat vreodată prețuri atât de ridicate.
Directorul fermei avicole Avicola, Alexandru Țurcanu, a confirmat pentru NewsMaker că asemenea prețuri nu au mai fost în Moldova și a explicat cauzele scumpirii: deficitul de ouă pe piață, determinat de depistarea salmonellei la o fermă avicolă, creșterea tradițională a cererii înaintea sărbătorilor, precum și majorarea exporturilor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a publicat în seara de 21 noiembrie o adresare video către poporul ucrainean, în legătură cu așa-zisul „plan de pace” propus SUA, care prevede inclusiv cedări de teritorii. Liderul de la Kiev a menționat că Ucraina traversează unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa și a promis să lupte în continuare pentru suveranitatea și integritatea țării.
„Acum este unul dintre cele mai dificile momente din istoria noastră. Acum Ucraina poate ajunge în fața unei alegeri foarte dificile: fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie. Fie cele 28 de puncte complicate, fie o iarnă extrem de grea, cea mai grea, și riscuri ulterioare — o viață fără libertate, demnitate și dreptate, și să ajungem să avem încredere în cel care a atacat deja de două ori. Se va aștepta un răspuns din partea noastră”, a declarat Vladimir Zelenski.
El a adăugat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a subliniat el.
Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”.
„Suntem, desigur, tari ca oțelul, dar chiar și cel mai rezistent metal poate ceda”, a mai spus el.
Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni, cu scopul de a dezbina cetățenii.
Amintim că, în seara de 20 noiembrie, Vladimir Zelenski a anunțat că a recepționat oficial planul propus de Statele Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina.
Planul este alcătuit din 28 de puncte și avantajează Rusia. Potrivit draft-ului obținut de publicația Axios, documentul obligă Kievul, între altele, să renunțe la o parte din teritoriul său, să limiteze dimensiunea forțelor sale armate și să consacre în Constituție angajamentul de a nu adera niciodată la NATO.
Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.
Salariul minim pe țară pentru anul viitor ar urma să fie de 6300 de lei, sau cu 800 de lei mai mult decât este în prezent. Propunerea a fost înaintată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Instituția argumentează că inițiativa are drept obiectiv o majorare sustenabilă a salariului minim, ținând cont atât de nevoile salariaților, cât și de condițiile economice și bugetare actuale. Sindicatele critică însă propunerea, considerând suma insuficientă și solicitând un nivel mai ridicat, de 8 050 de lei.
Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, implementarea noii valori va urmări asigurarea unui cadru de previzibilitate și echitate, care să sprijine realizarea obiectivului Guvernului de creștere etapizată a salariului minim pe țară, de reducere a sărăciei și de combatere a muncii nedeclarate.
Instituția de resort a prezentat și evoluția salariului minim național (brut), la nivel de țară, în ultimii ani, care a fost una accelerată: 2021 – 2 935 lei 2022 – 3 500 lei (creștere de aproximativ +19% față de 2021) 2023 – 4 000 lei (creștere de circa +12,5% față de 2022) 2024 – 5 000 lei (creștere de +25% față de 2023) 2025 – 5 500 lei (creștere de +10% față de 2024) 2026 – propus la 6 300 lei, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ +15% față de 2025 și o majorare totală de circa +115% față de 2021.
Sindicatele resping propunerea: 6 300 lei nu asigură un trai decent
Sindicaliștii susțin că salariul minim propus de 6 300 de lei nu acoperă necesitățile vitale ale angajaților și nu reușește să scoată lucrătorii din sărăcie, fiind insuficient pentru a asigura un trai decent pentru salariați și familiile lor. De asemenea, această sumă nu garantează obținerea pensiei minime după 40 de ani de activitate și nu respectă cerințele Directivei UE 2022/2041.
În plus, salariul minim propus nu contribuie la atingerea obiectivului Guvernului de a ajunge la un nivel de 10 000 de lei până la finalul mandatului, așa cum este prevăzut în Programul de activitate „UE, Pace, Dezvoltare”. Opinia a fost exprimată în cadrul ședinței Grupului de lucru tehnic de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, desfășurată pe 21 noiembrie 2025, la solicitarea CNSM.
„CNSM consideră că salariul minim care urmează a fi stabilit trebuie să corespundă costului real al vieții și standardele europene privind protecția socială. În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 20 noiembrie, Ministerul Finanțelor a prezentat și opțiunea stabilirii unui salariu minim de 6500 de lei, iar costul în cazul dat s-ar fi majorat cu doar 130 milioane de lei pe an, din care circa 50% urmau să fie încasate în bugetul public național sub formă de impozit pe venit, prime medicale și contribuții sociale, ceea ce considerăm că este un cost neesențial pentru buget”, se arată în comunicatul sindicatelor.
Amintim că salariul minim pe țară reprezintă mărimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Între timp, au fost anunțate rețineri și s-au făcut publice detalii privind originea armamentului. În Republica Moldova au fost formulate mai multe solicitări, inclusiv cereri de demisie. NewsMaker a adunat informațiile din spațiul public despre cazul armamentului de la vamă.
20 noiembrie
În dimineața zilei de joi, presa din România a scris că mai multe instituții ale statului român intervin în Vama Albița–Leușeni, după ce, în noaptea de 19 spre 20 noiembrie, în jurul orei 1:30, într-un camion oprit la control au fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete. Publicația Adevărul a scris că transportul, cu remorcă de tip container, era condus de un cetățean al Republicii Moldova. Antena 3 CNN a relatat că șoferul le-ar fi spus anchetatorilor că armamentul urma să ajungă în Israel.
Serviciul Vamal al R. Moldova a declarat că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de un funcționar vamal al Republicii Moldova” și că, în acest sens, acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. Urmare a celor constate de autoritatea vamală română, a adăugat Serviciul Vamal, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală.
Ulterior, directorul Serviciului Vamal al R. Moldova, Radu Vrabie, a confirmat că în transport se afla armament. Potrivit lui Vrabie, vameșul din Moldova a solicitat părții române să inițieze controlul, având în vedere că scanerul se află pe partea României. El a adăugat că la această parte de frontieră, Moldova nu dispune de „un echipament de scanare performant, însă până la implementarea acestuia conlucrăm eficient cu colegii din România”. Totodată, el a anunțat că Serviciul Vamal a sesizat procuratura, fiind inițiată urmărirea penală, și că „Serviciul Vamal va desfășura propria investigație internă”.
Conform procurorilor din România, camionul aparține unei firme de transport din R. Moldova. Reprezentanții DIICOT au declarat că transportul avea ca destinatar, conform documentelor, un beneficiar din Israel. Instituția a precizat, de asemenea, că pe rolul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași a fost înregistrat un dosar penal.
Deputatul de la Chișinău Renato Usatîi, vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a declarat că printre armele din camion s-ar fi aflat „sisteme FIM-92 Stinger”, un sistem portabil antiaerian american. „Pe teritoriul Republicii Moldova așa tip de armament nu există”, a adăugat el și a anunțat că va cere audieri pe platforma comisiei parlamentare.
Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au confirmat pornirea urmăririi penale. Totodată, au anunțat că a fost creat un grup de urmărire penală, care include, pe lângă ofițerii de urmărire penală și de investigații ai Serviciului Vamal, și ofițeri ai Inspectoratului Național de Investigație și ai Poliției de Frontieră. Procurorii au anunțat, de asemenea, despre reținerea a două persoane pentru 72 de ore, precum și ridicarea mai multor mijloace de probă. În același timp, procurorii au declarat, cu referire la informațiile preliminare, că transportul nu traversare frontiera cu Ucraina.
În camion se afla armament de origine sovietică, produs în anii ’70, precum și alte tipuri produse în Rusia, a declarat deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la TVR Moldova. El a adăugat că se încearcă obținerea mai multor detalii de la cele două persoane reținute, însă acestea „nu prea merg la discuții”. În același timp, Carp a precizat că miercurea viitoare vor avea loc audieri în cadrul Comisiei pe tema drogurilor, iar acest caz va fi inclus pe agenda dezbaterilor.
21 noiembrie
Șoferul camionului a fost reținut, a anunțat Poliția Română. Conform instituției, bărbatul de 37 de ani ar fi făcut parte dintr-un grup transfrontalier specializat în contrabandă cu arme și muniții cu destinația Israel. Poliția Română a mai anunțat că în camion au fost descoperite 18 rachete antitanc portabile, 8 lansatoare de grenade antitanc, un sistem portabil de apărare antiaeriană și piese ale unei drone. Pentru a nu fi descoperite la control, documentele de însoțire indicau că încărcătura era constituită din deșeuri metalice, iar armamentul a fost ambalat în folii metalice, elemente textile și cutii de lemn.
Liderul partidului de guvernare din R. Moldova, Igor Grosu, nu exclude o posibilă legătură între camionul cu armament și tentativele de destabilizare post-electorală. „Cunoașteți taberele de antrenament în afară, cu implicarea unor persoane din Republica Moldova. Eu zic să lăsăm structurile de forță să investigheze și să aducă cât mai multă informație veridică”, a adăugat Grosu.
Procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți până acum sunt din Chișinău și au avut următoarele roluri în schemă: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Procurorii au confirmat că șoferul camionului, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova. Totodată, aceștia au precizat că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că faptul că un transport ilegal de muniție a fost găsit de vameșii români la granița cu R. Moldova, „adică controlul a funcționat, înseamnă că pe o micuță zonă statul român funcționează”. „Mai departe va fi o anchetă în relație cu partenerii noștri din Republica Moldova care va stabili”, a afirmat Nicușor Dan, relatează Digi24.
Reacții și solicitări în Republica Moldova
Partidul „Democrația Acasă”, condus de deputatul Vasile Costiuc, a cerut demisia conducerii Serviciului de Informații și Securitate, a șefului Inspectoratului General al Poliției și a șefului Poliției de Frontieră. De asemenea, a solicitat convocarea imediată a Consiliului Suprem de Securitate și crearea unei structuri independente de investigație pentru a analiza „legăturile dintre grupările criminale și instituțiile statului”.
Președinta Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a cerut demisia directorului Serviciului Vamal, a șefului Poliției de Frontieră și eliberarea imediată din funcție a conducerii Punctului Leușeni (vama și frontiera). Totodată, a solicitat explicații oficiale din partea Ministerului Afacerilor Interne și clarificări publice din partea Serviciului de Informații și Securitate.
Partidul Social Democrat European (PSDE) a cerut „acțiuni imediate pentru apărarea securității naționale”. De asemenea, a solicitat convocarea urgentă a Consiliului Național de Securitate, prezentarea publică a acțiunilor Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră și Serviciului de Informații și Securitate, precum și verificări complete privind potențiala utilizare a infrastructurii din R. Moldova pentru transport ilegal de armament.
Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a declarat că această situație „ridică întrebări serioase despre controlul vamal al Republicii Moldova”. „Cu atât mai mult cu cât autoritățile se laudă zilnic că suntem «hub de securitate» și că reziliența noastră crește. Cetățenii nu au nevoie de slogane, ci de explicații clare și verificări reale”, a adăugat ea.
Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, a declarat că „reacția Serviciului Vamal este insuficientă pentru o situație atât de gravă”. El a cerut convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, audieri imediate în Parlament cu conducerea Vămii, Poliției de Frontieră, SIS, MAI și Procuraturii, precum și desfășurarea unei anchete comune cu partea română.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că „autoritățile sunt obligate – nu invitate, nu rugate – obligate să vină rapid cu răspunsuri exhaustive: Ce sunt aceste arme? De unde provin? Când au intrat în Republica Moldova? Cine a facilitat transportul? De ce nu au fost depistate de autoritățile noastre și au fost reținute abia la Albița?”.
Comunitatea WatchDog din R. Moldova susține că reținerea camionului cu arme „s-a transformat rapid într-o campanie intensă de dezinformare împotriva guvernelor de la Chișinău și Kiev”.” Mai mult decât atât, incidentul poartă toate semnele unei operațiuni sub flag fals, adică o provocare organizată intenționat pentru a crea probleme politice și diplomatice”, a adăugat WatchDog.
