Moldindconbank te invită la un spectacol de fotbal feminin, organizat în scop caritabil

PudraCard de la Moldindconbank te invită să urmărești cel mai tare miniturneu de fotbal feminin pe plajă, desfășurat în parteneriat cu Mastercard, Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului (A.S.I.C.S.) și Federația Moldovenească de Fotbal.

Turneul amical este organizat în scop caritabil, iar beneficiar va fi o echipă de junioare de la Clubul sportiv pentru copii, tineret și seniori «Chișinău». Timp de un an, Moldindconbank și partenerul său, A.S.I.C.S., vor susține financiar această echipă de fete talentate, ajutându-le să-și îmbunătățească abilitățile profesionale și să reprezinte cu demnitate țara noastră la competițiile internaționale.

Pe teren vor ieși 4 echipe de femei:

1) Echipa jurnalistelor/prezentatoarelor;
2) Echipa bloggerițelor cunoscute la noi;
3) Echipa deținătoarelor de carduri Premium de la Moldindconbank;
4) Echipa angajatelor Moldindconbank.

Invitata specială a evenimentului este Ambasadoarea faptelor bune în proiectele sociale ale Moldindconbank, Marcela Paladi.

Participantele vor demonstra că pot face spectacol pe terenul de fotbal și să evolueze cu succes și în genurile de sport, considerate anterior exclusiv pentru bărbați.

Te așteptăm pe 20 august, începând cu ora 17:00, pe stadionul FMF din parcul La Izvor. Intrare liberă!

Hai să urmărim împreună meciurile pline de eleganță și adrenalină, susținând echipa preferată!

Partenerii miniturneului: Rețeaua de fitness cluburi «Aquaterra», restaurantul «Motif», magazinul de genți unicale din piele naturală «Haskel», spălătoria auto «V8 Washer».

Moldindconbank — mereu alături!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Apa și canalizarea s-ar putea scumpi în Chișinău cu peste 2 lei. Tarifele propuse

Serviciile de alimentare cu apă și canalizare din Chișinău s-ar putea scumpi. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a supus consultărilor publice proiectul noilor tarife, după ce S.A. „Apă-Canal Chișinău” a solicitat majorarea acestora.

Operatorul cere un tarif de 15,55 lei/m³ pentru apa potabilă, față de 12,99 lei/m³, cât achită în prezent consumatorii casnici. ANRE propune însă un tarif mai mic – 13,99 lei/m³, ceea ce ar însemna o majorare cu 1 leu față de tariful actual.

Majorări sunt propuse și pentru serviciul de canalizare. „Apă-Canal Chișinău” solicită un tarif de 7,68 lei/m³, iar ANRE propune 7,40 lei/m³. În prezent, tariful pentru canalizare este de 5,63 lei/m³.

Reamintim, ultima oară, tarifele la apă și canalizare în Chișinău au crescut în martie 2025. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
stiri.md

Coroanele funerare din plastic ar putea fi interzise: proiect de lege

Colectarea separată a hârtiei, plasticului, sticlei, metalelor, textilelor și biodeșeurilor ar putea deveni obligatorie, iar unele produse din plastic de unică folosință, inclusiv pungile de transport și coroanele funerare din plastic, ar putea fi interzise pe piață. Prevederile figurează într-un proiect de modificare a legii privind deșeurile elaborat de Ministerul Mediului, care se află în consultări publice.

Una dintre direcțiile principale ale proiectului este reducerea cantității de deșeuri generate. Autoritățile propun promovarea produselor mai durabile, care pot fi reparate, reutilizate sau reciclate, dar și aplicarea unor mecanisme economice care să încurajeze reducerea deșeurilor și valorificarea acestora.

Documentul prevede și obiective pentru diminuarea risipei alimentare. Până la sfârșitul anului 2030, Republica Moldova ar urma să reducă volumul deșeurilor alimentare cu cel puțin 10% în etapa de producție și prelucrare și cu cel puțin 30% pe cap de locuitor în comerțul cu amănuntul, sectorul alimentației publice și gospodării. Pentru monitorizarea progresului, vor fi introduse obligații de evidență și raportare a datelor privind alimentele aruncate și cele donate.

O altă schimbare importantă vizează colectarea separată a deșeurilor. Proiectul stabilește că hârtia, plasticul, sticla, metalele, textilele și biodeșeurile trebuie colectate separat pentru a facilita reciclarea și reutilizarea acestora. În cazul biodeșeurilor sunt prevăzute soluții precum compostarea și alte metode de valorificare.

Proiectul stabilește și ținte pentru reducerea depozitării deșeurilor. Până în anul 2045, cantitatea de deșeuri municipale eliminate prin depozitare ar trebui să fie redusă la cel mult 10% din totalul deșeurilor generate anual.

Autoritățile propun și extinderea responsabilității producătorilor. Aceștia ar urma să suporte o parte mai mare din costurile de colectare și gestionare a deșeurilor rezultate din produsele pe care le introduc pe piață. Pentru anumite categorii de produse, inclusiv unele din plastic de unică folosință, ar putea fi introdusă o taxă pe produs.

Un capitol separat al proiectului se referă la produsele din plastic de unică folosință. Ministerul Mediului propune interzicerea introducerii pe piață a unor astfel de produse, printre care cele fabricate din plastic oxodegradabil, produsele din polistiren expandat, pungile de transport din plastic și coroanele sau ornamentele funerare din plastic.

Pentru alte produse din plastic sunt prevăzute cerințe suplimentare. De exemplu, recipientele pentru băuturi ar urma să aibă dopuri și capace atașate, iar producătorii vor trebui să respecte cerințe privind utilizarea materialului reciclat și colectarea separată a acestor ambalaje.

Proiectul introduce reguli noi și pentru deșeurile textile, cele provenite din construcții și demolări, dar și pentru deșeurile periculoase. În cazul materialelor care conțin azbest, sunt prevăzute obligații privind identificarea acestora înainte de lucrări de renovare sau demolare, colectarea separată, transportarea și eliminarea doar prin operatori autorizați.

Pentru o evidență mai clară a fluxurilor de deșeuri, Ministerul Mediului propune dezvoltarea Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor”. În cadrul acestuia ar urma să fie creată și o „Bursă de resurse”, unde vor fi evidențiate subprodusele și materiile prime secundare care pot fi reutilizate.

Ministerul Mediului susține că modificările sunt necesare pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu cerințele Uniunii Europene și pentru crearea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor.

După finalizarea consultărilor publice, proiectul urmează să fie transmis Guvernului și Parlamentului pentru examinare.

nota-de-fundamentare-209-2016-01072026-7_6a4f6b8c8ef44 by Ana-Maria

(VIDEO) Medicii refuză operațiile complicate de teama condamnărilor. Cum pot fi protejați specialiștii?

Medicii din Republica Moldova sunt în situația în care evită operațiile complicate și s-ar putea orienta spre activități mai simple, dacă statul nu va crea un mecanism clar de protecție în cazurile de erori medicale. La această concluzie a ajuns Oficiul Avocatului Poporului. În 2025, instituția a examinat șapte cazuri de malpraxis, iar în unele dintre ele au fost pronunțate sentințe de condamnare. În lipsa unor garanții juridice, avertizează Avocatul Poporului, tot mai mulți specialiști ar putea refuza intervențiile complexe. Raportul anual vizează și alte categorii vulnerabile: deținuții, copiii și persoanele cu tulburări mintale. După numărul persoanelor condamnate raportat la 100 de mii de locuitori, Republica Moldova se află pe locul al treilea în Europa, iar fiecare a doua persoană eliberată ajunge din nou după gratii. Printre problemele care îi afectează pe copii se numără violența în școli, absenteismul, consumul de droguri și utilizarea țigărilor electronice. Concluziile raportului urmează să fie prezentate în Parlament.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

screenshot

„Eu sunt deschis”: președintele APG vrea dialog cu Chișinăul și propune un mecanism pentru alegeri

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a declarat că alegerile pentru viitorul legislativ de la Comrat trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie și că, după decizia Curții Constituționale, Adunarea consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”. Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea propune formarea unui organ electoral al Găgăuziei, format din reprezentanți ai Adunării, Comitetului Executiv al Găgăuziei și instanțelor judecătorești sau ai Comisiei Electorale Centrale a R. Moldova. El a spus că este deschis pentru un dialog cu Chișinăul și a respins ideea că, în cazul în care nu va fi găsit un compromis, sunt posibile proteste în regiune.

Gaidarji a spus că, urmare a deciziei Curții Constituționale, Adunarea Populară consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”.

„Adunarea Populară își exprimă poziția principială: alegerile nu trebuie să fie tergiversate și trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie. (…) Adunarea Populară este gata ca, în zilele următoare, să propună inițierea unui grup de lucru comun cu participarea reprezentanților Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale, pentru elaborarea unui mecanism (…) pentru desfășurarea alegerilor”, a comunicat Gaidarji pe 13 iulie, în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea Populară propune formarea unui organ electoral central al Găgăuziei, în componența a 9 persoane. Trei persoane să fie de la Adunarea Populară a Găgăuziei, 3 de la Comitetul Executiv al Găgăuziei și 3 de la instanțele judecătorești sau Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. El a spus că, printre criteriile stabilite pentru membrii organului electoral, trebuie să se regăsească cunoașterea limbii găgăuze.

Gaidarji a spus că, în grupul de lucru format anterior, „nu a fost găsit un compromis”.

Întrebat cum comentează declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a spus că nu poate „negocia cu persoane asociate lui Șor și Kremlinului” după apelul său de relansare a dialogului dintre Comrat și Chișinău, Gaidarji a spus: „Azi, Găgăuzia este făcută nu știu de ce teritoriul lui Șor și nimeni nu vede că noi cerem un dialog. Dorim să trăim în Republica Moldova cu toate principiile democratice. (…) Haideți să ne așezăm la masă. (…) Eu sunt deschis”.

La întrebarea dacă sunt posibile proteste în regiune în cazul în care nu va fi găsit un compromis, Gaidarji a răspuns: „Eu sunt aici nu pentru a ridica oamenii la proteste. Noi suntem aleși de popor pentru a rezolva întrebări concrete. În această situație, noi nu vedem (nota red. necesitatea protestelor). (…) Noi credem că va fi găsit un consens, dar trebuie de lucrat”.

***

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Reamintim, Valentin Gaidarji a fost ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji. Imediat după alegerea sa, acesta a lansat un apel către conducerea de vârf a R. Moldova pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.

Exclusiv TV

Peste 300 000 de turiști străini au vizitat Moldova în doar trei luni. Guvernul: „Este cel mai mare număr de la Independență”

În 2026, Republica Moldova a fost vizitată de un număr record de turiști de la obținerea independenței — peste 300 de mii. Informația a fost comunicată de Guvern luni, 13 iulie.

Am depășit pragul de 300 de mii de turiști care vin în Republica Moldova. Este cel mai mare număr înregistrat de la independența țării, o cifră care confirmă tendința ascendentă a ultimilor ani: de la 286,2 mii de turiști străini în 2025, la 300,3 mii în trimestrul I din 2026”, a transmis Guvernul.

Conform instituției, comparativ cu anul 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei de Covid-19, Republica Moldova a înregistrat o creștere cu 62% a numărului de sosiri ale turiștilor străini, ceea ce a permis țării să intre în top trei destinații europene la acest capitol.

Expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat anterior că cifra de afaceri a industriei turismului a crescut de la 384 de milioane de dolari în anul 2015, la 1,374 miliarde de dolari în anul 2025.

Din această sumă, peste un miliard de dolari reprezintă cheltuielile cetățenilor Republicii Moldova pentru vacanțele în străinătate, 193 de milioane de dolari — cheltuielile turiștilor străini în Republica Moldova, iar 97 de milioane de dolari — cheltuielile turiștilor moldoveni pentru călătoriile în interiorul țării, transmite Moldova 1.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: