Colaj NM

Șeful Centrului Medicilor de Familie din Briceni a fost răpus de Covid

Sistemul medical din Republica Moldova a mai pierdut un specialist. Este vorba despre șeful Centrului Medicilor de Familie din Briceni, Liviu Petrov. Decesul acestuia a fost înregistrat pe 8 aprilie.

Despre decesul lui Liviu Petrov a anunțat speakerul parlamentului Zinaida Grecianîi, după ce deputații au ținut un moment de reculegere în memoria lucrătorilor medicali răpuși de coronavirus.

„Sunt nevoită să anunț că lista trebuie completată cu încă un nume – Liviu Petrov, șeful Centrului medicilor de familie din Briceni”, a declarat Grecianîi.

Contactați de NM, reprezentanții Centrului de Sănătate Briceni au precizat că Liviu Petrov ar fi împlinit pe 22 mai 61 de ani. Acesta a fost spitalizat pe 23 martie la Spitalul Republican din capitală. Din păcate, medicii nu au reușit să îi salveze viața.

Dacă informația va fi confirmată de Ministerul Sănătății, acesta va fi al 110-lea deces în rândul lucrătorilor medicali din Moldova care au contractat noul tip de coronavirus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: