Moldova ar putea ieși mai devreme din starea de urgență energetică. Diaconu: „S-a reacționat rapid, ca lumea să aibă lumină”


Republica Moldova ar putea reveni la starea de alertă în sectorul energetic, iar starea de urgență instituită recent ar putea fi ridicată înainte de termen. Declarația a fost făcută de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, în ediția din 30 martie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Acesta a explicat că Moldova a gestionat eficient situația energetică critică, după deteriorarea liniei electrice Isaccea-Vulcănești, însă contextul energetic internațional rămâne problematic.

Sistemul energetic este monitorizat în continuare, iar următoarele zile vor fi decisive pentru identificarea eventualelor probleme rămase și pentru echilibrarea fluxurilor de pe piață, a declarat șeful CNMC, Serghei Diaconu. În același timp, el a atras atenția că situația rămâne fragilă la nivel regional. Criza petrolului nu este depășită, iar evoluțiile din regiune, inclusiv din România, impun în continuare prudență.

Potrivit lui Diaconu, o decizie privind revenirea la starea de alertă va putea fi luată abia după prezentarea unui raport detaliat al Ministerului Energiei, care să includă toate instituțiile implicate.

„Probabil este o premieră în Republica Moldova când, după o stare de urgență, s-a reacționat rapid, s-a coordonat efortul, s-a reușit atât pe partea ucraineană, cât și pe partea noastră implementarea măsurilor care să permită, pe de o parte, ca lumea să aibă lumină, pe de altă parte – să fie restabilită funcționalitatea liniei. Rămâne să avem, tot în premieră, o propunere de a scoate starea de urgență înainte de expirarea acesteia… în perioada care va urma”, a declarat Diaconu, la postul public de radio.

În prezent, legea prevede un termen fix de 60 de zile pentru instituirea stării de urgență. Autoritățile analizează însă posibilitatea de a introduce un mecanism mai flexibil, care să permită stabilirea unei durate între 30 și 90 de zile, în funcție de riscuri și indicatori, a declarat directorul CNMC, Serghei Diaconu. Potrivit acestuia, o astfel de modificare ar permite ajustarea mai rapidă a măsurilor în situații de criză.

Diaconu a mai spus că autoritățile intenționează să vină cu propuneri de modificare a legislației în acest sens.

„Am înțeles mesajul parlamentarilor și al societății. Nu este o dorință de a impune o stare de urgență. Niciodată nu a existat tendința de a folosi acest mecanism pentru alte probleme decât cele reale. Vom propune o flexibilitate între 30 și 90 de zile, astfel încât Parlamentul să poată decide durata în funcție de riscuri și propriile evaluări”, a precizat Diaconu.

Reamintim că Republica Moldova se află în stare de urgență energetică pentru 60 de zile, instituită de Parlament pe 24 martie, la solicitarea Guvernului. Măsura a fost luată după ce, în urma unui atac asupra infrastructurii energetice din Ucraina, linia electrică de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești a fost deconectată.

Ministerul Energiei a anunțat că linia a fost restabilită integral pe 28 martie, mai devreme decât termenul estimat inițial, de 5–7 zile.

Totodată, decizia a fost influențată și de evoluțiile de pe piața carburanților, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. În decurs de o lună, prețul motorinei în Republica Moldova a crescut cu peste 50%, iar cel al benzinei cu aproximativ 25 la sută.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: