Moldova ar putea ieși mai devreme din starea de urgență energetică. Diaconu: „S-a reacționat rapid, ca lumea să aibă lumină”


Republica Moldova ar putea reveni la starea de alertă în sectorul energetic, iar starea de urgență instituită recent ar putea fi ridicată înainte de termen. Declarația a fost făcută de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, în ediția din 30 martie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Acesta a explicat că Moldova a gestionat eficient situația energetică critică, după deteriorarea liniei electrice Isaccea-Vulcănești, însă contextul energetic internațional rămâne problematic.

Sistemul energetic este monitorizat în continuare, iar următoarele zile vor fi decisive pentru identificarea eventualelor probleme rămase și pentru echilibrarea fluxurilor de pe piață, a declarat șeful CNMC, Serghei Diaconu. În același timp, el a atras atenția că situația rămâne fragilă la nivel regional. Criza petrolului nu este depășită, iar evoluțiile din regiune, inclusiv din România, impun în continuare prudență.

Potrivit lui Diaconu, o decizie privind revenirea la starea de alertă va putea fi luată abia după prezentarea unui raport detaliat al Ministerului Energiei, care să includă toate instituțiile implicate.

„Probabil este o premieră în Republica Moldova când, după o stare de urgență, s-a reacționat rapid, s-a coordonat efortul, s-a reușit atât pe partea ucraineană, cât și pe partea noastră implementarea măsurilor care să permită, pe de o parte, ca lumea să aibă lumină, pe de altă parte – să fie restabilită funcționalitatea liniei. Rămâne să avem, tot în premieră, o propunere de a scoate starea de urgență înainte de expirarea acesteia… în perioada care va urma”, a declarat Diaconu, la postul public de radio.

În prezent, legea prevede un termen fix de 60 de zile pentru instituirea stării de urgență. Autoritățile analizează însă posibilitatea de a introduce un mecanism mai flexibil, care să permită stabilirea unei durate între 30 și 90 de zile, în funcție de riscuri și indicatori, a declarat directorul CNMC, Serghei Diaconu. Potrivit acestuia, o astfel de modificare ar permite ajustarea mai rapidă a măsurilor în situații de criză.

Diaconu a mai spus că autoritățile intenționează să vină cu propuneri de modificare a legislației în acest sens.

„Am înțeles mesajul parlamentarilor și al societății. Nu este o dorință de a impune o stare de urgență. Niciodată nu a existat tendința de a folosi acest mecanism pentru alte probleme decât cele reale. Vom propune o flexibilitate între 30 și 90 de zile, astfel încât Parlamentul să poată decide durata în funcție de riscuri și propriile evaluări”, a precizat Diaconu.

Reamintim că Republica Moldova se află în stare de urgență energetică pentru 60 de zile, instituită de Parlament pe 24 martie, la solicitarea Guvernului. Măsura a fost luată după ce, în urma unui atac asupra infrastructurii energetice din Ucraina, linia electrică de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești a fost deconectată.

Ministerul Energiei a anunțat că linia a fost restabilită integral pe 28 martie, mai devreme decât termenul estimat inițial, de 5–7 zile.

Totodată, decizia a fost influențată și de evoluțiile de pe piața carburanților, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. În decurs de o lună, prețul motorinei în Republica Moldova a crescut cu peste 50%, iar cel al benzinei cu aproximativ 25 la sută.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

O activistă din Rusia s-ar fi sinucis din cauza războiului din Ucraina și a imposibilității de a-i ajuta pe deținuții politici

Activista rusă pentru drepturile omului și disidenta Nina Litvinova ar fi murit prin suicid pe fondul războiului din Ucraina și al imposibilității de a-i ajuta pe deținuții politici din Rusia. Cel puțin asta reiese din scrisoarea sa de adio, publicată parțial de verișoara activistei, jurnalista Maria Slonim, scrie Novaia Gazeta Evropa.

„Trebuie să plec, nu mai suport să trăiesc. De când Putin a atacat Ucraina și ucide oameni nevinovați, iar la noi sunt aruncați necontenit în închisori mii de oameni, care suferă și mor acolo pentru că, la fel ca mine, sunt împotriva războiului și a crimelor. (…) Am încercat să-i ajut, dar puterile mele s-au terminat și mă chinuie zi și noapte sentimentul de neputință. Mi-e rușine, dar am cedat. Vă rog, iertați-mă”, ar fi scris Litvinova.

Maria Slonim susține că presa de stat rusă a relatat despre moartea Ninei Litvinova și despre existența unei scrisori de adio, însă fără a publica conținutul acesteia. „Scrisoarea, desigur, nimeni nu o va publica. Acolo sunt prezentate prea clar motivele plecării ei, iar noi am decis să arătăm adevăratele cauze: Putin a ucis-o!”, a scris Slonim.

Nina Litvinova provenea dintr-o familie cunoscută de disidenți sovietici. Ea era nepoata diplomatului sovietic Maxim Litvinov și sora disidentului Pavel Litvinov, participant la protestul din Piața Roșie din 1968 împotriva invaziei Cehoslovaciei.

Timp de peste 40 de ani, Litvinova a activat în domeniul științific la Institutul de Oceanologie al Academiei Ruse de Științe, unde a studiat biologia ofiurilor și a publicat mai multe lucrări de specialitate.

În paralel, încă din anii 1960, ea a sprijinit deținuții politici și mișcarea disidentă. Organizația Memorial a menționat într-un necrolog că Litvinova participa la procese politice și îi ajuta constant pe cei persecutați de autorități.

În ultimii ani, activista a fost prezentă la procesele istoricului Iuri Dmitriev, ale activistului Oleg Orlov și ale regizoarei Evghenia Berkovici, oferind sprijin și altor deținuți politici mai puțin cunoscuți publicului.

În necrologul publicat de „Memorial”, organizația a descris ajutorul oferit de Litvinova drept „o susținere liniștită și aproape invizibilă” a celor persecutați, pe care activista o considera o datorie firească.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: