Facebook/Andrei Spînu

Moldova ar putea primi gaze naturale din Polonia. Spînu: „Am discutat despre un parteneriat pe termen lung”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierul Andrei Spînu, a oferit detalii despre vizita sa de lucru în Polonia. Acesta a menționat că a discutat cu omologul său despre un parteneriat pe termen lung în furnizarea gazelor naturale din Polonia.

În cadrul vizitei sale de lucru din 18-19 octombrie, vicepremierul Andrei Spînu a avut o întrevedere cu secretarul de Stat al Cancelariei Președintelui Poloniei și șeful Biroului internațional de politici, Jakub Kumoch. De asemenea, ministrul Infrastructurii s-a întâlnit  cu reprezentantul special pentru Moldova al Prim-ministrului Republicii Polone, Adam Eberhardt. De asemenea, Spînu a discutat cu ministrul Energiei de la Varșovia, Piotr Naimski. Andrei Spînu a informat oficialii polonezi despre situația cu care se confruntă țara noastră, astăzi, pe piața gazelor.

„Am discutat despre un parteneriat pe termen lung în furnizarea gazelor naturale din Polonia. Un proiect bilateral pe care îl tratăm cu maximă seriozitate, pentru că obiectivul nostru este ca sursele de alimentare să fie cât mai diversificate și mai adecvate pentru depășirea unei crize de acest calibru. Polonia este un stat prieten și un partener de nădejde al Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, a menționat oficialul.

În context, vicepremierul a discutat și cu vicepreședintele PGNiG (compania de stat poloneză), Artur Cieślik, despre capacitatea gazelor naturale pe care o putem obține din partea statului polon.

„Am vorbit cu președintele consiliului de administrație GAZ-SYSTEM, Tomasz Stepien. În cadrul discuțiilor, am abordat soluțiile tehnice pe care le putem implementa împreună cu partenerii polonezi, în scopul furnizării gazelor naturale în țara noastră. Voi reveni cu informații actualizate, de interes, pe măsură ce avansăm în soluționarea acestei crize”, a mai spus Spînu.

***

Potrivit portalului Evropeiskaya Pravda, Polonia a anunțat în luna septembrie despre intenția de a renunța la gazul rusesc. Se va întâmpla datorită gazoductului Baltic Pipe, care va transporta gaze din Norvegia către piețele daneze și poloneze. Presa rusă scrie că gazoductul va permite livrarea în vestul Europei a până la 10 miliarde de m3 de gaz pe an, din Marea Nordului. Darea în folosință a gazoductului este planificată pentru anul viitor.

Amintim că, pe 13 octombrie, a fost declarată stare de alertă pe piața gazelor naturale, după ce autoritățile nu au reușit să încheie un nou contract cu Gazpromul. Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, discuțiile cu reprezentanții concernului rus continuă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: