Anderi Mardari / NewsMaker

„Moldova cere doar șansa de a se dezvolta și de a da speranță cetățenilor săi”. Editorial semnat de Maia Sandu pentru presa internațională

Președinta țării Maia Sandu a semnat un editorial pentru publicațiile El Pais, Le Figaro, Die Welt, Le Soir, Gazeta Wyborcza, Publico, La Repubblica și G4Media. Aceasta a vorbit despre importanța susținerii Republicii Moldova

În mijlocul celei mai mari crize de securitate din regiune și din Europa, Republica Moldova se află azi într-un moment istoric. Alegerea de a depune cererea de aderare la UE pe 3 martie confirmă dorința univocă a țării de a se ancora ferm în lumea liberă.

Aspirația cetățenilor Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană a devenit tot mai puternică de-a lungul celor treizeci de ani de independență. Nu a fost un parcurs lin, dar astăzi ne aflăm în punctul unei decizii istorice: aceea de a acorda Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE. Sperăm că liderii Uniunii Europene vor susține candidatura noastră în cadrul Consiliului European din 23-24 iunie, recunoscând această oportunitate geopolitică unică. O oportunitate geopolitică ce extinde securitatea UE, apără valorile europene și face uniunea mai puternică.

Drumul nostru către integrarea europeană nu a fost ușor. După prăbușirea Uniunii Sovietice, la fel ca Țările Baltice, Republica Moldova a avut o șansă la integrarea europeană, însă a ratat-o. Am urmărit în schimb, cu bucurie, parcursul spre UE al României, cea mai apropiată parteneră și aliată a țării noastre, care a devenit țară membră a Uniunii Europene, inspirându-ne să-i urmăm calea. Dar în primele două decenii de independență, Moldova a trecut prin tranziții economice și sociale dureroase. Conflictul din regiunea transnistreană a împiedicat și mai mult eforturile noastre de dezvoltare.

Și totuși, în pofida dezamăgirilor în clasa politică, suferite de-a lungul anilor, aspirațiile noastre europene s-au plasat, întotdeauna, deasupra nostalgiei sovietice. Democrația a găsit întotdeauna o modalitate de a învinge.

În treizeci de ani, toate guvernările din Republica Moldova au fost schimbate prin alegeri pașnice. Toate guvernele care au încercat să instaleze un regim autocrat sau să suprime democrația au fost înlăturate de la putere. Și, cel mai important, toate guvernele, bune sau rele, au căutat să construiască relații strânse cu UE.

În 2019, moldovenii au alungat bandiții de la guvernare, iar la alegerile prezidențiale din 2020 și cele parlamentare din 2021 au oferit o majoritate covârșitoare de voturi unei clase politice noi, curate și pro-europene. Această nouă clasă politică promovează integritatea, transparența și finanțarea onestă a activității politice. De anul trecut Republica Moldova, care este condusă de un președinte, un parlament și un guvern pro-european și pro-reformator, s-a angajat într-o agendă ambițioasă de reforme.

Am demarat consolidarea integrității și independenței sistemului de justiție prin procedura de evaluare externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Potrivit Indicelui mondial al libertății presei pentru 2022, Republica Moldova ocupă locul 40, în creștere cu 49 de poziții într-un singur an, și se regăsește alături de state democratice consacrate precum Australia și multe țări membre ale UE.

Uniunea Europeană a devenit principalul nostru partener politic, comercial și de investiții. Două treimi din exporturile moldovenești ajung deja pe piața europeană, contribuind astfel la integrarea Republicii Moldova în UE. Guvernul promovează politici pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și a climatului investițional în Moldova.

Tendințele pozitive de schimbare și de creștere în Moldova păreau de neoprit, când primele bombe rusești au lovit țara vecină Ucraina, în dimineața zilei de 24 februarie. Moldova simte distrugerea adusă de războiul Rusiei împotriva Ucrainei în fiecare zi. Rata inflației a ajuns la 29%. Prețul gazelor naturale a crescut de peste cinci ori în mai puțin de un an. Au fost închise mai multe rute comerciale din Est, iar riscul de securitate a crescut, împiedicând investițiile să vină în țară.

Cu toate acestea, moldovenii și-au deschis inimile și casele pentru sute de mii de refugiați ucraineni. Aproape jumătate de milion dintre ei au trecut granițele Republicii Moldova de la începutul războiului. Circa 80 de mii sunt încă în Moldova, ceea ce a generat o creștere a populației noastre cu aproape 3%. Este o provocare majoră, dar ea nu ne-a descurajat să facem tot ce putem pentru a-i ajuta pe cei care fug de război.

Războiul nemilos și fără sens împotriva Ucrainei ne reamintește că pacea și libertatea nu mai sunt un dat. Iar cererea de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană vine din dorința noastră puternică de a rămâne parte a lumii libere. Credem cu adevărat că putem rămâne o democrație consolidată doar dacă vom fi parte a UE.

Depunerea dosarului de aderare a Republicii Moldova la UE este o alegere bazată pe aspirațiile poporului nostru. Fiecare al treilea moldovean este deja cetățean al UE. Mulți lucrează și studiază în Europa. Ne cunoașteți – suntem bancherul dumneavoastră, asistenta medicală, colegul de universitate al copilului dumneavoastră. Moldovenii trăiesc cot la cot cu alți cetățeni europeni, contribuind la sistemele de asistență socială, plătind taxe și aducându-și aportul la îmbogățirea moștenirii culturale a Uniunii.

O Moldovă europeană va aduce mai multă stabilitate în Estul Europei, va dezvolta comerțul și va extinde prosperitatea regiunii. Statutul de țară candidată ne oferă, de asemenea, oportunitatea de a găsi o soluționare pașnică a conflictului transnistrean, permițându-ne să reintegram regiunea și să ne consolidăm în continuare Moldova. Dar, cel mai important, o Moldova europeană va contribui la atingerea obiectivului de bază al Uniunii Europene – menținerea păcii pe continent.

Avem multe de făcut acasă. Multe dintre reformele cerute de UE sunt chiar schimbările pe care le cer de la guvernare cetățenii noștri. Și noi le vom realiza. Nu cerem scurtături și nu așteptăm concesii. În aceste vremuri grele, Republica Moldova cere doar șansa de a se dezvolta și de a da speranță cetățenilor săi. Speranța că Moldova poate fi mai sigură, mai democratică și mai pașnică. Speranța că oamenii se pot întoarce în continuare într-o Moldovă liberă și pro-europeană.

Se spune că istoria se repetă. Republica Moldova a fost întotdeauna un pământ european prins în bătălii geopolitice. Acum, mizăm pe susținerea dumneavoastră pentru a readuce Moldova în marea familie europeană și a sprijini perspectiva noastră europeană, care va aduce pace și stabilitate regiunii.

Amintim că, pe 23 și 24 iunie, la Bruxelles se va desfășura reuniunea Consiliului European. Țările membre urmează să decidă dacă acordă sau nu statutul de candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, aceasta fiind o prerogativă a șefilor de state și de guverne din țările membre ale UE..Anterior, Comisia Europeană a recomandat ca cele două țări să primească acest statut.

Ucraina, Georgia și Republica Moldova au depus cereri de aderare la UE la începutul lunii martie, după ce Ucraina a fost invadată de armata rusă, în februarie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NurPhoto

Franța introduce restricții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe, după protestele violente

În mai multe orașe din Franța va fi instituită interdicția de circulație pe timp de noapte, în urma violențelor izbucnite în timpul protestelor împotriva scumpirilor. Anunțul a fost făcut luni, 19 octombrie, de premierul francez Sébastien Lecornu, după o ședință a celulei de criză.

Potrivit premierului, acesta le-a cerut prefecților să instituie restricțiile, în primul rând pentru a proteja magazinele de jafurile care continuă. Lista orașelor vizate urma să fie publicată în a doua parte a zilei de 19 octombrie.

Mii de magazine, afectate de jafuri

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie din Franța, peste 2 000 de magazine din țară ar fi putut fi afectate de violențe. Până în seara zilei de 18 octombrie, fuseseră înregistrate aproximativ 1 500 de cazuri de jaf, a declarat președintele organizației, Alain Di Crescenzo, la postul de radio RTL.

Pagubele provocate de jafuri se ridică la sute de milioane de euro, potrivit acestuia.

Ministrul francez al Comerțului, Serge Papin, a avansat o estimare și mai mare, afirmând că cel puțin 3 000 de magazine au fost afectate. Premierul Sébastien Lecornu a declarat că autoritățile nu exclud nici instituirea stării de urgență, dacă situația o va impune.

Premierul acuză extrema stângă de organizarea violențelor

Sébastien Lecornu a reluat acuzațiile formulate anterior de președintele Emmanuel Macron, potrivit căruia violențele reprezintă un „haos organizat”, pus la cale de extremiști de stânga și infractori.

„Există dovezi că avem de-a face cu o mișcare de extremă stângă care încearcă să provoace haos înaintea alegerilor prezidențiale”, a declarat premierul, potrivit DW.

Totodată, acesta a respins criticile la adresa poliției, afirmând că forțele de ordine și-au făcut bine treaba.

Anterior, observatorii au criticat poliția pentru intervențiile considerate uneori excesiv de dure împotriva participanților la protestele față de reducerile din domeniul educației. În weekendul de 17 și 18 octombrie, polițiștii au folosit gaze lacrimogene, relatează AFP.

În schimb, în timpul jafurilor, forțele de ordine ar fi fost prea puține pentru a interveni prompt. Unii proprietari de magazine au declarat că, atunci când au sunat la poliție, li s-a spus că nu existau echipaje disponibile pentru a fi trimise la fața locului.

Aproape 1 000 de angajați ai forțelor de ordine au fost răniți

Weekendul trecut a fost marcat de violențe în mai multe regiuni ale Franței. Persoane implicate în incidente au jefuit magazine și au incendiat clădiri și mașini, iar manifestanții s-au confruntat cu poliția, care a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile.

Potrivit Ministerului francez de Interne, 997 de polițiști și angajați ai altor structuri de forță au fost răniți în timpul tulburărilor. Șapte dintre ei au suferit răni grave. În total, 2 331 de persoane au fost reținute în întreaga țară pe parcursul weekendului.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că poliția va fi în stare de alertă sporită în weekendul următor, pe 24 și 25 octombrie.

În același timp, mișcarea „Vestele galbene” a îndemnat populația să iasă din nou în stradă pe 24 octombrie, pentru a protesta față de creșterea costului vieții.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: