screenshot

Moldova își va evalua legislația în 2026, după experiența ultimelor alegeri? Grosu: „Avem un mic răgaz”

În 2026 trebuie să aibă loc o evaluare plenară a legislației pentru a vedea ce modificări sunt necesare în contextul următorului scrutin. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la conferința de analiză post-electorală „Alegerile parlamentare, 28 septembrie 2025”. Oficialul a spus că, de la un an la altul, procesul electoral devine tot mai complex, menționând aspecte precum finanțarea ilegală, securitatea cibernetică și dezinformarea. Referitor la dezinformare, Grosu a declarat că trebuie „să avem o discuție complicată, dar necesară, până unde și cum reglementăm rețelele sociale”.

„Din an în an, procesul electoral devine unul mai complex, mai plin de provocări. Lucrurile evoluează cu o viteză care noi uneori o subestimăm”, a declarat Grosu pe 19 februarie.

El a spus că „finanțarea ilegală a evoluat cu o viteză enormă, de la metode clasice până la cele mai sofisticate: cripto, transferuri, folosind sisteme bancare ale altor state – vorbim aici de Federația Rusă evident – așa numit parteneriat al Federației Ruse cu grupările criminale naționale”.

Grosu a declarat că dezinformarea este „un alt domeniu plin de provocări, care ne determină să avem o discuție complicată, dar necesară – până unde și cum reglementăm rețelele sociale”. „Pentru că, dincolo de faptul că acești giganți sunt veniți să facă bani, efectele pe care le pot avea campaniile de dezinformare, manipulare, sute de mii de conturi false – numai TikTokul, anul trecut, la rugămintea amabilă a noastră, a închis vreo sută de mii de profiluri. Dar câte au rămas, dumnezeu știe. Da, noi trebuie să avem o discuție foarte sinceră la acest subiect: cum ne protejăm spațiul nostru informațional, cum protejăm cetățenii noștri, cum protejăm copiii noștri de aceste campanii deliberate, organizate, plătite și foarte agresive de dezinformare. Sigur, aici, o singură voce a unei țări cum este Republica Moldova are șanse mici. De aceea trebuie să fim o voce comună și cu alte țării membre al Uniunii Europene în dialog cu acești granzi”, a adăugat el.

Președintele Parlamentului a menționat că „securitatea cibernetică este un alt domeniu foarte critic”, iar „ultimele alegeri ne-au arătat cât de apetisant este, în special pentru serviciile speciale ruse, să atace infrastructura noastră critică”.

„Noi avem cu dumneavoastră acum un mic răgaz. (…) Norocul face să avem măcar un an fără alegeri: 2026. Anul acesta trebuie să-l folosim plenar pentru a face o evaluare plenară a legislației, să analizăm adresele Curții Constituționale, să vedem care sunt modificările necesare, pentru că avem undeva la dispoziție – hai să zicem – până în toamna anului viitor, pentru a respecta uzanțele și bunele practici de predictibilitate a regulilor cadrului electoral până la următorul scrutin. Din partea mea, din partea colegilor mei, vă asigurăm de tot suportul”, a conchis Igor Grosu.

***

În octombrie 2025, Igor Grosu declara la Rlive că „una din principalele adrese ale Curții Constituționale, din momentul validării rezultatelor” alegerilor parlamentare, a fost că „trebuie să avem reglementări pentru acest spațiu informațional”. „Am avut și discuții post-campanie, cel puțin cu președinta Consilului Audiovizualului, și am căzut de acord că trebuie să facem ceva”, menționa Grosu. În aceeași lună, Grosu declara la TV8 că autoritățile trebuie să intervină prin modificări legislative. El declara că, în perioada următoare ar putea fi modificat Codul serviciilor media audiovizuale, astfel încât Consiliul Audiovizualului să primească noi prerogative privind reglementarea spațiului digital.

Pe 3 februarie, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport interimar, în care menționa că instituțiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune asupra rețelelor de socializare, în scopul cenzurării conținutului online. Autorii documentului au sugerat o posibilă influențare a alegerilor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic. În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că libertatea de expresie nu este pentru conturi false. Potrivit șefei statului, pentru rețelele sociale „contează să nu existe nicio reglementare și banul”, pentru Moldova – „sănătatea democrației”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Munteanu îi urează „curaj” lui Tofan și rupe tăcerea: „Nu am demisionat din cauza reformei fiscale”

Fostul prim-ministru Alexandru Munteanu a publicat primul său mesaj amplu după demisia din funcție, chiar în ziua în care Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de Vasile Tofan. Într-o postare pe Facebook, Munteanu a făcut un bilanț al celor opt luni de mandat, i-a urat succes succesorului său și a respins speculațiile potrivit cărora și-ar fi dat demisia din cauza reformei fiscale. Fostul premier nu explică, însă, motivele care au stat la baza deciziei de a părăsi funcția.

„Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat Guvernul Tofan. Cu mulți ani în urmă, Vasile a preluat și a dezvoltat portofoliul meu de investiții în Republica Moldova, la Horizon Capital. Sunt convins că va gestiona cu același succes și acest portofoliu – unul mult mai important, cel al guvernării”, a scris Munteanu pe rețele.

Acesta s-a declarat mulțumit că 12 miniștri din echipa sa își continuă activitatea în noul Cabinet și le-a mulțumit colegilor din Guvern, Cancelaria de Stat, corpului diplomatic și partenerilor internaționali pentru colaborarea din ultimele luni.

Munteanu a trecut în revistă principalele provocări din timpul mandatului său și a enumerat proiectele și reformele pe care speră să fie continuate de noul Guvern, inclusiv reforma administrației publice locale.

Un capitol aparte al mesajului a fost dedicat reformei fiscale, promovată de Guvernul său și intens criticată în spațiul public. Munteanu susține că proiectul a fost elaborat profesionist și apreciat inclusiv de Fondul Monetar Internațional.

„Din păcate, în Republica Moldova, dezbaterea despre această reformă s-a transformat uneori într-un meci de fotbal politic. Și, dacă tot rămânem în metaforă, nivelul jocului a fost, pe alocuri, mai apropiat de liga amatorilor decât de Campionatul Mondial, iar arbitrii au fost atât de numeroși, încât uneori părea că pe teren erau mai mulți arbitri decât jucători. Dincolo de metafore, consider că reforma fiscală a fost pregătită profesionist și apreciată de numeroși experți din țară și de peste hotare, inclusiv de FMI”, a mai scris Munteanu în mesajul său.

Fostul prim-ministru a respins, totodată, „două afirmații false”, care „au circulat frecvent” în spațiul public: „că Guvernul ar fi încercat să aprobe reforma în grabă și să o impună societății și că aceasta ne-ar fi fost dictată de FMI”.

„Adevărul, ușor de verificat, este altul. Am convenit împreună cu misiunea FMI principiile de bază ale politicii fiscale, iar ulterior am stabilit ca proiectul să fie discutat cu mediul de afaceri, asociațiile profesionale și societatea civilă, urmând să fie ajustat în funcție de aceste consultări. Tocmai din acest motiv, de comun acord cu FMI, am decis amânarea aprobării noului program pentru Republica Moldova din iulie pentru septembrie, astfel încât dialogul să poată continua. Iar ritmul de elaborare a reformei fiscale poate fi ajustat în continuare. Sper ca noul Guvern să ducă aceste consultări până la capăt. Și nu, nu am demisionat din cauza reformei fiscale”, susține Munteanu.

În încheiere, Alexandru Munteanu i-a transmis un mesaj lui Vasile Tofan, spunând că îi dorește aceeași calitate pe care, potrivit lui, i-a recomandat-o și la începutul propriului mandat – „curaj”.

Fostul șef al Executivului a anunțat că, după o perioadă de vacanță, va reveni la proiectele sale investiționale și cultural-educative din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite.

Amintim că Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru pe 4 iulie, printr-o postare pe Facebook. Atunci, el nu a explicat motivele deciziei, însă a precizat doar că nu își mai poate exercita mandatul în acord cu principiile sale. Până la încheierea mandatului, pe 7 iulie, fostul premier nu a organizat nicio conferință de presă și nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre motivele plecării sale.

Pe 11 iulie, președinta Maia Sandu l-a desemnat pe Vasile Tofan candidat la funcția de prim-ministru, iar pe 21 iulie Parlamentul a acordat votul de încredere noului Guvern. Ulterior, într-un interviu acordat pentru Pro TV, Tofan a dezvăluit că propunerea de a prelua conducerea Executivului i-a fost făcută de Maia Sandu „la câteva zile” după demisia lui Alexandru Munteanu


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: