screenshot

Moldova își va evalua legislația în 2026, după experiența ultimelor alegeri? Grosu: „Avem un mic răgaz”

În 2026 trebuie să aibă loc o evaluare plenară a legislației pentru a vedea ce modificări sunt necesare în contextul următorului scrutin. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la conferința de analiză post-electorală „Alegerile parlamentare, 28 septembrie 2025”. Oficialul a spus că, de la un an la altul, procesul electoral devine tot mai complex, menționând aspecte precum finanțarea ilegală, securitatea cibernetică și dezinformarea. Referitor la dezinformare, Grosu a declarat că trebuie „să avem o discuție complicată, dar necesară, până unde și cum reglementăm rețelele sociale”.

„Din an în an, procesul electoral devine unul mai complex, mai plin de provocări. Lucrurile evoluează cu o viteză care noi uneori o subestimăm”, a declarat Grosu pe 19 februarie.

El a spus că „finanțarea ilegală a evoluat cu o viteză enormă, de la metode clasice până la cele mai sofisticate: cripto, transferuri, folosind sisteme bancare ale altor state – vorbim aici de Federația Rusă evident – așa numit parteneriat al Federației Ruse cu grupările criminale naționale”.

Grosu a declarat că dezinformarea este „un alt domeniu plin de provocări, care ne determină să avem o discuție complicată, dar necesară – până unde și cum reglementăm rețelele sociale”. „Pentru că, dincolo de faptul că acești giganți sunt veniți să facă bani, efectele pe care le pot avea campaniile de dezinformare, manipulare, sute de mii de conturi false – numai TikTokul, anul trecut, la rugămintea amabilă a noastră, a închis vreo sută de mii de profiluri. Dar câte au rămas, dumnezeu știe. Da, noi trebuie să avem o discuție foarte sinceră la acest subiect: cum ne protejăm spațiul nostru informațional, cum protejăm cetățenii noștri, cum protejăm copiii noștri de aceste campanii deliberate, organizate, plătite și foarte agresive de dezinformare. Sigur, aici, o singură voce a unei țări cum este Republica Moldova are șanse mici. De aceea trebuie să fim o voce comună și cu alte țării membre al Uniunii Europene în dialog cu acești granzi”, a adăugat el.

Președintele Parlamentului a menționat că „securitatea cibernetică este un alt domeniu foarte critic”, iar „ultimele alegeri ne-au arătat cât de apetisant este, în special pentru serviciile speciale ruse, să atace infrastructura noastră critică”.

„Noi avem cu dumneavoastră acum un mic răgaz. (…) Norocul face să avem măcar un an fără alegeri: 2026. Anul acesta trebuie să-l folosim plenar pentru a face o evaluare plenară a legislației, să analizăm adresele Curții Constituționale, să vedem care sunt modificările necesare, pentru că avem undeva la dispoziție – hai să zicem – până în toamna anului viitor, pentru a respecta uzanțele și bunele practici de predictibilitate a regulilor cadrului electoral până la următorul scrutin. Din partea mea, din partea colegilor mei, vă asigurăm de tot suportul”, a conchis Igor Grosu.

***

În octombrie 2025, Igor Grosu declara la Rlive că „una din principalele adrese ale Curții Constituționale, din momentul validării rezultatelor” alegerilor parlamentare, a fost că „trebuie să avem reglementări pentru acest spațiu informațional”. „Am avut și discuții post-campanie, cel puțin cu președinta Consilului Audiovizualului, și am căzut de acord că trebuie să facem ceva”, menționa Grosu. În aceeași lună, Grosu declara la TV8 că autoritățile trebuie să intervină prin modificări legislative. El declara că, în perioada următoare ar putea fi modificat Codul serviciilor media audiovizuale, astfel încât Consiliul Audiovizualului să primească noi prerogative privind reglementarea spațiului digital.

Pe 3 februarie, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport interimar, în care menționa că instituțiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune asupra rețelelor de socializare, în scopul cenzurării conținutului online. Autorii documentului au sugerat o posibilă influențare a alegerilor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic. În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că libertatea de expresie nu este pentru conturi false. Potrivit șefei statului, pentru rețelele sociale „contează să nu existe nicio reglementare și banul”, pentru Moldova – „sănătatea democrației”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: