screenshot

Moldova își va evalua legislația în 2026, după experiența ultimelor alegeri? Grosu: „Avem un mic răgaz”

În 2026 trebuie să aibă loc o evaluare plenară a legislației pentru a vedea ce modificări sunt necesare în contextul următorului scrutin. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la conferința de analiză post-electorală „Alegerile parlamentare, 28 septembrie 2025”. Oficialul a spus că, de la un an la altul, procesul electoral devine tot mai complex, menționând aspecte precum finanțarea ilegală, securitatea cibernetică și dezinformarea. Referitor la dezinformare, Grosu a declarat că trebuie „să avem o discuție complicată, dar necesară, până unde și cum reglementăm rețelele sociale”.

„Din an în an, procesul electoral devine unul mai complex, mai plin de provocări. Lucrurile evoluează cu o viteză care noi uneori o subestimăm”, a declarat Grosu pe 19 februarie.

El a spus că „finanțarea ilegală a evoluat cu o viteză enormă, de la metode clasice până la cele mai sofisticate: cripto, transferuri, folosind sisteme bancare ale altor state – vorbim aici de Federația Rusă evident – așa numit parteneriat al Federației Ruse cu grupările criminale naționale”.

Grosu a declarat că dezinformarea este „un alt domeniu plin de provocări, care ne determină să avem o discuție complicată, dar necesară – până unde și cum reglementăm rețelele sociale”. „Pentru că, dincolo de faptul că acești giganți sunt veniți să facă bani, efectele pe care le pot avea campaniile de dezinformare, manipulare, sute de mii de conturi false – numai TikTokul, anul trecut, la rugămintea amabilă a noastră, a închis vreo sută de mii de profiluri. Dar câte au rămas, dumnezeu știe. Da, noi trebuie să avem o discuție foarte sinceră la acest subiect: cum ne protejăm spațiul nostru informațional, cum protejăm cetățenii noștri, cum protejăm copiii noștri de aceste campanii deliberate, organizate, plătite și foarte agresive de dezinformare. Sigur, aici, o singură voce a unei țări cum este Republica Moldova are șanse mici. De aceea trebuie să fim o voce comună și cu alte țării membre al Uniunii Europene în dialog cu acești granzi”, a adăugat el.

Președintele Parlamentului a menționat că „securitatea cibernetică este un alt domeniu foarte critic”, iar „ultimele alegeri ne-au arătat cât de apetisant este, în special pentru serviciile speciale ruse, să atace infrastructura noastră critică”.

„Noi avem cu dumneavoastră acum un mic răgaz. (…) Norocul face să avem măcar un an fără alegeri: 2026. Anul acesta trebuie să-l folosim plenar pentru a face o evaluare plenară a legislației, să analizăm adresele Curții Constituționale, să vedem care sunt modificările necesare, pentru că avem undeva la dispoziție – hai să zicem – până în toamna anului viitor, pentru a respecta uzanțele și bunele practici de predictibilitate a regulilor cadrului electoral până la următorul scrutin. Din partea mea, din partea colegilor mei, vă asigurăm de tot suportul”, a conchis Igor Grosu.

***

În octombrie 2025, Igor Grosu declara la Rlive că „una din principalele adrese ale Curții Constituționale, din momentul validării rezultatelor” alegerilor parlamentare, a fost că „trebuie să avem reglementări pentru acest spațiu informațional”. „Am avut și discuții post-campanie, cel puțin cu președinta Consilului Audiovizualului, și am căzut de acord că trebuie să facem ceva”, menționa Grosu. În aceeași lună, Grosu declara la TV8 că autoritățile trebuie să intervină prin modificări legislative. El declara că, în perioada următoare ar putea fi modificat Codul serviciilor media audiovizuale, astfel încât Consiliul Audiovizualului să primească noi prerogative privind reglementarea spațiului digital.

Pe 3 februarie, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport interimar, în care menționa că instituțiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune asupra rețelelor de socializare, în scopul cenzurării conținutului online. Autorii documentului au sugerat o posibilă influențare a alegerilor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic. În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că libertatea de expresie nu este pentru conturi false. Potrivit șefei statului, pentru rețelele sociale „contează să nu existe nicio reglementare și banul”, pentru Moldova – „sănătatea democrației”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Agro TV

Un activist cere explicații de la Guvern privind deșeurile de la Goian: „Mercurul nu dispare prin comunicate de presă”

Victor Cazac, unul dintre fondatorii inițiativelor MoldRec și Garda de Reciclare, a transmis miercuri, 21 octombrie, o scrisoare deschisă Parlamentului, Guvernului și Ministerului Mediului, în care cere clarificarea situației de la depozitul cu deșeuri periculoase din satul Goian și verificarea întregului sistem de gestionare a deșeurilor.

Potrivit lui Cazac, acesta a sesizat autoritățile încă din iulie. Pe 14 august, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a sesizat poliția în legătură cu situația de la Goian. Pe 25 august, Agenția de Mediu ar fi eliberat Asociației Patronale „Moldcontrol”, care colaborează cu operatori specializați, precum MoldRec, pentru colectarea și reciclarea deșeurilor care conțin mercur, o autorizație pentru gestionarea deșeurilor, valabilă până în august 2031. Cazac a publicat o imagine a pretinse autorizații, menționând că i-a fost transmisă pe WhatsApp și nu poate confirma autenticitatea sa.

„Când a semnat autorizația, Agenția de Mediu știa despre denunțul depus cu 11 zile înainte de colegii de la IPM? Dacă nu știa – de ce nu circulă asemenea informații în interiorul aceluiași minister? Dacă știa – ce anume a verificat înainte să semneze?”, a menționat el.

Pe 30 septembrie, poliția a pornit un proces penal pentru depozitarea ilegală a deșeurilor cu mercur în satul Goian. Ulterior, Procuratura Generală i-a comunicat lui Cazac că sesizarea sa a fost anexată la dosar.

„Procuratura Generală îmi răspunde oficial la sesizare și o descrie astfel – citez – „privind pretinsa gestionare ilegală a deșeurilor periculoase cu conținut de mercur și plumb de către I.P. «MOLDREC» și entățile administrate de Iulian Gamureac, inclusiv la depozitul din satul Goian”. Sesizarea mea a fost anexata la procesul penal, întrucât „ambele materiale se referă la același caz”, a menționat el.

Cazac a cerut să fie verificat unde au ajuns deșeurile cu mercur, dacă au fost analizate solul și apa subterană și dacă există riscuri pentru locuitorii din zonă.

„Trebuie verificat întregul mecanism: companiile afiliate, sistemele colective, autorizațiile eliberate și instituțiile care trebuiau să controleze”, susține acesta.

O altă problemă semnalată de Cazac vizează banii colectați prin sistemele de responsabilitate extinsă a producătorului. Aceste mecanisme permit producătorilor și importatorilor să transfere către organizații specializate obligațiile legale privind gestionarea anumitor categorii de deșeuri.

Autorul a solicitat să fie făcut public volumul de deșeuri colectate de fiecare operator, cantitatea reciclată efectiv și modul în care sunt cheltuiți banii încasați de la companii.

În acest context, el a făcut referire la o hotărâre a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 23 decembrie 2025. Potrivit lui Cazac, Serviciul Fiscal de Stat calculase Asociației Patronale „Moldcontrol” TVA de aproximativ șapte milioane de lei și majorări de întârziere de 1,6 milioane de lei pentru livrări impozabile de peste 37 de milioane de lei. Instanța a anulat, în primă instanță, partea deciziei referitoare la TVA, invocând lipsa unor prevederi fiscale suficient de clare pentru acest tip de organizații.

Cazac a solicitat Parlamentului să clarifice prin lege regimul fiscal și obligațiile de raportare publică ale sistemelor colective de reciclare.

Totodată, Victor Cazac a solicitat Parlamentului să audieze ministrul Mediului, reprezentanții Agenției de Mediu și Inspectoratului pentru Protecția Mediului și să publice un raport cu rezultatele verificărilor. Guvernului i-a cerut să stabilească responsabili, termene și rezultate măsurabile.

„Nu vă cer să mă credeți pe mine. Vă cer să puneți instituțiile să verifice – și să răspundă public. Daca este nevoie, pun la dispoziție tot ce am: documente, fotografii, corespondență, cronologie completă. Nu cer condamnări. Nu cer ca cineva să fie declarat vinovat înainte ca instituțiile competente să stabilească responsabilitatea. Cer ceva mult mai banal: aceeași măsură pentru toți, răspunsuri la întrebări simple și trecerea, măcar o data, de la „se face” la „s-a facut”. Pentru că mercurul nu dispare prin comunicate de presă”, a spus Cazac.

NM a solicitat un comentariu de la Ministerul Mediului, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că, pe 9 iulie, autoritățile au anunțat depistarea unor deșeuri cu mercur într-un depozit din satul Goian, comuna Ciorescu. Agenția Națională pentru Sănătate Publică a confirmat prezența vaporilor de mercur în aerul din interiorul depozitului. În august, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că a fost deschis un dosar penal în cazul depozitului din Goian.

***

Victor Cazac are experiență profesională în domeniul gestionării deșeurilor și al mediului de afaceri. Potrivit informațiilor din spațiul public acesta este fondator al MoldRec și „Garda de Reciclare”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: