Игорь Чекан / NewsMaker

Moldova, mai apropiată de România, UE sau Rusia? Sondaj printre locuitorii țării vecine

Aproape 50% dintre români consideră că Republica Moldova este mai apropiată de România şi de Uniunea Europeană (UE), în condițiile în care, în urmă cu zece ani, procentul trecea de 50%. A scăzut, însă, considerabil, și numărul românilor care cred că Republica Moldova este mai apropiată de Rusia şi de Uniunea Eurasiatică. Cel puțin asta arată datele unui sondaj realizat în România, scrie news.ro.

Potrivit sursei citate, puțin peste 47% dintre români sunt de părere că Republica Moldova/Basarabia este mai apropiată de România şi de Uniunea Europeană. În noiembrie 2013, numărul ajungea la aproape 52%. Pe de altă parte, doar 15 la sută dintre respondenți cred că țara noastră este mai apropiată de Rusia şi Uniunea Eurasiatică, față de 25.7% zece ani în urmă. A crescut însă numărul indecișilor la peste 27%, de la aproape 16 la sută, în 2013, precum și ponderea non-răspunsurilor. Aproape 11% dintre respondenți nu au răspuns la această întrebare, față de 6.8% în noiembrie 2013.

Întrebați ce cred că se va întâmpla în viitor cu Republica Moldova, 29.7% dintre românii chestionați au spus că cred că va rămâne așa cum este acum, 28.9% că se va integra în Uniunea Europeană, 16.5% că se va uni cu România, iar 12.4% că se va apropia de Rusia. 12.5% nu au știut sau nu au răspuns la această întrebare.

„Analizând în ansamblu datele, concluzia principală este că opinia publică are o evaluare mai realistă a Republicii Moldova, conectată la evoluțiile pozitive din ultimii ani”, remarcă Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, pe un eșantion de 1.100 de persoane, cu vârsta de 18 ani şi mai mult.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BBC

Maia Sandu, solidară cu protestatarii iranieni: „Hotărârea lor de a-și modela propriul viitor răsună mult dincolo de granițele țării”

Președinta Maia Sandu a comentat pe 10 ianuarie, pentru prima dată, protestele din Iran împotriva regimului teocratic al țării. Într-un mesaj pe platforma X, șefa statului a afirmat că Republica Moldova este solidară cu cetățenii iranieni care militează pentru un viitor democratic.

Mă gândesc la oamenii curajoși din Iran care își ridică vocile pentru libertate, demnitate și alegere democratică. Hotărârea lor de a-și modela propriul viitor răsună mult dincolo de granițele țării. Moldova este solidară”, a transmis Maia Sandu.

Amintim că Iran este cuprins de un val de proteste masive începând din 28 decembrie 2025, inițial declanșat de nemulțumiri legate de situația economică, inclusiv inflația ridicată și devalorizarea monedei naționale. Ulterior, protestele s-au extins și au inclus cereri privind înlăturarea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și a sistemului de conducere al republicii islamice. În această săptămână, manifestațiile s-au intensificat după ce fiul ultimului șah al Iranului și lider al opoziției în exil, Reza Pahlavi, a făcut apel la acțiuni de stradă și mobilizare. În contextul intensificării demonstrațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt pe 8 ianuarie internetul, într-o încercare de a limita coordonarea protestatarilor și accesul la informații.

Teheranul a admis că există pierderi umane în contextul protestelor, însă nu a oferit cifre oficiale.

Cu toate acestea, organizația iraniană pentru drepturile omului HRANA a informat că, până la 9 ianuarie, au fost documentate 65 de decese, printre care 50 de protestatari și 15 membri ai forțelor de securitate. Iar grupul pentru drepturile omului Hengaw a comunicat că, în ultimele două săptămâni, au fost arestați peste 2 500 de protestatari.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: