Recean, reacție la intenția SUA de a expulza imigranții ilegali: Vom facilita doar revenirea cetățenilor noștri

Premierul Dorin Recean a reacționat la informațiile potrivit cărora Statele Unite ale Americii intenționează să trimită imigranții expulzați și în alte țări, în afară de cele de origine, inclusiv în Republica Moldova. Recean a declarat că SUA au solicitat tuturor țărilor partenere, inclusiv Moldovei, să ajute la transportul persoanelor care au încălcat regimul de ședere pe teritoriul american. Recean a subliniat că este vorba despre „transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine”. „Republica Moldova va facilita returnarea cetățenilor noștri, nu a altor naționalități, dar doar a cetățenilor noștri”, a evidențiat oficialul moldovean.

În timpul unor declarații de presă din 3 aprilie, Recean a fost întrebat dacă confirmă informația că administrația Trump urmărește să încheie un acord inclusiv cu Republica Moldova pentru a prelua imigranții expulzați din SUA, dacă țara noastră este de acord cu un astfel de acord și în ce condiții ar putea să se întâmple acest lucru.

„Într-adevăr, SUA a rugat toate țările partenere, inclusiv Republica Moldova, să faciliteze transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine, care au încălcat regimul de ședere în SUA. Și da, noi am confirmat că Republica Moldova va facilita returnarea cetățenilor noștri, nu a altor naționalități, dar doar a cetățenilor noștri – să le facilităm revenirea în Republica Moldova”, a comunicat Recean.

Întrebat câți cetățeni ai Republicii Moldova au depășit limita șederii în SUA, oficialul a menționat că „încă nu există o estimare”. „Așteptăm informația din partea SUA”, a adăugat Recean.

Pe 2 aprilie, The Wall Street Journal a scris că administrația Trump urmărește să încheie acorduri cu mai multe țări pentru a prelua imigranții expulzați din SUA, a relatat Digi24. Se preciza că se caută mai multe destinații în care să poată trimite imigranții pe care SUA doresc să îi deporteze, dar ale căror țări întârzie să îi primească înapoi sau refuză să o facă. Se mai declara că se va întâmpla în continuare cu migranții deportați va depinde de țara gazdă respectivă. De exemplu, Statele Unite nu știu dacă persoanei i se va permite să ceară azil sau dacă va fi deportată în propria țară. Printre țările cărora SUA le-a cerut să primească deportații se numără Libia, Rwanda, Benin, Eswatini, Mongolia, Kosovo și Republica Moldova.

***

În ianuarie 2025 s-a aflat că 279 de cetățeni moldoveni, care nu au documente legale pentru a rămâne în SUA, riscă să fie deportați. Datele s-au regăsit într-un raport publicat de Fox News. Publicația menționa că a primit documentul de la Serviciul american de imigrare și control vamal. Câteva zilei mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a declarat că „nu comentează documente interne ale altor state care au ajuns în spațiul public” și că „autoritățile americane sunt singurele în măsură să furnizeze date oficiale pe acest subiect”. Totodată, Ministerul adăuga că nu deține „o evidență nominală a cetățenilor moldoveni aflați în această situație și nu are informații despre existența unei liste oficiale în acest sens”.

În ultimii șase ani, 86 de cetățeni ai Republicii Moldova au fost deportați din Statele Unite ale Americii, conform unui raport al Serviciului american de imigrare și control vamal.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pe 31 mai a fost deschis circulației podul peste calea ferată de pe drumul de ocolire a municipiului Bălți. Potrivit Ministerului Infrastructurii, acesta a fost reconstruit integral. Lucrările de reparație, demarate în octombrie 2024, au costat aproximativ 31,6 milioane de lei. Conform ministerului, durata de viață a podului este estimată la cel puțin 100 de ani. La ceremonia de inaugurare au participat președintele Parlamentului Igor Grosu și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea.

„Începând de astăzi, șoferii vor circula pe un pod sigur, dotat cu: parapet de siguranță și parapet pietonal protejate cu zinc, rezistente la coroziune; rosturi de dilatație moderne, adaptate la schimbările de temperatură; îmbrăcăminte rutieră din beton asfaltic turnat în două straturi; sistem dirijat de evacuare a apelor pluviale”, au comunicat reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pe 31 mai. Potrivit ministerului, durata de viață a noii structuri este estimată la cel puțin 100 de ani.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că podul a fost „construit de la zero în timp record – 6 luni”. „Podul peste calea ferată, de pe traseul Chișinău-Orhei-Bălți, este un pod demult așteptat, construit conform ultimelor standarde europene. (…) Pe lângă faptul că este o arteră importantă de ocolire a orașului, podul a deschis acum drum direct și către Zona economică liberă Bălți. Până acum, antreprenorii și muncitorii din zonă erau nevoiți să facă un drum de ocolire, ceea ce însemna timp și bani irosiți”, a menționat Grosu.

Administrația de Stat a Drumurilor a raportat că pasajul peste calea ferată are o lungime de 76,21 metri și o lățime totală de 12,30 metri. Acesta include patru deschideri și două trotuare pietonale, fiecare cu o lățime de 1,0 metru. Lucrările de reparație, demarate în octombrie 2024, au o valoare totală de circa 31 635,42 mii lei. Potrivit Administrației, banii au fost alocați din Fondul Rutier.

„Vom continua cu reabilitarea podului peste râul Răut, astfel încât întreaga centură a municipiului Bălți să corespundă celor mai înalte standarde de circulație rutieră”, a declarat ministrul Vladimir Bolea.

Ministerul Infrastructurii a precizat că lucrările de reabilitare au loc în două etape: prima etapă a prevăzut reparația pasajului peste calea ferată, iar cea de-a doua etapă presupune reparația podului peste râul Răut: „Podul peste râul Răut și pasajul peste Calea Ferată sunt de o importanță strategică, fiind parte integrantă a centurii municipiului Bălți. Acestea au fost date în exploatare la începutul anilor ’70, însă, în urma constatării deteriorărilor semnificative s-a impus necesitatea stringentă a reabilitării”.

Igor Grosu
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova
Igor Grosu
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova
Igor Grosu
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: