Tudor Mardei / NewsMaker

Recean, reacție la intenția SUA de a expulza imigranții ilegali: Vom facilita doar revenirea cetățenilor noștri

Premierul Dorin Recean a reacționat la informațiile potrivit cărora Statele Unite ale Americii intenționează să trimită imigranții expulzați și în alte țări, în afară de cele de origine, inclusiv în Republica Moldova. Recean a declarat că SUA au solicitat tuturor țărilor partenere, inclusiv Moldovei, să ajute la transportul persoanelor care au încălcat regimul de ședere pe teritoriul american. Recean a subliniat că este vorba despre „transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine”. „Republica Moldova va facilita returnarea cetățenilor noștri, nu a altor naționalități, dar doar a cetățenilor noștri”, a evidențiat oficialul moldovean.

În timpul unor declarații de presă din 3 aprilie, Recean a fost întrebat dacă confirmă informația că administrația Trump urmărește să încheie un acord inclusiv cu Republica Moldova pentru a prelua imigranții expulzați din SUA, dacă țara noastră este de acord cu un astfel de acord și în ce condiții ar putea să se întâmple acest lucru.

„Într-adevăr, SUA a rugat toate țările partenere, inclusiv Republica Moldova, să faciliteze transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine, care au încălcat regimul de ședere în SUA. Și da, noi am confirmat că Republica Moldova va facilita returnarea cetățenilor noștri, nu a altor naționalități, dar doar a cetățenilor noștri – să le facilităm revenirea în Republica Moldova”, a comunicat Recean.

Întrebat câți cetățeni ai Republicii Moldova au depășit limita șederii în SUA, oficialul a menționat că „încă nu există o estimare”. „Așteptăm informația din partea SUA”, a adăugat Recean.

Pe 2 aprilie, The Wall Street Journal a scris că administrația Trump urmărește să încheie acorduri cu mai multe țări pentru a prelua imigranții expulzați din SUA, a relatat Digi24. Se preciza că se caută mai multe destinații în care să poată trimite imigranții pe care SUA doresc să îi deporteze, dar ale căror țări întârzie să îi primească înapoi sau refuză să o facă. Se mai declara că se va întâmpla în continuare cu migranții deportați va depinde de țara gazdă respectivă. De exemplu, Statele Unite nu știu dacă persoanei i se va permite să ceară azil sau dacă va fi deportată în propria țară. Printre țările cărora SUA le-a cerut să primească deportații se numără Libia, Rwanda, Benin, Eswatini, Mongolia, Kosovo și Republica Moldova.

***

În ianuarie 2025 s-a aflat că 279 de cetățeni moldoveni, care nu au documente legale pentru a rămâne în SUA, riscă să fie deportați. Datele s-au regăsit într-un raport publicat de Fox News. Publicația menționa că a primit documentul de la Serviciul american de imigrare și control vamal. Câteva zilei mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a declarat că „nu comentează documente interne ale altor state care au ajuns în spațiul public” și că „autoritățile americane sunt singurele în măsură să furnizeze date oficiale pe acest subiect”. Totodată, Ministerul adăuga că nu deține „o evidență nominală a cetățenilor moldoveni aflați în această situație și nu are informații despre existența unei liste oficiale în acest sens”.

În ultimii șase ani, 86 de cetățeni ai Republicii Moldova au fost deportați din Statele Unite ale Americii, conform unui raport al Serviciului american de imigrare și control vamal.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri, despre soarta autorităților nerecunoscute de la Tiraspol după reintegrare: sunt posibile amnistii, dar sunt și persoane care „vor avea de suferit” 

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că exponenții structurilor neconstituționale din regiunea transnistreană „vor avea de suferit” odată cu înfăptuirea procesului de reintegrare, în special cei care se fac vinovați de încălcarea drepturilor omului. El a precizat că decretul prezidențial prin care nouă persoane care au colaborat cu instituțiile nerecunoscute din stânga Nistrului au fost lăsate fără cetățenia Republicii Moldova sunt o dovadă în acest sens. Oficialul a sugerat că și altor persoane din regiune ar urma să le fie retrasă cetățenia. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru Zona de Securitate, care a fost publicat pe 23 martie.

Valeriu Chiveri a fost întrebat ce se va întâmpla cu liderii administrației nerecunoscute din regiunea transnistreană, precum Vadim Krasnoselski și Vitalii Ignatiev, după reintegrarea țării.

Aș putea să mă refer la non-paper-ul care a fost scurs în mass-media. Avem și un mic compartiment referitor la garanții. Unul dintre elementele menționate acolo este amnistia celor care au cooperat sau au fost parte a acelor structuri… diferențiată, în special ținând cont în cazul celor care au întreprins acțiuni de violare a drepturilor omului. (…) Nu putem acum să menționăm că toți cei care au fost pedagogi, medici, au lucrat în structurile locale pot fi supuși unor acțiuni de agresiune din partea noastră, ceea ce n-ar fi corect. Oamenii au nimerit într-o situație în care trebuiau să supraviețuiască. Dar sunt persoane care vor avea de suferit cu siguranță. Nu mă voi referi la nume, fiindcă nu este cazul meu să fac acest lucru”, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare.

Oficialul a menționat, în acest context, recentul decret emis de președinta Maia Sandu prin care nouă persoane care au deținut funcții în structurile neconstituționale din stânga Nistrului au rămas fără cetățenia moldovenească.

Ultimele acțiuni întreprinse și la nivelul președintelui Republicii Moldova au demonstrat că nu sunt doar vorbe, sunt și acțiuni concrete. (…) Nu știu dacă vor mai avea loc asemenea acțiuni. Bănuiesc că da, fiindcă sunt persoane care merită să rămână fără cetățenia Republicii Moldova în acea regiune”, a spus vicepremierul.

Amintim că jurnalistul Vladimir Soloviov a publicat, recent, un document de 14 pagini, care prevede o perioadă de tranziție în procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Potrivit documentului, controlul asupra regiunii ar urma să fie preluat temporar de o administrație internațională, care să supravegheze demilitarizarea și democratizarea regiunii transnistreană. Ulterior, ar urma ca autoritățile constituționale de la Chișinău să preia treptat controlul deplin.

Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat pe 17 martie că documentul nu este un plan de reintegrare propriu-zis, ci un non-paper aflat în consultare cu partenerii europeni. Oficialul a precizat că este vorba despre „testarea unor idei care ar putea fi luate în calcul pe viitor” și a recunoscut că unele prevederi au fost discutate cu partenerii europeni în timpul vizitei la Bruxelles.

Pe 23 martie, președinta Maia Sandu a declarat că ideea unei eventuale administrări externe a regiunii transnistrene se află, deocamdată, într-o etapă incipientă de discuții cu Uniunea Europeană. Șefa statului a menționat că regiunea are nevoie de o perioadă de „demilitarizare, deoligarhizare și democratizare”, iar inițiativa Guvernului ar fi gândită pentru a gestiona această etapă. Totușit, ea a precizat că acest proces „nu se poate întâmpla în două zile”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: