Republica Moldova a mai pierdut un dosar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Litigiul a apărut după ce o companie de asigurări a refuzat să achite despăgubiri unui client, a cărui mașină a fost grav accidentată, scrie bzlaw.md.
CtEDO a pronunțat o hotărâre în cauza Covalenco versus Republica Moldova. La 13 iulie 2009, în urma unui accident rutier, mașina reclamantului, condusă de soția acestuia, a fost grav avariată. Reclamantul s-a adresat de mai multe ori către compania de asigurare, solicitând achitarea indemnizației de asigurare, dar fără vreun rezultat. La 12 iulie 2012 reclamantul a inițiat un proces civil împotriva companiei de asigurare. Instanțele de fond și de apel au decis în favoarea lui, obligând compania de asigurare să-i achite contravaloarea deplină a mașinii.
Cu toate acestea, la 30 aprilie 2014 Curtea Supremă de Justiție a casat hotărârile instanțelor inferioare și a respins acțiunea reclamantului, susținând, în special, că polița lui de asigurare nu acoperea situația în care mașina reclamantului era condusă de către soția sa.
Totodată, instanța a acceptat argumentul companiei de asigurare cu privire la faptul că aceasta nu avusese acces la mașina avariată. Curtea Supremă de Justiție a eșuat să răspundă la contraargumentul reclamantului referitor la faptul că mașina se aflase în posesia companiei și fusese evaluată de către un expert numit de aceasta.
Prin urmare, Curtea a constatat că procedura de examinare a recursului de către Curtea Supremă de Justiție nu fusese echitabilă și a dispus ca reclamantul să primească 3 500 de euro pentru prejudiciul moral și 1 500 de euro pentru costuri și cheltuieli.
Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.
Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.
Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”
Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”
Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.
„Vedem semnale pozitive în economie, în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi. Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.
Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.
Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.
