Moldova pregătește un plan național de reziliență bazat pe experiența de la alegeri. Sandu: „Vom solicita ajutorul partenerilor”

Autoritățile de la Chișinău pregătesc un plan național de reziliență, bazat pe experiența alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024 și, respectiv, 2025. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, în cadrul celei de-a doua ediții a Moldova Security Forum, care are loc astăzi la Chișinău.

Potrivit șefei statului, documentul va acoperi mai mulți piloni ai securității naționale, de la combaterea dezinformării și securitatea cibernetică până la consolidarea justiției. Sandu a precizat că Moldova va solicita sprijinul partenerilor externi atât pentru elaborarea, cât și pentru implementarea planului.

„Cea mai dificilă parte este ce facem cu dezinformarea online, unde Moldova nu are capacitatea și chiar dacă Moldova ar încerca să facă ceva, ar putea fi percepută ca non-democratică. Noi avem nevoie de țări cum este UE ca să elaborăm niște politici pe care Moldova să le adopte cu privire la conturile neautentice, dezinformarea care au fost finanțate de Rusia și care au fost extrem de periculoase pentru democrația noastră. Acestea sunt acele lucruri unde e nevoie ca lumea democratică să vină cu soluții împreună cu noi. Noi putem să participăm la discuții, dar noi nu vom putea face față acestor lucruri singuri”, a declarat președinta Maia Sandu.

Reamintim că alegerile prezidențiale din 2024 și scrutinul parlamentar din 2025 au fost marcate de valuri de dezinformare și tentative de influență externă. Autoritățile de la Chișinău și observatorii internaționali au semnalat campanii coordonate în mediul online, rețele de conturi false și mesaje sponsorizate din surse din afara țării, toate cu un singur scop – să perturbe procesele democratice din țara noastră. Doar platforma TikTok a anunțat, recent, că a eliminat peste 134.000 de conturi false și a blocat crearea altor peste 268.000 de conturi de tip spam, în contextul alegerilor parlamentare din Moldova, desfășurate la sfârșitul lunii septembrie.

Pe 12 noiembrie, Comisia Europeană a prezentat „Scutul european pentru democrație”, un pachet de măsuri menit să întărească, să protejeze și să promoveze democrațiile din statele membre, inspirat inclusiv din experiența Republicii Moldova în gestionarea ingerințelor externe la alegeri. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat și Strategia UE pentru societatea civilă. Ambele documente vizează consolidarea pilonilor fundamentali ai sistemelor democratice: alegeri libere și corecte, mass-media independente, instituții reziliente și o societate civilă activă. Von der Leyen a declarat atunci că democrația reprezintă baza libertății și securității europene, iar noul scut va întări capacitatea UE de a proteja valorile democratice „în orice moment”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: