eurasia. expert

Moldova renunță la încă 4 acorduri cu CSI. Acestea vizează apărarea, dezarmarea și cercetările nucleare

Parlamentul va examina denunțarea a patru acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI). La ședința din 4 octombrie, membrii Comisiei politică externă și integrare europeană din Parlament au aprobat rapoartele la patru proiecte de lege care prevăd acest lucru.

Astfel, la propunerea Ministerului Apărării, se propune dențarea Acordului dintre statele membre al Comunității Statelor Independente referitor la Forțele Armate Strategice, încheiat la Minsk la data de 30 decembrie 1991.

„În nota informativă a documentului se menționează că denunțarea acestui Acord nu implică vreun risc, întrucât, în 1993, Republica Moldova a aderat la Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, care reprezintă o bază esențială pentru urmărirea dezarmării nucleare. Până în prezent, 191 de țări au aderat la acest Tratat, inclusiv cele cinci state dotate cu arme nucleare. Mai mult, din punct de vedere al dreptului internațional, Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare are prioritate, fiind promovat în cadrul ONU”, se arată într-un comunicat al legislativului.

De asemenea, Ministerul Apărării a mai propus denunțarea Acordului Consiliului Șefilor de state-membre ale Comunității Statelor Independente cu privire la Forțele Armate și Trupele de Grăniceri, încheiat la Minsk, la 30 decembrie 2023. Potrivit autorităților, utilitatea acestui Acord nu mai este actuală și nu au fost identificate consecințe politice negative care ar putea să apară în urma denunțării acestui Acord, întrucât țara noastră participă la sistemul de securitate al Națiunilor Unite.

Parlamentul va mai denunța Acordul privind crearea Comisiei consultative comune în problemele dezarmării, încheiat la Bișkek, la 9 octombrie 1992. Ministerul Apărării stipulează în nota informativă a proiectului de lege că acest Acord nu mai este oportun, întrucât din start, Parlamentul Republicii Moldova l-a ratificat cu anumite rezerve.

La ședința plenară, deputații vor mai examina denunțarea Statutului Institutului Unificat de Cercetări Nucleare. Scopul inițial al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) era asigurarea desfășurării cercetărilor teoretice și experimentale în domeniul fizicii nucleare de către oamenii de știință a statelor membre.

„Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, interesul instituțiilor de cercetare pentru efectuarea lucrărilor la IUCN s-a diminuat. De exemplu, în anul 2023, institutele de cercetare și universitățile au delegat trei cercetători. În schimb, cotizația de membru pe care o achitat-o țara noastră în 2023 a fost de 185 500 de dolari”, au comunicat reprezentanții Parlamentului.

Proiectele de lege privind denunțarea acestor patru acorduri vor fi propuse spre examinare în prima lectură în plenul Parlamentului.

***

Menționăm că, la sfârșitul anului trecut, Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile periodice ale Comunității Statelor Independente. Ulterior, autoritățile de la Chișinău au demarat un amplu proces de denunțare a mai multor acorduri semnate în cadrul organizației. În total, Republica Moldova are încheiate circa 400 de acorduri cu CSI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: