eurasia. expert

Moldova renunță la încă 4 acorduri cu CSI. Acestea vizează apărarea, dezarmarea și cercetările nucleare

Parlamentul va examina denunțarea a patru acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI). La ședința din 4 octombrie, membrii Comisiei politică externă și integrare europeană din Parlament au aprobat rapoartele la patru proiecte de lege care prevăd acest lucru.

Astfel, la propunerea Ministerului Apărării, se propune dențarea Acordului dintre statele membre al Comunității Statelor Independente referitor la Forțele Armate Strategice, încheiat la Minsk la data de 30 decembrie 1991.

În nota informativă a documentului se menționează că denunțarea acestui Acord nu implică vreun risc, întrucât, în 1993, Republica Moldova a aderat la Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, care reprezintă o bază esențială pentru urmărirea dezarmării nucleare. Până în prezent, 191 de țări au aderat la acest Tratat, inclusiv cele cinci state dotate cu arme nucleare. Mai mult, din punct de vedere al dreptului internațional, Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare are prioritate, fiind promovat în cadrul ONU”, se arată într-un comunicat al legislativului.

De asemenea, Ministerul Apărării a mai propus denunțarea Acordului Consiliului Șefilor de state-membre ale Comunității Statelor Independente cu privire la Forțele Armate și Trupele de Grăniceri, încheiat la Minsk, la 30 decembrie 2023. Potrivit autorităților, utilitatea acestui Acord nu mai este actuală și nu au fost identificate consecințe politice negative care ar putea să apară în urma denunțării acestui Acord, întrucât țara noastră participă la sistemul de securitate al Națiunilor Unite.

Parlamentul va mai denunța Acordul privind crearea Comisiei consultative comune în problemele dezarmării, încheiat la Bișkek, la 9 octombrie 1992. Ministerul Apărării stipulează în nota informativă a proiectului de lege că acest Acord nu mai este oportun, întrucât din start, Parlamentul Republicii Moldova l-a ratificat cu anumite rezerve.

La ședința plenară, deputații vor mai examina denunțarea Statutului Institutului Unificat de Cercetări Nucleare. Scopul inițial al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) era asigurarea desfășurării cercetărilor teoretice și experimentale în domeniul fizicii nucleare de către oamenii de știință a statelor membre.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, interesul instituțiilor de cercetare pentru efectuarea lucrărilor la IUCN s-a diminuat. De exemplu, în anul 2023, institutele de cercetare și universitățile au delegat trei cercetători. În schimb, cotizația de membru pe care o achitat-o țara noastră în 2023 a fost de 185 500 de dolari”, au comunicat reprezentanții Parlamentului.

Proiectele de lege privind denunțarea acestor patru acorduri vor fi propuse spre examinare în prima lectură în plenul Parlamentului.

***

Menționăm că, la sfârșitul anului trecut, Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile periodice ale Comunității Statelor Independente. Ulterior, autoritățile de la Chișinău au demarat un amplu proces de denunțare a mai multor acorduri semnate în cadrul organizației. În total, Republica Moldova are încheiate circa 400 de acorduri cu CSI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Patru ani de când Putin ia Kievul în trei zile”. Zelenski și-a arătat buncărul și s-a adresat ucrainenilor VIDEO

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a publicat un mesaj video la patru ani de la invazia rusă. El a spus că „astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin ia Kievul în trei zile”, iar aceste declarații reflectă rezistența ucrainenilor. Zelenski a menționat că Ucraina a parcurs drumul de la momentul în care primea veste antiglonț, până la cel în care dispune de sisteme „Patriot”. Totodată, a afirmat că Putin nu și-a atins scopurile, iar ucrainenii vor face tot ce este necesar pentru a obține pacea. În același mesaj video, Zelenski și-a arătat buncărul de pe strada Bankova, relatează Ukrainskaia Pravda.

„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin ia Kievul în trei zile. Și asta spune, de fapt, foarte multe despre rezistența noastră, despre cum a luptat Ucraina în tot acest timp. În spatele acestor cuvinte sunt milioane de oameni ai noștri. În spatele acestor cuvinte este mult curaj, muncă foarte grea, rezistență și un drum lung pe care Ucraina îl parcurge din 24 februarie”, a declarat Zelenski.

El a arătat coridoarele lungi și birourile buncărului, unde „aveau loc ședințe zilnice cu militarii, apeluri telefonice, căutarea de soluții”.

Zelenski a amintit și de primele victime ale agresiunii ruse în Bucea, Irpin, Borodianka, Mariupol și în alte localități. „Bărbații nu luptă așa. Oamenii nu se comportă așa. Ucrainenii nu vor uita asta. Și să vadă aceste imagini toți cei cărora nu le apasă conștiința, cei care încă întind mâna răului rusesc și încă cumpără petrol de la Putin”, a adăugat Zelenski.

El a afirmat că Ucraina a parcurs drumul de la momentul în care primea veste antiglonț, până la momentul în care dispune de „Patriot”, „Iris”, „Nasams”, F-16, propriile arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, și produce peste 3 milioane de drone FPV pe an, doboară „Shahed” și este capabilă să execute o operațiune de tipul celei de la Kursk și „Păianjenul”.

Zelenski a amintit, de asemenea, de apărătorii ucraineni căzuți. „Dragi cetățeni, puterea care ne-a susținut în toți acești ani sunteți voi, oamenii noștri. Rezistența noastră – sunteți voi. Ucrainenii. Ucrainencele. Fiecare care nu se dă bătut… Vreau să mulțumesc fiecăruia și fiecăreia care poartă pe umerii săi independența. Fiecărui războinic – pentru putere. Părinților voștri, copiilor, soțiilor, soților – pentru răbdare. Mulțumesc tuturor celor care, prin munca lor, fac Ucraina mai puternică”, a declarat Zelenski.

El a adăugat că Ucraina trece acum prin „cea mai grea iarnă din istorie”, dar este „mai puțin de o săptămână până la primăvară”. „Putin nu și-a atins scopurile. Nu a înfrânt ucrainenii. Nu a câștigat acest război. Am păstrat Ucraina și vom face totul pentru a obține pacea. Și pentru a exista dreptate”, a conchis Zelenski.

***

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși trupele ruse nu controlează în totalitate teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs, până în prezent, rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război. Cel mai complicat subiect rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: