eurasia. expert

Moldova renunță la încă 4 acorduri cu CSI. Acestea vizează apărarea, dezarmarea și cercetările nucleare

Parlamentul va examina denunțarea a patru acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI). La ședința din 4 octombrie, membrii Comisiei politică externă și integrare europeană din Parlament au aprobat rapoartele la patru proiecte de lege care prevăd acest lucru.

Astfel, la propunerea Ministerului Apărării, se propune dențarea Acordului dintre statele membre al Comunității Statelor Independente referitor la Forțele Armate Strategice, încheiat la Minsk la data de 30 decembrie 1991.

„În nota informativă a documentului se menționează că denunțarea acestui Acord nu implică vreun risc, întrucât, în 1993, Republica Moldova a aderat la Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, care reprezintă o bază esențială pentru urmărirea dezarmării nucleare. Până în prezent, 191 de țări au aderat la acest Tratat, inclusiv cele cinci state dotate cu arme nucleare. Mai mult, din punct de vedere al dreptului internațional, Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare are prioritate, fiind promovat în cadrul ONU”, se arată într-un comunicat al legislativului.

De asemenea, Ministerul Apărării a mai propus denunțarea Acordului Consiliului Șefilor de state-membre ale Comunității Statelor Independente cu privire la Forțele Armate și Trupele de Grăniceri, încheiat la Minsk, la 30 decembrie 2023. Potrivit autorităților, utilitatea acestui Acord nu mai este actuală și nu au fost identificate consecințe politice negative care ar putea să apară în urma denunțării acestui Acord, întrucât țara noastră participă la sistemul de securitate al Națiunilor Unite.

Parlamentul va mai denunța Acordul privind crearea Comisiei consultative comune în problemele dezarmării, încheiat la Bișkek, la 9 octombrie 1992. Ministerul Apărării stipulează în nota informativă a proiectului de lege că acest Acord nu mai este oportun, întrucât din start, Parlamentul Republicii Moldova l-a ratificat cu anumite rezerve.

La ședința plenară, deputații vor mai examina denunțarea Statutului Institutului Unificat de Cercetări Nucleare. Scopul inițial al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) era asigurarea desfășurării cercetărilor teoretice și experimentale în domeniul fizicii nucleare de către oamenii de știință a statelor membre.

„Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, interesul instituțiilor de cercetare pentru efectuarea lucrărilor la IUCN s-a diminuat. De exemplu, în anul 2023, institutele de cercetare și universitățile au delegat trei cercetători. În schimb, cotizația de membru pe care o achitat-o țara noastră în 2023 a fost de 185 500 de dolari”, au comunicat reprezentanții Parlamentului.

Proiectele de lege privind denunțarea acestor patru acorduri vor fi propuse spre examinare în prima lectură în plenul Parlamentului.

***

Menționăm că, la sfârșitul anului trecut, Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile periodice ale Comunității Statelor Independente. Ulterior, autoritățile de la Chișinău au demarat un amplu proces de denunțare a mai multor acorduri semnate în cadrul organizației. În total, Republica Moldova are încheiate circa 400 de acorduri cu CSI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Violențe la protestele din Franța: 1 200 de persoane au fost reținute (VIDEO)

Aproximativ 550 000 de persoane au participat sâmbătă, 17 octombrie, la protestele organizate în mai multe orașe din Franța, pe fondul creșterii costului vieții și al nemulțumirilor față de politica internă a guvernului. Potrivit ministrului francez de Interne, Laurent Nuñez, circa 110 000 de manifestanți au ieșit în stradă la Paris. În schimb, Confederația Generală a Muncii (CGT), cea mai mare organizație sindicală din țară și unul dintre organizatorii manifestațiilor, estimează numărul participanților la aproximativ 800 000.

Protestele au avut loc în mai multe orașe mari, printre care Lyon, Marsilia, Toulouse, Lille, Strasbourg, Limoges, Bordeaux și Grenoble. În unele localități, manifestațiile au degenerat în jafuri, incendieri și acte de vandalism, notează DW.

Premierul francez, Sébastien Lecornu, a anunțat sâmbătă seara că 1 200 de persoane au fost reținute în urma protestelor din întreaga țară. Totodată, 150 de polițiști au fost răniți în confruntările cu manifestanții, a precizat șeful guvernului.

La Paris, Lyon și Strasbourg, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii. În capitală, aproximativ 100 de persoane au fost reținute, iar asupra acestora au fost găsite arme și alte obiecte interzise.

La Marsilia, manifestanții au pătruns în clădirea primăriei, au devastat mai multe magazine și au încercat să intre cu forța într-un comisariat de poliție. La Lyon, un centru de informare turistică a fost incendiat, iar la Avignon, protestatarii au pătruns în curtea interioară a prefecturii. În Grenoble, clădirea primăriei a fost avariată.

În Limoges, primăria, o clădire veche de aproximativ 140 de ani, a fost incendiată, iar turla cu clopot s-a prăbușit în urma incendiului.

Guvernul Franței a convocat o reuniune de urgență

Amploarea manifestațiilor a depășit considerabil estimările autorităților. Înaintea protestelor, oficialii se așteptau ca aproximativ 40 000 de persoane să iasă în stradă la Paris și alte 150 000 în restul țării.

În urma escaladării violențelor, guvernul francez a convocat sâmbătă seara o reuniune de urgență. Premierul Sébastien Lecornu a acuzat grupările de extremă stângă că se află în spatele tulburărilor.

„Celor care vor să folosească aceste violențe drept o „încălzire” înaintea alegerilor prezidențiale le spun direct: nu ne vom lăsa intimidați. Nimeni nu își va putea impune agenda politică prin violență”, a scris Lecornu pe rețeaua de socializare X.

Președintele Emmanuel Macron a condamnat, la rândul său, actele de violență.

„În republica noastră nu este loc pentru violență. Cei care au provocat distrugeri, au atacat prefecturi și magazine și au jefuit chiar și primăriile noastre vor fi trași la răspundere și pedepsiți”, a transmis Macron pe X.

Proteste și în alte state europene

Creșterea costului vieții a scos oamenii în stradă și în Belgia, Portugalia și Italia, relatează Reuters.

La Bruxelles, câteva sute de persoane au participat la manifestații, care au fost marcate de confruntări cu forțele de ordine. La Lisabona, unde protestele durează deja de câteva zile, zeci de mii de oameni au manifestat sâmbătă, 17 octombrie.

În orașul italian Milano, manifestațiile au degenerat în violențe, iar poliția a recurs la gaze lacrimogene. La Bologna, forțele de ordine au folosit tunuri cu apă și au reținut șapte persoane.

Tot pe 17 octombrie, noi manifestații au avut loc în Albania, unde oamenii au protestat împotriva corupției din guvern, a reducerii numărului locurilor de muncă și a calității scăzute a educației.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: