presedinte.md

Moldova și Ucraina vor adera la UE „la pachet”? Răspunsul viceprim-ministrei pentru integrare europeană

Republica Moldova ar putea depăși Ucraina în procesul de aderare la Uniunea Europeană sau, din contra, ar putea rămâne restantă. „Totul depinde doar de noi”, a declarat viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, pe 22 martie. Oficiala nu exclude, însă, și posibilitatea aderării „la pachet”.  

Cristina Gherasimov a fost întrebată, pe 22 martie, în timpul unei conferințe susținute la Chișinău, dacă Moldova și Ucraina vor adera „la pachet” la UE sau dacă asta va depinde de rezultatele războiului din țara vecină și/sau a reformelor implementate de cele două țări candidate.

Oficiala a răspuns că, pentru a răspunde la această întrebare, „putem doar să privim în istorie și să vedem cum statele au aderat anterior, în ultimii 10-15 ani”. Gherasimov a oferit exemplul statelor care au aderat „la pachet”, dar și exemplul Croației, care a aderat individual.

„Ceea ce ține de relația noastră cu Ucraina, este importat să cunoașteți că în cadrul acestor sesiuni explicative în care participăm la Bruxelles, și noi, și colegii din Ucraina, stăm alături, colegi de bancă, și ascultăm ceea ce ne prezintă Comisa Europeană. Aici avem un calendar unic. Însă, în momentul în care deja o să fim invitați de către Comisie să ne prezentăm cadrul nostru legislativ și cum acesta este sau nu adaptat la legislația europeană, aici deja vom avea calendare separate. Ceea ce urmează este ca fiecare din țările noastre să își pregătească temele pentru acasă. Aici, fiecare va avea tempoul său și în funcție de tempoul pe care îl vom avea, putem merge cu un pas mai rapid sau mai lent decât Ucraina. Totul depinde doar de noi”, a declarat Cristina Gherasimov.

Viceprim-ministra responsabilă de integrarea europeană a Moldovei a declarat că autoritățile nu cunosc, deocamdată, cu precizie, domeniile în care țara este restantă în implementarea reformelor pentru aderarea la UE. „Doar în urma unei analize exhaustive între legislația noastră și a UE vom putea ști exact la care capitole avem restanțe mai mari”, a precizat ea.

Domeniul prioritar pentru guvernare rămâne cel al justiției, or cu el, spune Gherasimov, vor începe și se vor încheia negocierile de aderare.

***

Republicat Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE în 2014. La 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării noastre la UE. Uniunea Europeană a acordat, la 23 iunie 2022, statutul de țară-candidat pentru Republica Moldova și Ucraina. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Incendiu, război, inflație: cum au rezistat 23 de organizații sociale din Moldova în cei mai dificili 3 ani

„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” Cum arată reziliența reală în economia socială din Moldova

Un raport finanțat de Suedia documentează pentru prima oară în cifre exacte ce s-a întâmplat cu investițiile în economia socială din Republica Moldova între 2022 și 2024. Raportul complet este disponibil gratuit pe impactspace.md.

„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” SRL Eco Life for You din Chișinău descrie astfel supraviețuirea după un incendiu care le-a distrus utilajele. Organizația produce înghețată artizanală cu foști beneficiari ai programelor de reabilitare pentru dependențe și HIV și a continuat după dezastru pentru că, spun reprezentanții ei, „această întreprindere este despre viață.”

Aceasta este una dintre cele 23 de organizații care au răspuns sondajului Strategicus Consulting. Cincisprezece nu au răspuns, nu mai există sau și-au schimbat activitatea. Autorii recunosc explicit că datele disponibile nu permit o estimare completă a impactului sectorului.

Cifrele reale ale unui sector inegal

Veniturile cumulate ale celor 23 de organizații active ating 96,193,861 MDL în 2022-2024. Profitul net agregat este 33,070,026 MDL. Contribuțiile la bugetul public depășesc 12 milioane de lei.

Dar AO Eco-Răzeni din s.Răzeni, r-nul Ialoveni care a fondat serviciul de catering „Floare de cireș”, concentrează singură 56,77% din veniturile totale și 68,61% din profitul net raportat de cele 23 de întreprinderi sociale analizate. Primele trei organizații după performanță financiară, conform raportului produc 94.49% din profitul sectorului. Aproape jumătate din organizații nu raportează profit. Pragul de rentabilitate se atinge după 3-4 ani, cu un ciclu de finanțare de 36 de luni.

Într-un context macroeconomic marcat de criză energetică, inflație și criza refugiaților, mai multe organizații au creat locuri de muncă noi. Raportul numește asta reziliență. O întrebare mai dură: câte ar fi supraviețuit fără finanțarea externă?

Malul stâng, sudul absent

Șase din cele 23 de organizații funcționează pe malul stâng al Nistrului. Raportul le include în statistici, fără să detalieze ce înseamnă concret să construiești o afacere socială în Tiraspol sau Tighina. Sudul Moldovei lipsește complet din harta sectorului, o absență pe care raportul o notează ca prioritate pentru ciclul următor de finanțare.

Ce face diferența

„Suntem ca o familie” și „Aici nu îți e frică să greșești” sunt cele două fraze prin care SRL Credem-Eco din Bălți întreprindere de catering descrie cultura organizațională care explică fluctuația aproape zero a personalului și capacitatea de a mobiliza 65.000 de porții pentru refugiați în 2022.

Raportul confirmă corelația: organizațiile cu plan strategic documentat înregistrează cu 25% mai mult profit și cu 40% mai puțină fluctuație. Doar 30% din sector are un astfel de plan.

Diferența dintre SRL Credem-Eco și Agenția pentru Dezvoltare Regională „Habitat” din Rezina, care operează o spălătorie și raportează pierderi, nu este ghinionul sau lipsa de dedicare. Este structura, planificarea și modelul de business ales de la început.

Datele complete, inclusiv profilurile individuale ale organizațiilor, sunt disponibile pe impactspace.md.

Acest material apare cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei sau al Fundaţiei Est-Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: